Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





România la CEDO: cauza Mureșan. Condițiile de detenție, boli de inimă și plângeri penale ineficiente. UPDATE: decizia CEDO
11.03.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

11 martie 2020: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în complet de comitet de trei (Faris Vehabović, Iulia Antoanella Motoc, Carlo Ranzoni) și deci în unanimitate, a constat că reclamantul nu a epuizat remediile eficiente de la nivel național, respectiv o plângere în temeiul legii nr. 275/2006 care să fi fost corect formulată – reclamantul introducând două astfel de plângeri dar ambele fiind respinse pe motiv de procedură:

40. With regard to Romania, the Court has already found that a complaint lodged on the basis of the provisions of Law no. 275/2006 with the post-sentencing judge is an effective remedy in cases dealing with specific problems deriving from detention, such as, inter alia, an individual detainee’s access to medical assistance (see Petrea, cited above, §§ 36-37; Coman v. Romania, no. 34619/04, § 45, 26 October 2010 and Oancea v. Romania, (dec.), no. 7291/09, §§ 25-28, 17 June 2014).
41. The Court takes the view that the remedy referred to by the Government was an effective one for the applicant’s complaints relating to the inadequate medical assistance. It further notes that the applicant lodged two complaints of this kind before the domestic authorities (see paragraph 19 above). However, both the Prosecutor’s Office and the Bistriţa County Court indicated to the applicant that having regard to the manner in which they had been formulated, his complaints could not be examined, either as they did not comply with the formal requirements or for lack of jurisdiction, respectively (see paragraphs 21 and 22 above).
42. Without any objective justification (see paragraphs 23 and 37 above), the applicant failed to reformulate his complaints in an adequate manner and address them to the post-sentencing judge, as indicated by the Prosecutor’s office. This would have allowed the judge to seek information from the prison authorities and hospitals, to assess the case and, if necessary, to order the administration to take concrete steps in order to set right his situation.
43. Consequently, the Court finds that the applicant did not exhaust the domestic remedies available to him and that the Government’s preliminary objection must be allowed.
44. It follows that this complaint must be declared inadmissible under Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention for non-exhaustion of domestic remedies.

:: decizia CEDO

***

05 septembrie 2016: Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 23690/15
Tiberiu MUREȘAN împotriva României
introdusă în 6 iunie 2015 și comunicată în 19 aprilie 2016

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamant, rezumată de Curte și tradusă de noi):

Reclamantul, domnul Tiberiu Mureșan, este cetățean român și s-a născut în 1962. El este în prezent deținut în Penitenciarul Bistrița.

În 26 iunie 2012, reclamantul a fost arestat preventiv și deținut în Penitenciarul Gherla deoarece a fost suspectat de tentativă de omor.
În 17 septembrie 2012, Tribunalul Cluj l-a găsit vinovat pe reclamant pentru tentativă de omor și l-a condamnat la șase ani de închisoare.
În iunie 2014, reclamantul a fost transferat la Penitenciarul Bistrița până la executarea întregii pedepse.

1.1. Condițiile de detenție

În scrisorile sale inițiale adresate Curții, reclamantul a declarat că celulele, precum și baia, cantina și zonele de plimbare din Penitenciarele Gherla și Bistrița erau supraaglomerate. De asemenea, celulele nu aveau suficientă aerisire și aveau paturi supraetajate. Mai mult decât atât, hrana din cele două închisori nu era suficientă.

Reclamantul a mai precizat că în Penitenciarul Gherla a împărțit celula sa, care măsura 30 de metri pătrați, cu 46 de deținuți, chiar dacă avea doar 45 de paturi. De asemenea, în Penitenciarul Bistrița a împărțit două celule, una care măsura 25 de metri pătrați și celălaltă care măsura 15 metri pătrați, cu 45 și, respectiv, 6 deținuți.

1.2. Starea medicală a reclamantului

Între 6 și 11 decembrie 2013, reclamantul a fost internat în Penitenciarul-Spital Dej. Potrivit documentelor sale de externare, acesta a fost diagnosticat cu tensiune arterială ridicată (de gradul II), cu un risc ridicat de ischemie silențioasă și cu gastrită cronică acută. Acestuia i s-a prescris un tratament și i s-a recomandat o dietă săracă în sodiu, tratament cu mai multe medicamente, monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și o reîntoarcerea în spitalul închisorii, dacă este necesar.

În perioada 20 noiembrie 2014 – 15 ianuarie 2015, reclamantul a fost internat pentru a doua oară în Penitenciarul-Spital Dej. Potrivit documentelor de externare, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral, paralizie pe partea dreaptă a corpului, pierderea parțială a capacității sale de a vorbi, hipertensiune arterială (de gradul III)ci risc foarte ridicat de hipercolesterolemie și cu sifilis latent. I s-a prescris un tratament și i s-a recomandat o dietă săracă în sodiu, tratament zilnic cu mai multe medicamente, monitorizarea regulată a tensiunii sale arteriale, controale neurologice regulate, controale cardiologice, în cazul în care este nevoie, și un transfer la Penitenciarul-Spital Rahova pentru fizioterapia recomandată de un neurolog.

Între 16 februarie și 13 martie 2015, reclamantul a fost internat pentru a treia oară in Penitenciarul-Spital Dej. Potrivit documentelor de externare, a fost diagnosticat cu tensiune arterială ridicată (gradul III) cu risc foarte ridicat, cu un traumatism ca efect secundar a accidentului vascular cerebral, paralizie pe partea dreaptă a corpului, pierderea parțială a capacității de a vorbi, hipercolesterolemie sub tratament și sifilis latent. Acestuia i s-a prescris un tratament și i s-a recomandat o dieta săracă în sodiu, tratament zilnic cu mai multe medicamente, monitorizarea regulată a tensiunii sale arteriale, controale neurologice regulate, controale cardiologice dacă este necesar, să fie monitorizat de un cabinet medical dacă este posibil și să revină pentru un control în termen de o lună sau atunci când este necesar.

1.3. Procedurile introduse de către reclamant în fața autorităților naționale

În 16 martie și în 19 aprilie 2015, reclamantul a depus două plângeri penale distincte împotriva Penitenciarului Gherla și Penitenciarului Bistrița și medicilor acestora la Judecătoria Cluj și, respectiv, la Tribunalul Bistrița. El a susținut că absența unui tratament medical adecvat în închisoare și pasivitatea personalului medical din penitenciare au determinat îmbolnăvirea sa și diagnosticarea cu mai multe boli în timpul detenției. În plus, după ce a fost paralizat a fost transportat la Penitenciarul Rahova pentru tratament împreună cu alți deținuți, chiar dacă era nevoie de un transfer de urgență cu o ambulanță. De asemenea, conducerea Penitenciarului Bistrița i-a refuzat tratamentul necesar și o modalitate de transport pentru persoane cu handicap, și l-au plasat într-o celulă normală și nu într-o infirmerie.

În 23 martie 2015, Judecătoria Cluj a trimis plângerea penală a reclamantului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița.

În 27 martie 2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița i-a trimis reclamantului plângerea din 16 martie 2015, pe motiv că era incompletă și neclară. Mai mult decât atât, bazându-se pe normele de procedură penală relevante, Parchetul a informat reclamantul cu privire la informațiile exacte care erau necesare pentru formularea unei plângeri penale. În plus, acesta a indicat reclamantului să formuleze plângere și în fața judecătorului delegat cu executarea pedepselor.

În 29 aprilie 2015, Tribunalul Bistrița a trimis reclamantului plângerea penală din 19 aprilie 2015 și i-a indicat să adreseze plângerea unui organ de urmărire penală, deoarece instanța nu era competentă să efectueze urmărirea penală.

În cererea sa, reclamantul a declarat că, din cauza paraliziei sale totale pe partea dreaptă a corpului, acesta nu a mai avut resursele materiale și fizice necesare pentru a introduce alte căi de atac. De asemenea, el ar fi putut fi transferat în alte închisori în condiții inumane similare și s-ar fi confruntat cu același tratament medical.

2. Dreptul pertinent aplicabil la nivel național:

Extrase din dispozițiile legale relevante privind drepturile deținuților, și anume Legile nr. 275/2006 și 254/2013, precum și rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, sunt prezentate în cauzele Iacov Stanciu împ. României (nr. 35972/05, §§ 116-29, 24 iulie 2012) și Verdeș împ. României (nr. 6215/14, § 36, 24 noiembrie 2015).

3. Capete de cerere:

Bazându-se, în esență, pe articolul 3 din Convenție, reclamantul susține că a fost supus unui tratament inuman și degradant din cauza condițiilor materiale de detenție din Penitenciarele Gherla și Bistrița.
Invocând, în esență, articolul menționat anterior din Convenție, reclamantul susține că, din cauza condițiilor inadecvate de detenție și lipsei îngrijirilor medicale adecvate și de asistență, a dezvoltat o boală gravă de inimă în timpul detenției sale, a paralizat și a rămas cu sechele serioase de vorbire, gândire și mișcare. Mai mult decât atât, instanțele naționale au refuzat să îi examineze plângerile sau să-și îndeplinească îndatorirea legală de a le trimite autorităților naționale competente, în scopul de a investiga și de a remedia problemele ridicate de acesta. În consecință, situația sa rămâne foarte gravă și nerezolvată.

4. Intrebări adresate părților:

A fost reclamantul supus unui tratament inuman și degradant, cu încălcarea articolului 3 din Convenție, din cauza:
a) condițiilor materiale de detenție din Penitenciarele Gherla și Bistrița?
b) bolii de inimă dezvoltate în închisoare și lipsei unui tratament medical adecvat și a asistenței medicale în timpul detenției sale, luând în considerare handicapul și starea lui medicală?

Adina Mihalache (traducere)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mihaela Mazilu-Babel (selecție și supervizare traducere)


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.