Redeschiderea urmăririi penale. Constituționalitate
22 august 2016 | Anda-Laura DUȚESCU
În Monitorul Oficial al României nr. 598 din data de 5 august 2016 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 318 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, din oficiu.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penată, care au următorul cuprins: „Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă.”.
Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 24 cu privire la dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, printr-o decizie anterioară a constatat neconstituţionalitatea soluţiei legislative potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte „fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală.
Astfel, Curtea a reţinut că redeschiderea urmăririi penale are ca efect reluarea urmăririi penale conform dispoziţiilor art. 285 şi următoarele din Codul de procedură penală. în acest sens, art. 335 alin. (1) din acelaşi cod prevede că dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia clasării constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale, dispoziţiile art. 317 din Codul de procedură penală urmând a fi aplicate în mod corespunzător. Astfel, redeschiderea urmăririi penale va avea ca finalitate dispunerea de către procuror a uneia dintre soluţiile prevăzute la art. 327 din Codul de procedură penală, respectiv fie trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal, fie clasarea sau renunţarea la urmărire, în acest sens, Curtea a reţinut că, dacă ultimele două potenţiale soluţii nu schimbă situaţia juridică a persoanei în privinţa căreia se dispune redeschiderea urmăririi penale, soluţia de trimitere în judecată, prin rechizitoriu, poate avea ca efect supunerea acesteia cercetării judecătoreşti. Dar, în oricare dintre cele trei situaţii juridice analizate, împotriva persoanei referitor la care este confirmată soluţia de redeschidere a urmăririi penale va fi formulată o acuzaţie în materie penală.
Având în vedere aceste considerente, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că, potrivit textului criticat, asupra redeschiderii urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în urma unei proceduri necontradictorii, care nu oferă procurorului şi suspectului sau, după caz, inculpatului dreptul de a participa la soluţionarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale. Astfel, nici procurorul şi nici suspectul, sau, după caz, inculpatul nu au posibilitatea de a participa la procedura ce are ca efect formularea împotriva acestuia din urmă a unei acuzaţii în materie penală şi de a-şi susţine în mod direct argumentele, în faţa judecătorului de cameră preliminară. Pentru acest motiv, Curtea a constatat că aceştia nu beneficiază, potrivit textului criticat, de dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie. Totodată, Curtea a reţinut că lipsa citării suspectului sau, după caz, a inculpatului la soluţionarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale are ca efecte lipsirea acestuia de dreptul de a prezenta personal sau prin intermediul unui reprezentant legal, în faţa instanţei, argumentele favorabile situaţiei sale procesuale. Or, aceasta echivalează cu încălcarea dreptului la apărare al acestui participant la procesul penal, care are interesul procesual de a dovedi neîntrunirea condiţiilor privind redeschiderea urmăririi penale în privinţa sa.
Curtea constată că jurisprudenţa instanţei europene de contencios al drepturilor omului este constantă în a reţine că garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie nu se aplică în procedurile anterioare redeschiderii unei cauze penale, aşa încât, Curtea conchide că lipsa participării persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente la procedura de soluţionare a cererii de redeschidere a urmăririi penale nu este de natură a aduce atingere garanţiilor specifice unui proces echitabil, instituite în materie penală prin norma de drept european anterior referită.
Curtea reţine, de asemenea, că, în cazul confirmării redeschiderii urmăririi penale, procedura urmată de organele judiciare este cea prevăzută în titlul I al părţii speciale a Codului de procedură penală, urmând a se proceda, după caz, la punerea în mişcare a acţiunii penale [art. 309 alin. (2)], extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice [art. 311 alin. (3) şi (4)], respectarea dreptului la apărare al părţilor sau subiecţilor procesuali în timpul cât urmărirea penală este suspendată [art. 313 alin. (3)], înştiinţarea despre clasare (art. 316), renunţarea la urmărirea penală [art. 318 alin. (3) şi (7)], continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau inculpatului (art. 319), dreptul de a face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală (art. 336-341). În acest context, Curtea reţine că plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată se soluţionează cu participarea părţilor, a subiecţilor procesuali principali şi a procurorului. Toate aceste etape ulterioare redeschiderii urmăririi penale se desfăşoară, conform dispoziţiilor Codului de procedură penală care le reglementează cu asigurarea în favoarea tuturor părţilor a tuturor garanţiilor procesuale specifice dreptului de acces liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare.
Totodată, în situaţia în care, în urma efectuării urmăririi penale astfel reluate, suspectul sau, după caz, inculpatul, este trimis în judecată, procesul penal va continua conform procedurii de cameră preliminară, prevăzute la art. 342-348 din Codul de procedură penală, iar apoi, conform procedurii de judecată, prevăzută la art. 349-470 din Codul de procedură penală, proceduri ce oferă garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, pentru toate părţile procesului penal.
Curtea reţine, de asemenea, că în procedura redeschiderii urmăririi penale, judecătorul nu administrează probe, ci verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale în baza probelor administrate de către procuror. Dacă judecătorul apreciază că nu sunt suficiente argumente şi probe care să justifice redeschiderea urmăririi penale va respinge cererea de confirmare a ordonanţei procurorului. Aceasta nu îl împiedică însă pe procuror să revină ulterior cu o nouă cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, în condiţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală.
Curtea reţine însă, că dezbaterea observaţiilor depuse judecătorului de camera preliminară nu semnifică administrarea de noi probe, ci oferirea posibilităţii părţilor enumerate de a-şi exprima punctele de vedere cu privire la respectivele observaţii formulate de către procuror. Totodată, Curtea constată că soluţia confirmării de către judecător a redeschiderii urmăririi penale are efecte doar cu privire la situaţia procesuală a suspectului şi a inculpatului, neinfluenţând situaţia procesuală a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente.
Pentru aceste argumente, Curtea reţine că lipsa persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente de la procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară nu este de natură a le încălca acestora dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi nici dreptul la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, întrucât acestea dispun de toate garanţiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale.
Astfel, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
