Secţiuni » Sistemul judiciar » Alegeri CSM
Alegeri CSM

ITER CRIMINIS. Deținerea bugetului Puterii Judecătorești de către Executiv!
02.09.2016 | Mariana VÂRGĂ

Secţiuni: Alegeri CSM, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Constituția României,
Art. 1 alin. (4): Statul Român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.

Parlamentul României, ca puterea legislativă, are buget propriu și este ordonator principal de credite, așa cum rezultă din Constituție, art. 64 ”… Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.”

Guvernul României, ca putere executivă, are buget propriu și este ordonator principal de credite, așa cum rezultă din  Legea nr.90/2001 și H.G nr. 463/2016.

Puterea judecătorească – deși în art. 1 alin. (4) din Constituția României este calificată ca având același rang de putere în stat, nu are buget propriu, întrucât este înglobată în puterea executivă, Ministrul Justiției fiind ordonatorul principal de credite curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi  judecătorii, potrivit dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

Art. 131 – (1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat; (2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.

În aceste condiții, putem afirma că cel ce este ordonatorul principal de credite, subordonează sistemul de justiție, afectând grav independența justiției și echilibrul puterilor în stat.

Ministrul Justiției gestionează așadar bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecătoriilor, ceea ce conduce la înglobarea PUTERII JUDECĂTOREȘTI de către EXECUTIV.

Aceasta reprezintă o adevărată ”crimă constituțională”, o situație în care politicienii s-au complăcut mai bine de 25 de ani, partidele de guvernământ având înglobată în propriul partid, puterea judecătorească.

Puterea judecătorească nu beneficiază de independenţă în plan financiar, în condiţiile în care bugetul  este coordonat de o autoritate politică, de ministrul justiţiei. În acest fel, în mod nejustificat puterea politică exercită controlul asupra independentei magistraţilor, prin condiționarea suplimentării schemelor de personal, condiționarea promovării magistraților în funcții de execuție și modul de stabilire a salariilor, efectuând la propriu managementul resurselor umane la instanțele de judecată, atribuție pe care ar trebui să o îndeplinească numai conducerea Puterii Judecătorești, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, conform articolul 136 din Legea nr. 304/2004.

Astfel, pentru a îndeplini condițiile de aderare la Uniunea Europeană, Parlamentul României, prin art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a hotărât preluarea bugetului instanțelor de la Puterea executivă – Ministerul justiției, la Puterea Judecătorească – Înalta Curte de Casație și Justiție: ”Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Întrucât în România, din anul 1989 până în prezent, puterea politică manifestată prin oameni politici care au migrat de la un partid la altul, s-a complăcut în această situație, s-a menținut puterea judecătorească ”sub talpa” puterii executive, care avea majoritate parlamentară!

După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, clasa politică nu și-a respectat angajamentul privind independența justiției, în ceea ce privește trecerea bugetului puterii judecătorești de la Ministerul justiției la Înalta Curte de Casație și Justiție, prorogând în mod repetat termenul, așa cum rezultă din art. 40 al OUG nr. 83/2014,  aprobată prin Legea nr. 71/2015:” Termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017”.

Deși termenul de 1 ianuarie 2017 se apropie, Executivul încă nu a pregătit capacitatea administrativă necesară preluării bugetului instanțelor judecătorești de către Înalta Curte de Casație și Justiție, motiv pentru care reprezentantul instanței supreme atrage atenția asupra acestui fapt, susținând că în aceste condiții nu-și poate exercita această atribuție.

Se pare că puterea politică urmărește o nouă prorogare a termenului, parcurgând un adevărat ”iter criminis”, ignorând și încălcând astfel încă odată fundamentele constituționale din art. 1 alin. (4): ”Statul Român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”.

Executivul este obligat prin lege să asigure condițiile tehnice de preluare a bugetului instanțelor de judecată, prin alocarea de resurse umane și materiale și logistica necesară, sens în care sugerăm alocarea unui spațiu adecvat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în a doua cea mai mare clădire din lume, ”Casa Poporului” din București, clădire în care, printre altele se organizează festivități (nunți și botezuri) care nu au nimic în comun cu nota oficială a clădirii.

Pentru a întrerupe continuitatea acestei ”crime constituționale”, chemăm toate forțele democratice să se manifeste pentru asigurarea echilibrului puterilor în stat, făcând primii pași spre asigurarea independenței justiției, prin trecerea bugetului puterii judecătorești de la Ministerul Justiției la Înalta Curte de Casație și Justiție la 1 ianuarie 2017, așa cum este prevăzut în legea pe care Executivul (politicul), refuză să o execute!

Judecător Mariana Vârgă
Tribunalul Argeș

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti