BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Print Friendly, PDF & Email

DNA. Deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, obstrucționarea justiției. Urmărire penală. UPDATE: Clasare

27.11.2018 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

27 noiembrie 2018: Direcția Națională Anticorupție a anunțat că, la data de 9 noiembrie 2018, procurorii anticorupție au dispus față de persoanele respective soluția clasării, conform art. 16 lit. a) („fapta nu există”) și b) („fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”) din Codul de Procedură Penală, potrivit unui comunicat.

Această concluzie a procurorilor anticorupție s-a bazat, printre altele, pe următoarele considerente:
– „pretinsul refuz” de a declasifica documentele clasificate invocate în cauză a avut la bază un punct de vedere pe care Administrația Prezidențială – Departamentul Securității Naționale l-a formulat la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne și în care era precizat refuzul de declasificare și motivele acestuia. De asemenea, a existat tot timpul disponibilitate din partea conducerii M.A.I. de a prezenta organelor de urmărire penală documentele solicitate sau posibilitatea organelor de urmărire penală de a studia aceste documente la sediul D.I.P.I. Mai mult, nu există nicio normă legală care să oblige conducătorul unei instituții publice să declasifice un document la cererea organului de urmărire penală.

– niciuna dintre persoanele în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de „deturnare de fonduri” nu au avut calitatea de ordonatori de credite, neputând fi astfel subiecți activi ai infracțiunii respective. Măsura virării de bani de la o clasificație bugetară la alta, în cadrul aceluiași capitol bugetar, nu o putea dispune, potrivit legii, decât ordonatorul principal de credite, care, în speță, era M.A.I., instituția D.I.P.I. fiind doar ordonator terțiar de credite, (această prevedere este reglementată de art. 47 alin. 8, nerespectarea acestei dispoziții constituind în fapt o contravenție, stabilită de art. 72 alin. 1 lit. b din aceeași lege).

– din probele administrate în cauză nu a rezultat că persoanele respective și-ar fi însușit sumele de bani menționate mai sus, ci dimpotrivă, că acestea au avut destinația acoperirii unor nevoi operative care țin de desfășurarea activității instituției și care au existat în realitate. Mai mult decât atât, folosirea sumelor de bani s-a circumscris unor cheltuieli operative prevăzute de ordinele M.A.I. și hotărârile C.S.A.T.

– în urma analizării probatoriului administrat în cauză, se constată că rapoartele mai sus menționate nu conțin mențiuni false, cheltuielile au fost reale, iar încadrarea acestora la un anumit temei legal nu poate atrage răspunderea penală, astfel că nu este îndeplinită condiția de tipicitate privind elementul material al infracțiunii de fals intelectual. De asemenea, simpla consemnare a unui temei legal eronat în cuprinsul unui înscris oficial nu îndeplinește rigorile impuse de legiuitor pentru existența elementului material al infracțiunii de fals intelectual.

În concluzie, chiar și în ipoteza că ar fi existat nereguli financiare cu privire la modul de utilizare și justificare a fondurilor operative, nu poate fi ignorat faptul că acestea nu au fost nici delapidate și nici deturnate, putându-se vorbi de o eventuală răspundere materială sau contravențională, după caz.

***

30 august 2016: DNA. Deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, obstrucționarea justiției. Urmărire penală.

În completarea comunicatului nr. 1136/VIII/3 din data de 29 august 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția pentru combaterea corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de următoarele persoane cu funcții de conducere în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă (D.I.P.I.), având calitatea de suspect în cauză:

V. R. , comisar șef, la data faptelor subsecretar de stat la D.I.P.I , ulterior și în prezent șef al D.I.P.I, cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției;

N. G. , chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate în formă continuată, precum și două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată;

O. G. M., chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu;

Z. N., chestor principal de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.I.P.I. cu rang de subsecretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri în formă continuată, fals intelectual și uz de fals, în formă continuată;

P. G., comisar șef de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.G.I.P.I. (structură operativă a D.I.P.I.) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată și delapidare;

P. I. D., comisar șef, la data faptelor șef adjunct Diviziune administrativă a D.I.P.I. sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul O. G. M. și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.
În cursul anului 2014, suspectul P. G., în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., și-a însușit suma de 1.500 lei. Totodată, în aceeași perioadă, prin aprobarea a două rapoarte, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, a schimbat destinația legală a sumei totale de 1.350 lei, alocate instituției pentru cheltuieli operative.
Pentru a ascunde delapidarea și deturnarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.
Suspectul P. I. D., având calitatea de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unui număr de 100 de rapoarte înregistrate la D.I.P.I. în anul 2014, a schimbat, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției – cheltuieli care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, destinația legală a sumei totale de 210.045,94 lei, alocate instituției pentru fonduri operative. Sub pretextul unor cheltuieli operative, acesta și-a însușit suma de 44.833,44 lei. Pentru a ascunde deturnarea și delapidarea de fonduri, acesta a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I.
Folosind același mod de operare, în cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul N. G. și-a însușit mai multe sume de bani, în total 10.000 lei, iar pentru acesta, în patru rapoarte, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Printr-o dispoziție emisă în anul 2015, în mod nelegal, a permis distrugerea mai multor rapoarte privind efectuarea unor cheltuieli operative, cu consecința vătămării intereselor legitime ale D.I.P.I. de a asigura respectarea legislației privind informațiile clasificate și de păstrare a documentelor financiar-contabile justificative.
În cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unor rapoarte, suspectul V. R. a schimbat destinația legală a sumei totale de 13.476,22 lei, alocată instituției pentru cheltuieli operative, banii fiind îndreptați către cheltuieli de protocol. Necesitatea efectuării unor cheltuieli operative a fost atestată în fals. În acest context, suma de 4.002 lei a fost solicitată printr-un raport, de suspectul Z. N. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, suspectul V. R. a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I. Astfel a fost cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparența utilizării resurselor materiale ale instituțiilor publice.
În cursul anului 2016, suspectul V. R., în calitate de secretar de stat în cadrul D.I.P.I., a refuzat, cu încălcarea legii, declanșarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosarul nr. 20/P/2016, al Direcției Naționale Anticorupție, în scopul excluderii probelor care dovedesc vinovăția persoanelor inculpate în respectiva cauză penală. Fiind avertizat asupra consecințelor faptei sale, a refuzat să pună la dispoziția procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menționat.

La data de 29 august 2016, persoanelor menționate li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală de suspect și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Pentru fapte similare N. G. și Z. N. au fost trimiși în judecată într-un dosar din care a fost disjunsă prezenta cauză (a se vedea comunicat nr. 634/VIII/3 din 11 mai 2016).

Efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: sursa www.pna.ro

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week