Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: cauza pendinte Armand Mircea. Condamnare penală, lipsă asistență avocat și lipsă adresare întrebări martori
08.08.2016 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

Secția a treia, CEDO

Cererea nr. 17274/13
Armand MIRCEA împotriva României
introdusă în 26 februarie 2013 și comunicată în 13 octombrie 2015

Reclamantul, domnul Mircea Armand, este cetățean român, s-a născut în 1975 și este deținut în închisoarea Jilava.

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamant, rezumată de Curte și tradusă de noi):

În 13 noiembrie 2011 la ora 18:20, reclamantul a fost oprit de o patrulă de poliție în timp ce cobora de pe o schelă instalată în apropierea unui imobil aflat în construcții. Acesta era suspectat că ar fi furat piese de cupru din mai multe aparate de aer condiționat dezinstalate în vederea lucrărilor aflate în curs.

S-a redactat un proces-verbal privind flagrantul. Acesta a prevăzut derularea infracțiunii flagrante, elementele materiale identificate și obiectele găsite în urma percheziției corporale a reclamantului. Conform acestui raport, reclamantul a fost dus la secția de poliție, unde a declarat verbal că s-a urcat pe schele pentru a găsi resturi de fier pe care voia să le vândă pentru a-și cumpăra de mâncare. El a adăugat că, coborâse întrucât a găsit doar obiecte voluminoase pe care nu le putea transporta. Procesul-verbal menționa, în sfârșit, declarațiile a trei martori oculari, printre care M. J. și D.T.D.C.

La secția de poliție, reclamantul a fost plasat „într-o celulă de arest preventiv”.
În jurul orei 20, poliție judiciară a efectuat o cercetare la fața locului. Mai multe obiecte, găsite pe terasa primului etaj, au fost confiscate: trei aparate de aer condiționat, o pungă de plastic albă care conținea țeve de cupru, o borsetă care conținea unelte și alte obiecte. S-au făcut fotografii judiciare.

În jurul orei 22:30, reclamantul a fost invitat să facă o declarație scrisă. El a declarat următoarele:

„(…) La aproximativ 17:30, m-am urcat în autobuzul nr. 301 la stația Băneasa, în scopul de a merge să fac rost de niște bani. Când autobuzul a trecut pe Calea Dorobanților am văzut schelele instalate pe fațada unei clădiri și am decis să urc pe schele până la primul etaj, unde se afla o terasă, în speranța de a găsi resturi de metal pe care le-aș fi putut vinde. Am urcat pe schelă pe partea cu strada Școala Floreasca până la primul etaj. M-am uitat în jur, dar nu am găsit nimic care ar putut fi vândut. Precizez că am rămas acolo timp de aproximativ un sfert de oră și că nu am urcat mai mult de primul etaj. Pe terasă am văzut mai multe aparate de aer condiționat dezinstalate și stivuite, dar cu toate că le-am întors, nu am găsit materiale metalice de valoare. Menționez că atunci când am urcat pe terasă nu aveam sacoșă. Am continuat să caut pe terasă, dar discret, astfel încât să nu trezeasc suspiciunea chiriașilor, mai ales de când am văzut o lumină la o fereastră cu vedere la terasă.

După aproximativ un sfert de oră am vrut să cobor, dar un bărbat îmbrăcat în tricou și pantaloni scurți m-a întrebat ce făceam pe terasă și mi-a spus să stau pe loc, dacă nu urma să mă bată până la moarte. De frică, am rămas pe terasă, dar apoi am coborât. Între timp, o patrulă de poliție a sosit la fața locului și m-a condus la secția de poliție nr. 1 din București. Precizez că nu aveam sacoșă cu unelte sau țeve din cupru.

Am fost plasat în arest preventiv în martie 2011 pentru tâlhărie și eliberat în iunie 2011.”

În aceeași seară, poliția a audiat un prim martor ocular care s-a prezentat la secția de poliție. Acesta a declarat, în principal, că l-a văzut pe reclamant pe schelă și pe terasa de la primul etaj, cu o pungă de plastic și că a ajutat la arestarea reclamantului de către poliție atunci când cobora de pe schelă. El a menționat, de asemenea, persoanele cu care a avut convorbiri telefonice cu privire la aceste fapte. Martorul a participat, mai mult, la o procedură de identificare ce a a avut loc în aceeași seară, și în urma căreia l-a recunoscut în mod oficial pe reclamant ca fiind persoana pe care a văzut-o pe schelă.

În noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2011, la aproximativ 1:15, reclamantul a fost informat cu privire la acuzațiile care i se aduceau, precum și calificarea lor juridică, și anume tâlhărie în formă agravată. El a fost, de asemenea, informat cu privire la drepturile sale de a fi asistat de un avocat și de a nu spune nimic. Reclamantul s-a limitat la negarea acuzațiile aduse și a precizat că nu intenționa să angajeze un avocat ales. El a fost asistat de un avocat din oficiu. S-a întocmit un proces-verbal.
La ora 2:00, a fost reținut pentru douăzeci și patru de ore.

În 14 noiembrie 2011, la un moment neprecizat, reclamantul a fost audiat din nou în prezența avocatului din oficiu, dar nu a completat declarația inițială.

În aceeași zi, procurorul a pus în mișcare acțiunea penală împotriva reclamantului, aspect cu privire la care acesta a fost informat la ora 13:17. El a declarat că nu intenționa să completeze declarația sa inițială.

În aceeași zi, poliția l-a audiat pe M.J., care a declarat că a văzut un om pe terasa de la primul etaj care golea conținutul unui aparat de aer condiționat folosind unelte dintr-o borsetă și insera piesele astfel îndepărtate într-o pungă de plastic. El a menționat persoanele pe care le-a chemat pentru a le informa cu privire la aceste fapte. Martorul a participat, de asemenea, la identificare, în urma căreia nu l-a recunoscut pe reclamant ca fiind persoana pe care a văzut-o pe schele, indicând o persoană diferită.

In timpul zilei, D.T.D.C., care nu putea să se deplaseze la postul de poliție din cauza problemelor de sănătate, a fost audiat la domiciliul său. El a declarat că a aflat de la un vecin că un om golea conținutul mai multor aparate de aer condiționat și că el a văzut, într-adevăr, un om pe schele când s-a deplasat la fața locului. Acesta a precizat că mai multe furturi de piese detașabile ale aparatelor de aer condiționat avuseseră loc de la începutul lucrărilor de renovare.
În cele din urmă, în aceeași zi, Judecătoria București a dispus plasarea reclamantului în arest preventiv.

În 30 noiembrie și în 1 decembrie 2011 au fost audiați proprietarii aparatelor de aer condiționat.
Printr-un rechizitoriu din 5 decembrie 2011, reclamantul a fost trimis în judecată.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, care i-a audiat pe reclamant și pe proprietarii aparatelor de aer condiționat.

Printr-o hotărâre din 30 mai 2012, Judecătoria Sectorului 1 București l-a condamnat pe reclamant la trei ani și jumătate de închisoare, la care a adăugat o pedeapsă de patru ani de închisoare, care a fost aplicată reclamantului în același an într-un proces separat, pentru infracțiunea de tâlhărie. În vederea luării deciziei, instanța a luat în considerare declarațiile a trei martori oculari depuse în cadrul urmăririi penale, precum și declarația reclamantului din 13 noiembrie 2011, la ora 22:30, din care instanța a citat mai multe pasaje. Curtea a menționat că a fost imposibilă audierea martorulului M. J., care locuia în Austria, și a martorului D.T.D.C., care nu a putut să se prezinte la instanță din cauza unor probleme de sănătate.

Reclamantul a formulat apel împotriva acestei hotărâri. El a susținut, printre altele, că declarația martorului D.T.D.C. prin care a spus că l-a văzut pe schele nu era credibilă deoarece el a spus polițiștilor care s-au deplasat la domiciliul său pentru a pune în aplicare un mandat de aducere emis de instanță că nu putea să meargă și că nu ieșise din apartamentul său din 2011.

Acesta a invocat, de asemenea, lipsa audierii de către Judecătorie a martorului M.J., care semnalase prin notificare scrisă în cursul procesului în fața acestei instanțe că locuia în Austria și căruia i s-a spus în timpul audierilor că prezența sa nu urma să fie solicitată în cazul unui apel.

În cadrul ședinței publice pe 29 august 2012 în fața Curții de Apel București, reclamantul a solicitat audierea martorului D.C.D.T. și re-audierea unuia dintre proprietarii aparatelor de aer condiționat și a administratorului imobilului, precum și audierea salariaților societății care efectuau lucrările de renovare a clădirii și care au demontat aparatele de aer condiționat.

Prin aceste cereri de probe, reclamantul a încercat să demonstreze că furturile părților detașate din aparatele de aer condiționat în cauză au fost comise cu mult înainte de 13 noiembrie 2011.

Curtea de Apel București a admis cererea reclamantului, în măsura în care se referea la reaudierea unuia dintre proprietarii aparatelor de aer condiționat și a administratorului imobilului, fără alte precizări.

Cu ocazia următoarei ședințe care a avut loc la 21 septembrie 2012, cu toate că ambii martori menționați mai sus erau prezenți, doar administratorul imobilului a fost audiat. În timpul dezbaterilor pe fondul cauzei, care au avut loc în cadrul acestei ședințe, avocatul reclamantului a solicitat, printre altele, ca declarațiile martorilor D.C.D.T. și M. J. să fie excluse din probele de la dosar.

Printr-o hotărâre definitivă din 21 septembrie 2012, Curtea de Apel București a menținut hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 București.

2. Capete de cerere:

2.1. Invocând articolul 6 § 1 din Convenție, reclamantul susține că nu a beneficiat de asistența unui avocat cu ocazia primei sale declarații la secția de poliție, la 13 noiembrie 2011 ora 22:30.

2.2. Invocând articolele 6 §§ 1 și 3 d) din Convenție, reclamantul susține că nu a avut în niciun moment în cadrul procesului posibilitatea de a adresa întrebări martorilor D.C.D.T. și M. J., având în vedere faptul că a fost condamnat pe baza declarațiilor făcute de aceștia în timpul urmăririi penale.

3. Întrebări adresate părților:

3.1. Având în vedere jurisprudența Curții, a fost cauza reclamantului examinată în mod echitabil, astfel cum se prevede la articolele 6 §§ 1 și 3 c) din Convenție, în măsura în care reclamantul nu a beneficiat de asistența unui avocat în timpul audierii sale de către poliție la 13 noiembrie 2011, la ora 22:30?

3.2. Faptul că reclamantul a fost condamnat pe baza declarațiilor martorilor D.T.D.C. și M.J., cărora nu a putut să le adreseze întrebări, este compatibil cu cerințele articolelor 6 §§ 1 și 3 d) din Convenție?

Guvernul este, de asemenea, invitat să furnizeze o copie a dosarului privind procesul penal care s-a încheiat prin hotărârea Curții de Apel București din 21 septembrie 2012.

Adina Mihalache (traducere)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mihaela Mazilu-Babel (selecție și supervizare traducere)


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.