« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii
 1 comentariu

Voi promova o relaţie deschisă în care să ne ascultăm şi să ne înţelegem mai bine unii pe alţii
18.08.2016 | Lia SAVONEA

Secţiuni: Opinii, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust

Prima parte a proiectului pentru CSM aici

II. CARIERA JUDECĂTORULUI

Recrutare,  formare,  promovare- politică de resursă umană programată şi gestiunea carierei
IMG_1522

Dispoziţiile legale în vigoare care prevăd concursul ca modalitate de recrutare a magistraţilor sunt corecte şi corespund unor criterii obiective şi de competenţă profesională.

De altfel, în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a calităţii actului de justiţie, iar buna pregătire profesională a judecătorilor este o realitate de necontestat.

Cu toate acestea, în rândul judecătorilor de la curţile de apel se vorbeşte tot mai mult despre problema experienţei, despre nevoia regândirii criteriilor actuale care reglementează procedurile de concurs.

Un judecător absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este, de cele mai multe ori, un tânăr de aprox. 23-25 ani. Chiar dacă foarte bine pregătit teoretic, el este în plin proces de formare intelectuală şi culturală, iar la o vârstă atât de tânără este greu să aibă internalizate  virtuţile unui magistrat.

Potrivit actualelor reglementări, în doar 2 ani de activitate ca judecător definitiv într-o instanţă, el poate să acceadă la nivelul unei curţi de apel, unde pronunţă hotărâri definitive în materie penală şi civilă.

Intrarea în vigoare a noilor coduri nu a fost dublată de măsuri legislative corespunzătoare, aşa încât să adapteze noile soluţii procedurale, care prevăd hotărâri definitive în faţa curţilor de apel, cu starea resurselor, implicit din perspectiva nevoii majorării condiţiei experienţei profesionale pentru promovare.

Acesta este un argument consistent pentru susţinerea modificării anumitor dispoziţii legale, cu incidenţă în domeniul promovării judecătorilor.

Avem nevoie de identificarea unui profil de judecător, prin folosirea unor instrumente sociologice şi de cunoaştere a nevoilor sistemului,  şi apoi de criterii apte să îl promoveze.

În momentul de faţă legea prevede criterii clare pentru promovarea judecătorilor, care în aparenţă sunt consistente, însă numai în aparenţă, pentru că faptic cu ajutorul lor sunt detectate, primordial, competenţele specifice unor exerciţii teoretice.

Aceste criterii nu ne spun nimic despre echilibru, despre cât de eficient este judecătorul în managementul propriilor îndatoriri, despre preocuparea pentru dezbateri, despre respectul colegial.

Justiţia nu se poate înfăptui pe modele teoretice.

După 12 ani de aplicare a aceluiaşi sistem de promovare, o dezbatere asupra nevoii reale de regândire a sistemului de promovare este o necesitate, invocată din chiar interiorul sistemului.

În registrul aceleiaşi nevoi, se înscrie şi propunerea de a-i înlătura de la vocaţia promovării în funcţii de execuţie pe judecătorii care, la data concursului, nu îşi desfăşoară efectiv activitatea în instanţă.

Domeniul formării judecătorilor este şi el susceptibil de modificări şi îmbunătăţiri, atât în cazul formării iniţiale, cât şi al celei continue. Durata formării iniţiale ar putea fi redusă la 1 an, an în care să fie pus accent pe alte discipline decât cele studiate în facultate, cum sunt elementele de etică şi comunicare, iar celălalt an să fie adăugat perioadei de stagiu în instanţe.

Formarea continuă trebuie să pună accent pe continuarea formării în domeniul noilor coduri, al achiziţiilor publice, al insolvenţei persoanei fizice, al infracţiunilor economico-financiare, criminalităţii informatice, dar şi pe formarea in domeniul dreptului Uniunii Europene, cooperării judiciare internaţionale in materie civila si penala, drepturilor omului, precum şi al comunicării, al combaterii discriminării, eticii si deontologiei.

 

Cariera judecătorului trebuie să fie atributul exclusiv al secţiei pentru judecători

În prezent, prea multe dintre elementele ce ţin de dreptul la carieră al judecătorului sunt în aria de competenţă a membrilor procurori, după cum secţia pentru judecători se pronunţă, fără justificare, în aspecte care-i vizează strict pe colegii procurori.

Pledez pentru separarea pe cât posibil a atribuţiilor, aşa încât cariera unui judecător să nu poată fi influenţată printr-un exces pozitiv şi cu atât mai puţin printr- unul negativ din partea unui procuror.

Eficientizarea pârghiilor de apărare a reputaţiei profesionale a judecătorilor

Numărul mare de cazuri în care CSM a intervenit pentru apărarea reputaţiei profesionale a judecătorilor, fără nicio consecinţă în conduita publicului, pune problema insuficienţei mecanismelor actuale, aşa încât este nevoie ca actul formal prin care se constată încălcările şi este apărată reputaţia profesională a judecătorilor să fie dublat de mijloace suplimentare, cu rol de suport pentru demersuri ulterioare din partea acestora.

III. RESPONSABILITATE ŞI EFICIENŢĂ

Redefinirea ariei competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii în vederea reducerii birocraţiei

Privit din perspectiva resurselor financiare alocate, a dimensiunii schemei de personal, a multitudinii de avize şi proceduri, actualul CSM este o autoritate hiper – bugetată şi hiper – dimensionată, cu o activitate excesiv birocratizată.

Aceasta este părerea majorităţii judecătorilor şi, în ciuda angajamentelor de raţionalizare a resurselor,  am asistat la încă o detaşare şi la încă una, la încă un aviz în plus, ş.a.m.d., adică am constatat un efect contrar.

Reducerea birocratizării actuale este o necesitate de primă acţiune. Simplificarea procedurilor, eliminarea unor avize care au un caracter pur formalist, iar în măsura în care este necesar, modificări legislative asigurării funcţionalităţii nu doar a CSM, ci şi a activităţii instanţelor, vor fi măsuri imediate unei analize care să evalueze folosirea resurselor (financiare, umane, materiale) raportat la rezultate.

Creşterea competenţei decizionale la nivelul instanţelor în scopul eficientizării  activităţilor

Regândirea anumitor competenţe, reducerea numărului avizelor actuale pe care CSM le acordă în domenii de activitate fără legătură cu zona de independenţă a judecătorului, ar avea beneficii nu doar la nivelul instanţelor, ci şi pentru consiliu, care ar putea să se concentreze pe activităţile cu adevărat importante pentru sistemul judiciar.

Rezolvarea problemei  finanţării justiţiei, inclusiv a stării sediilor instanţelor

Trecerea bugetului şi a calităţii de ordonator principal de credite de la Ministerul Justiţiei la ÎCCJ (ori la CSM sau la curţile de apel) ar dinamiza componenta de determinare-responsabilitate, în scopul soluţionării problemelor specifice şi acute ale instanţelor, fie că este vorba despre problema resurselor, fie despre starea sediilor acestora.

Viitorul CSM va trebui să se implice mai activ în asigurarea dimensionării corespunzătoare a instanţelor de judecată cu numărul necesar de judecători şi, mai ales, personal auxiliar, cu alocaţiile necesare pentru investiţii. Este nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii instanţelor, de finalizarea investiţiilor prevăzute în cadrul proiectului Reforma sistemului judiciar.

Contact corect şi permanent cu judecătorii

Judecătorul trebuie să fie primul care evaluează activitatea CSM în ansamblu, respectiv a fiecărui membru în parte.

Propun o relaţie deschisă, în care judecătorul să fie efectiv ascultat, în care CSM să îşi explice mai bine acţiunile şi deciziile, în care asociaţiile profesionale ale judecătorilor să fie, de asemenea, prezente, aşa încât să existe o reală dezbatere asupra problemelor majore, de interes pentru noi toţi.

Contactul continuu cu judecătorii rămâne cel mai important, deoarece numai în acest fel poate fi cunoscută starea reală din instanţe, vitală pentru direcţiile de acţiune ale  membrilor CSM.

IV. IMAGINE ŞI ÎNCREDERE. TRANSPARENŢĂ

CSM trebuie să joace un rol important în crearea unei imagini mai bune justiţiei române. Creşterea transparenţei şi o comunicare mai eficientă pot fi două dintre cheile rezolvării acestei probleme. Într-un context în care activitatea din justiţie, fie că este vorba despre zona de „anticorupţie”, fie despre sfera disputelor încălcărilor dreptului la imagine al celor anchetaţi, fie din orice altă zonă de interes, rolul CSM de promovare a informaţiilor asupra problemelor justiţiei devine şi mai important.

În rândul opiniei publice există, la acest moment, un deficit de înţelegere cu privire la rolul şi funcţiile justiţiei într-un stat de drept.

Nu de puţine ori asistăm la dezbateri publice în care se vorbeşte despre „actul de justiţie” făcut de procurori sau despre cât de nocivă este independenţa judecătorului, independenţă prezentată drept „scut” împotriva angajării răspunderii acestuia.

Este evident că se resimte nevoia sporirii comunicării publice în scopul facilitării înţelegerii şi cunoaşterii rolului justiţiei, a rolului independenţei judecătorului. Totodată, trebuie informat publicul cu privire la consecinţele adoptării unor reglementări coercitive în sfera independenţei judecătorului, reglementări care pot să legitimeze, oricând, interese de moment aflate tot timpul în schimbare şi care ar putea produce consecinţe incalculabile asupra drepturilor oricărei persoane la un proces echitabil în România.

Deşi este esenţial să transmitem în mod clar faptele, acest lucru este, de multe ori, insuficient pentru a satisface preocupările societăţii. Cercetările arată că imaginea publică se construieşte, într-o proporţie de 95%, pe percepţii şi doar de 5% pe fapte. În general, comportamentul oamenilor se întemeiază pe percepţii- de multe ori greşite- care diferă în mod substanţial de realitate. Nu trebuie să uităm niciun moment că succesul activităţii noastre depinde de legitimitatea CSM şi de aceea este important să ştim să comunicăm.

V. EXCELENŢĂ ŞI INTEGRITATE

Îmi propun ca ceea ce fac împreună cu ceilalţi membri CSM să fie corect chiar dacă nu întotdeauna va fi aplaudat de toţi beneficiarii sau nu va avea consensul întregului corp profesional. Este nevoie să ne arătăm curajul moral în situaţii decisive. Să lucrăm ca o echipă şi să împărţim riscurile şi responsabilităţile. Să fim loiali şi dedicaţi misiunii noastre.

Să ne străduim să excelăm în tot cea ce facem, să fim dedicaţi muncii noastre şi să obţinem rezultate atât în folosul celor pe care îi reprezentăm, cât şi al justiţiabililor, al societăţii.

Câteva idei de final

Chiar dacă în cuprinsul proiectului m-am referit şi la dezamăgirile produse de către cei care ne-au încurajat în urmă cu şase ani să ne facem iluzii, în situaţia în care voi deveni, prin votul dvs. de încredere, membru CSM, nu voi invoca ”handicapul moştenirii”, ci mă voi folosi de însemnatele avantaje ale startului.

Voi fi atentă la semnalele ce vor veni din interiorul sistemului judiciar şi voi promova o relaţie deschisă în care să ne ascultăm şi să ne înţelegem mai bine unii pe alţii, să recuperăm firescul raporturilor noastre. Judecătorii să simtă că acolo, unde se desfăşoară atâtea proceduri cu rol important în cariera lor există o instanţă a autorităţii reale, nu a uneia confecţionate.

În fine, nicio proiecţie din cele cuprinse în rândurile de mai sus nu are decât valoarea unui deziderat care, împreună cu ideile ce vor veni dinspre dvs., atât în timpul dezbaterilor ce ne aşteaptă cât şi ulterior, vor putea constitui  substanţa unui nou început.

Judecător Lia Savonea
Preşedinte Curtea de Apel Bucureşti

 
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Voi promova o relaţie deschisă în care să ne ascultăm şi să ne înţelegem mai bine unii pe alţii”

  1. Ioan PITICAR spune:

    „EXCELENŢĂ ŞI INTEGRITATE”. Dar incoruptibilitatea judiciara unde este??

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD