Curtea de Apel București. Eficacitatea clauzei penale într-un CIM
26 iulie 2016 | Alina MATEI
Curtea de Apel București a decis că părțile unui contract individual de muncă pot să negocieze și să prevadă, în afara clauzelor esențiale, și unele clauze specifice, conform art. 20 din Codul muncii, însă libertatea acestora de voință nu este absolută. Părțile nu pot prevedea o clauză prin care salariatul să fie obligat să plătească o anumită sumă predeterminată de bani. Astfel, clauza penală privind plata unor penalități de 0,5 % pe zi, prin care se agravează răspunderea patrimonială a salariatului, este nulă de drept având în vedere chiar modul de funcțioare al clauzei penale, în opoziție cu prevederile art. 254 din Codul muncii (răspunderea patrimonială a salariaților poate fi angajată „pentru paguba materială produsă angajatorului din vina și în legătură cu munca lor”, pagubă care nu poate fi cunoscută și evaluată decât după ce are loc încălcarea obligației salariatului). Stabilirea anticipată a echivalentului prejudiciului suferit de angajator are semnificația renunțării salariatului la ”dreptul” său caz în care i s-ar atrage răspunderea patrimonială să fie ținut să plătească la nivelul real al prejudiciului, dovedit de angajator, drept prevăzut de art. 36 din Codul muncii (orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate). (Decizia civilă nr. 1498 din data de 23 martie 2016 pronunțată în apel de Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel București având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială, www.rolii.ro)
Avocat Alina Matei
SĂVESCU & ASOCIAȚII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
