BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
Print Friendly, PDF & Email

Gheorghe Piperea, Petre Piperea: Nulitatea absolută a unei hotărâri AGA poate fi invocată de asociaţii care s-au abţinut sau care au votat pentru adoptarea hotărârii

26.07.2016 | Cosmina SIMA

Avocat Gheorghe Piperea și avocat Petre Piperea au publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 2/2016 articolul intitulat „Nulitatea absolută a unei hotărâri AGA poate fi invocată de asociaţii care s-au abţinut sau care au votat pentru adoptarea hotărârii”.

Articolul debutează cu invocarea unei hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată de secția a II-a civilă, prin care s-a stabilit că asociatul administrator al unei societăți nu are vocație să atace hotărârile AGA nici din perspectiva calității de asociat, nici din perspectiva celei de administrator, nici din a celei de terț, deoarece nu se întrunesc așa-numitele cerințe de ”procedibilitate” prevăzute în Legea nr. 31/1990, art. 132 alin. (2), (3) sau (4), după caz. ICCJ a arătat că, din art. 132 alin. (2) rezultă faptul că este necesară îndeplinirea unor condiții speciale (să fi lipsit de la adunare sau să fi votat împotriva celor decise de adunarea generală și să fi cerut să se insereze acest fapt în procesul-verbal de ședință), chiar dacă asociatul invocă un motiv de nulitate absolută sau de nulitate relativă. Înalta Curte subliniază și că asociatul este un subiect activ ”calificat”, referindu-se la faptul că poate invoca orice cauză de nulitate, absolută sau relativă, dar numai dacă votează contra în cadrul adunării la care a fost prezent.

Cei doi autori opinează faptul că soluția corectă constă în recunoașterea calității procesuale active a asociatului într-o cerere în constatare a nulității absolute a hotărârii AGA, chiar dacă acesta s-a abținut sau a votat pentru aprobarea respectivei hotărâri. Autorii își structurează argumentarea prin două ipoteze și concluzii. Ipoteza nr. 1: Un asociat, care nu are această prerogativă, convoacă, totuși, adunarea generală pentru a modifica actul constitutiv al unui SRL. Ceilalți asociați pot invoca nelegalitatea convocării și se pot opune întrunirii ședinței. Refuzul de a participa la vot nu poate echivala cu o abținere. Autorii susțin ideea că abținerea presupune lipsa unei opinii, iar nu refuzul de a participa la săvârșirea unei ilegalități. Opoziția unui asociat față de ținerea adunării nu poate fi reținută ca vot împotrivă, ci va fi calificată ca o neparticipare la ședința AGA respectivă. Prin urmare, justificarea calității procesuale active a asociatului poate rezulta din art. 132 alin. (2) teza I, care legitimează asociații ce nu au luat parte la adunarea generală să exercite acțiunea în anulare a hotărârii AGA.

Ipoteza nr. 2 constă în votul favorabil adoptării hotărârii AGA. În privința nulității absolute, acțiunea este imprescriptibilă și poate fi introdusă de orice persoană interesată, inclusiv de către terți sau de către asociații care au votat pentru adoptarea hotărârii din eroare. Așadar, pentru cazurile de nulitate absolută, nu mai sunt necesare condițiile din art. 132 alin. (2), ci condițiile de drept comun. Se aduce ca argument, în primul rând, regula de interpretare ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. Pe lângă aceasta, autorii invocă și metodele de interpretare teleologică și gramaticală, dar și texte de doctrină. Autorii mai pun în vedere faptul că nulitatea absolută nu poate fi acoperită, iar blocarea posibilității asociaților de a cere constatarea nulității absolute ar echivala cu acoperirea nepermisă a nulității absolute.

Concluzii: Nulitatea absolută vs. nemo auditur propriam turpitudinem allegans. Autorii consideră că art. 132 alin. (3) tranşează conflictul dintre un interes privat (nemo auditur propriam turpitudinem allegans) cu un interes general (nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată). Este cunoscut faptul că interesul general este cel care prevalează întotdeauna, astfel că, sancțiunea nulității absolute se concentrează asupra protejării unui interes general, de ordine publică, iar principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans nu va fi aplicabil, căci funcția nulității se impune. Autorii subliniază, însă, că pot exista situații în care acest principiu protejează un interes general. În continuare sunt prezentate și Soluţii jurisprudenţiale relevante în problema conflictului dintre regimul nulităţii absolute şi principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

În concluzie, asociaților care s-au abținut sau au votat pentru aprobarea hotărârii AGA ar trebui să li se recunoască calitatea procesuală activă într-o cerere în constatarea nulității absolute a hotărârii.

Cosmina Sima


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership