Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
 1 comentariu

Curtea de Apel București. Eficacitatea clauzei penale într-un CIM
26.07.2016 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust

Curtea de Apel București a decis că părțile unui contract individual de muncă pot să negocieze și să prevadă, în afara clauzelor esențiale, și unele clauze specifice, conform art. 20 din Codul muncii, însă libertatea acestora de voință nu este absolută. Părțile nu pot prevedea o clauză prin care salariatul să fie obligat să plătească o anumită sumă predeterminată de bani. Astfel, clauza penală privind plata unor penalități de 0,5 % pe zi, prin care se agravează răspunderea patrimonială a salariatului, este nulă de drept având în vedere chiar modul de funcțioare al clauzei penale, în opoziție cu prevederile art. 254 din Codul muncii (răspunderea patrimonială a salariaților poate fi angajată „pentru paguba materială produsă angajatorului din vina și în legătură cu munca lor”, pagubă care nu poate fi cunoscută și evaluată decât după ce are loc încălcarea obligației salariatului). Stabilirea anticipată a echivalentului prejudiciului suferit de angajator are semnificația renunțării salariatului la ”dreptul” său caz în care i s-ar atrage răspunderea patrimonială să fie ținut să plătească la nivelul real al prejudiciului, dovedit de angajator, drept prevăzut de art. 36 din Codul muncii (orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate). (Decizia civilă nr. 1498 din data de 23 martie 2016 pronunțată în apel de Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel București având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială, www.rolii.ro)

Avocat Alina Matei
SĂVESCU & ASOCIAȚII

Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Curtea de Apel București. Eficacitatea clauzei penale într-un CIM”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Eixstă şi soluţie „inversă” în cadrul aceleiaşi Curţi, dacă nu mă înşel tot în luna martie 2016 pronunţată…..cu o opinie separată:)formulată.
    Problema acelei speţe a fost că avocatul(asta apropo de cât de bine formulăm cererile de chemare în judecată, dacă nu cunoaştem materia în care oferim serviciile juridice) nu a invocat nulitatea unei astfel de clauze prin cererea de chemare în judecată, iar majoritatea completului a considerat că interdicţia inserării unei clauze penale nu reprezenta un motiv de ordine publică pentru care ar fi operat dispoziţiile art.479 alin.1 privind invocarea motivelor de ordine publică din oficiu în apel:).Evident că respectivului apărător nu i-a trecut prin cap să invoce aşa ceva nici prin cererea de apel.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.