Secţiuni » Arii de practică » Business » Banking
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti

Silviu Cerna: Politica monetară a Băncii Centrale Europene şi stabilitatea financiară a României
25.08.2016 | Cosmina SIMA

JURIDICE - In Law We Trust

Prof. dr. Silviu Cerna a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 5/2016 articolul intitulat „Politica monetară a Băncii Centrale Europene şi stabilitatea financiară a României”.

Banca Centrală Europeană (BCE) a adoptat încă din 22 ianuarie 2015 o politică monetară denumită „relaxare cantitativă” (Quantitative Easing, QE), ce are drept obiectiv reducerea pericolului deflației, pericol care amenință de ceva vreme zona euro și ale cărui repercusiuni economice în regiune păreau devastatoare. În concret, au fost adoptate trei programe cumulative de cumpărare de obligaţiuni garantate cu active ale emitentului (covered bonds, Pfandbriefe), valori mobiliare garantate cu active (asset-backed security, ABS) şi titluri de credit public sau para-public. Efectele pozitive sunt vizibile: a avut loc o reducere pronunţată a ratelor dobânzii în ţările membre ale zonei euro; s-a produs o intensificare a anticipaţiilor inflaţioniste, de natură să stimuleze cererea actuală; s-a amplificat procesul de realocare a portofoliilor de active financiare spre plasamente mai riscante, susceptibile să aibă randamente mai ridicate, ceea ce a dus la o creştere a cursului acţiunilor firmelor din zona euro; avut loc o deprecierea euro faţă de principalele monede ale lumii, ceea ce este de natură să stimuleze creşterea exporturilor ţărilor membre UEM.

Au avut loc, însă, și consecințe negative: incitarea participanţilor la piaţa financiară să-şi asume riscuri sporite; crearea de bule speculative, în special pe piaţa imobiliară; diminuarea stimulentelor pentru statele membre de a-şi însănătoşi finanţele publice şi de a efectua reformele structurale care se impun. Există și un efect negativ asupra solvabilității companiilor de asigurări și asupra profitabilității băncilor. Companiile de asigurări sunt afectate de dobânzile negative, ele trebuind să achite clienţilor lor dobânzile ridicate prevăzute în contractele de asigurare încheiate înainte de această introducerea acestei politici. Pot apărea, de asemenea, și efecte negative din pricina abundenței de lichidități care poate să intervină, pe segmentele de piață pe care le are BCE în vizor. Autorul apreciază că dobânzile reduse, prudenţa manifestată de instituţiile financiare şi întărirea constrângerilor reglementative pot determina unele bănci să-şi diminueze rolul de „formator de piaţă” (market maker).

Având în vedere dimensiunile reduse ale economiei României, zona euro constituie principalul partener comercial şi principala sursă de capital sub formă de investiţii directe şi investiţii de portofoliu. Trebuie luat în considerare și faptul că BNR aplică  strategia de politică monetară numită „ţintirea inflaţiei” (inflation targeting) şi regimul valutar numit „flotare controlată” (managed floating). Aceste strategii constituie căile prin care banca centrală încearcă să facă faţă „triadei incompatibilităţilor” (adică nu pot exista, în același timp, curs fix, politică monetară independentă şi mişcarea liberă a capitalului). În acest context, există mai multe canale prin care politica monetară neconvenţională a BCE influenţează situaţia financiară a României: canalul încrederii; canalul reechilibrării portofoliului; canalul semnalului; canalul alinierii dobânzilor; canalul creditelor bancare internaţionale.

În privința canalului încrederii, acesta constă în acţiunea pe care anunţurile de politică monetară făcute de conducerea BCE o exercită asupra incertitudinii de pe pieţele din ţările zonei euro şi din afara lor. Canalul reechilibrării portofoliului  se referă la măsuri de politică monetară neconvenționale, care sunt concepute pentru a acţiona prin modificările preţurilor şi randamentelor activelor financiare. Privitor la canalul semnalului este strâns legat de canalul echilibrării portofoliului, dar se deosebește prin faptul că acesta influenţează anticipaţiile cu privire la viitoarele rate ale dobânzii pe termen scurt. Canalul alinierii dobânzilor se referă la modificarea propriilor dobânzi de politică monetară ale băncile centrale din ţările central şi est-europene ca răspuns direct la politica de dobânzi reduse a BCE. În sfârșit,  analul creditelor bancare internaţionaleprivește în efectele pe care integrarea financiară globală le are asupra condiţiilor de creditare interne.

În concluzie, politica monetară neconvențională a BCE, valabilă până în prezent, influenţează randamentele şi preţurile obligaţiunilor de stat ale ţărilor central şi est-europene, atât în faza anunţării unor măsuri de politică monetară, cât şi în perioada următoare adoptării măsurilor respective.

Cosmina Sima

Secţiuni: Banking, Dreptul Uniunii Europene, Revista revistelor juridice | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO