Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti

Obligația de timbrare a acțiunilor în justiție. Constituționalitate


25 iulie 2016 | Anda-Laura TĂNASE
Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Fiscalitate
JURIDICE - In Law We Trust
UNBR Caut avocat
Servicii JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial al României nr. 435 din data de 10 iunie 2016 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 194 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Filofteia Ciobanu într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut de instanţa de judecată în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu excepţia art. 15-172 şi ale art. 21-30 din acest act normativ. Curtea reţine că, în concret, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Curtea constată că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din OUG nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, conform art. 55 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, „Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor”.

În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează „dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare”, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, „legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»”. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, prevederile da lege criticate îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, iar în aceste condiţii, Curtea are competenţa de a controla constituţionalitatea acestora.

Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 şi art. 21.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că din perspectiva obligaţiei timbrării acţiunilor în justiţie, accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

De asemenea, Curtea a reţinut că atât obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Totodată, instanţa de contencios constituţional a statuat că, plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenţii. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit prevederilor art. 90 din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată), cel care nu este în măsură să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

În ceea ce priveşte critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la faptul că, în mod ilegal, instanţa de judecată a timbrat cererea sa de revizuire (ce reprezintă o cale de atac şi care, potrivit legii, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru), Curtea subliniază faptul că legiuitorul a prevăzut, în cuprinsul art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, că sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare, printre altele, la încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi care decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii. În speţa de faţă, Curtea apreciază că nu se poate reţine neconstituţionalitatea vreunei prevederi legale referitoare la timbrare sau excepţiile de la timbrarea acţiunilor sau cererilor formulate în justiţie, deoarece critica autoarei vizează, de fapt, modalitatea incorectă, în opinia sa, de aplicare a prevederilor legale incidente cauzei, împrejurare ce nu relevă vreun viciu de neconstituţionalitate, fiind atributul instanţei de judecată stabilirea cadrului legislativ aplicabil cauzei concrete deduse judecăţii. Ca atare, aceste aspecte nu intră în sfera de competenţă a instanţei de contencios constituţional.

Astfel, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ce are ca obiect prevederile art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Anda-Laura Tănase

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice


Cont profesional
JURIDICE Comunicare









Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
Privacy
Politica
Utilizare
Publicare
Despre noi
Secţiuni
Servicii
Contact
© 2003-2023 J JURIDICE.ro