ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Justiţia trebuie să-şi recâştige poziția față de celelalte două puteri ale statului
05.09.2016 | Bogdan-Ciprian PÎRLOG


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Principalele obiective urmărite în cazul alegerii ca membru CSM

I. Obiective care nu necesită modificări legislative

– Recâștigarea încrederii magistraților în instituția Consiliului Superior al Magistraturii și în membrii acestuia. Schimbarea atitudinii față de colegii magistrați;

– Implicarea directă a corpului magistraților în activitatea decizională. Nicio decizie importantă nu trebuie luată decât după ce este supusă votului magistraților pe care respectivul membru CSM îi reprezintă. Rezultatul acestui vot conferind mandatului un caracter imperativ;

– Crearea unei platforme de comunicare între membrul CSM şi magistraţii pe care îi reprezintă (de ex. crearea unui grup pe Yahoo care să-i includă pe toţi procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii).

– Dezvoltarea infrastructurii de comunicare între membrul CSM și magistraţii pe care îi reprezintă, astfel încât să se poată asigura comunicarea sub forma unei teleconferințe periodice;

– Menținerea legăturii permanente cu parchetele de pe lângă judecătorii. Cel puțin o dată pe lună, deplasarea la parchetele de pe lângă judecătoriile de sector respectiv, cel puțin o dată pe trimestru, deplasarea la parchetele de pe lângă judecătoriile reședință de județ;

– Suplinirea de către CSM a lipsei unor organizații sindicale ale magistraților, care să apere și să reprezinte magistrații și drepturile acestora în relație cu celelalte autorități publice. Justiţia trebuie să-şi recâştige poziția față de celelalte două puteri ale statul;

– Stabilirea, în temeiul art. 45 din Legea nr. 303/2004, a unui număr de locuri pentru promovarea pe loc egal cu cel al magistraților înscriși la respectivul examen;

– Menținerea posibilității promovării pe loc până la gradul de către Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără fi condiționată de parchetul la care procurorul activează efectiv;

– Alocarea din domeniul public a unor terenuri sau clădiri pentru a se asigura un sediu corespunzător pentru Consiliul Superior al Magistraturii, precum și demararea unui program de construire de noi sedii pentru unitățile de parchet și instanțe, sedii care să corespundă nevoilor bunei desfășurări a activității judiciare. Accesarea de fonduri europene pentru construirea şi dotarea acestor sedii;

– Majorarea numărului de grefieri, astfel încât fiecărui procuror să-i corespundă un grefier, cu un rol asemănător grefierului de ședință din cadrul instanței, evident adaptat specificului activității procurorului;

– Majorarea schemei de procurori și stabilirea unor scheme minime de 10 procurori cu funcție de execuție  și doi procurori cu funcții de conducere pentru unitățile de parchet de pe lângă judecătorie situate în reședințele de județ, respectiv 5 procurori cu funcție de execuție pentru celelalte unități de parchet de pe lângă judecătorie. Pentru unitățile de parchet de pe lângă judecătoriile de sector se impune o majorare a schemei de procurori la 40 procurori cu funcție de execuție  iar cu privire la funcțiile de conducere fie se introduce o a doua funcție de adjunct fie introduc două funcții de șef de secție. În măsura în care nu se produce o simplificare și o eficientizare a activităților curente stabilite în sarcina procurorilor ce ocupă funcții de conducere această majorare a schemei este absolut necesară;

– Stabilirea necesarului de ofițeri și subofițeri din cadrul poliției judiciare care urmează a fi detașați în cadrul unităților de parchet conform disp. art. 661  din Legea nr. 304/2004.

– Promovarea în spaţiu public a necesităţii menținerii statutului de magistrat al procurorului și apărarea efectivă a independenței acestuia;

– Desfiinţarea funcţiei de consilier de etică;

– Asigurarea accesului la Ecris-ul instanţelor precum şi la bazele de date la care are acces poliţia;

– Asigurarea unor spaţii corespunzătoare în incinta instanţelor pentru compartimentul judiciar al parchetului;

– Încetarea detaşării consilierilor actualilor membrii CSM, şi interzicerea menţinerii sub orice formă în cadrul CSM a foştilor membri sau a consilierilor acestora;

– Stabilirea unor criterii clare şi transparente, eventual sub forma unui punctaj, cu privire la transferul magistraţilor;

– Stabilirea unor criterii clare şi transparente cu privire la delegarea și detașarea procurorilor;

– Emiterea unei Hotărâri de principiu în sensul aplicării disp. art. 23 din OUG nr. 27/2006 şi cu privire la rata de leasing imobiliar, reţinând faptul că, în esenţă, contractul de leasing constituie o formă particulară a contractului de închiriere;

– Emiterea unei Hotărâri de principiu cu privire la interpretarea disp. art 23 alin. 1 teza finală  din OUG nr. 27/2006 în sensul că în cazul în care unui magistrat i se decontează chiria într-o altă localitate, decontul trebuie să aibă în vedere plafonul stabilit pentru localitatea unde este situată locuinţa şi nu cel stabilit pentru localitatea unde îşi desfăşoară activitatea magistratul;

– Retragerea proiectelor de modificare a actelor normative transmise de către CSM legislativului sau executivului, fără a avea susţinerea magistraţilor (aceştia fie nu au fost consultaţi, fie au emis opinii contrare);

– Revocarea sau modificarea Hotărârilor de principiu ale CSM adoptate fără a avea susţinerea magistraţilor;

– Revocarea sau modificarea Hotărârilor de principiu ale CSM care conțin prevederi ce contravin dispozițiilor legale în materie sau care constituie o adăugare la lege;

– Asumarea şi exprimarea de către CSM a unei poziţii imediate pentru a proteja magistraţii care fac obiectul unor atacuri în media sau spaţiul public;

– Stabilirea unei norme privind nr. maxim de dosare de soluţionat anual, corespunzător fiecărui procuror din compartimentul supraveghere-urmărire penală proprie. Similar stabilirea unui sistem de normare şi pentru compartimentul judiciar;

– Modificarea procedurii de admitere în profesie și, în special, eliminarea probei interviului;

– Reorganizarea INM și a corpului formatorilor. Introducerea unei condiții minime de vechime în profesie, precum şi a unei condiții privind experienţa profesională relevantă, necesară ocupării unui post de formator;

– Regândirea sistemului de evaluare în cadrul INM;

– Dezvoltarea unui sistem automat, interconectat de generare a numărului unic;

II. Obiective care necesită modificări legislative

– Revenirea la reglementarea prin lege specială a salarizării și menținerea pensiei speciale;

– Independența bugetară a justiției;

– Înlăturarea implicării executivului în procesul numirii Procurorului General și a tuturor funcțiilor din parchet supuse aceleiași proceduri;

– Modificarea cadrului legislativ, în sensul preluării, în cadrul Ministerului Public, a poliției judiciare, eventual în etape, într-o primă etapă, sub forma detaşării în cadrul Parchetelor (inclusiv cele de pe lângă Judecătorie) a unui număr de cel puţin 3 ofiţeri pentru fiecare procuror din cadrul compartimentelor de urmărire penală-supraveghere, făcându-se aplicarea disp. art. 661  din Legea nr. 304/2004;

– Limitarea delegării procurorilor la o perioadă de maxim 6 luni pe an, fără posibilitatea prelungirii sau dispunerii unei noi delegări;

– Extinderea disp. art. 1341 din Legea nr. 304/2004 și în cazul vacantării posturilor ca urmare a delegării;

– Reorganizarea CSM. Desființarea funcțiilor de vicepreședinte al CSM și a celor de  președinți de secții. Trecerea atribuțiilor Plenului către secțiile CSM;

– Acordarea CSM a atribuțiilor de aviz conform în materia dispozițiilor legale și constituționale privind Autoritatea Judecătorească, organizarea și funcționarea justiției în general (inclusiv cu privire la dispozițiile de procedură civilă și penală, precum și cu privire la orice dispoziție de drept penal), statutul magistraților, organizarea și funcționarea poliției judiciare, orice alt domeniu de reglementare care ar interesa sistemul de justiție;

– Abrogarea dispozițiilor privind statutul de demnitar al membrilor CSM;

– Desfiinţarea categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;

– Modificarea dispozițiilor privind examenul de admitere în cadrul INM în sensul ca în funcție de nota obținută să se opteze pentru funcția de procuror sau judecător;

– Unificarea examenului de admitere în cadrul INM cu cel de admitere directă în profesie, urmând ca persoanele prev. la art. 33 din Legea nr. 304/2003 să dobândească calitatea de auditor de justiție și să participe, în cadrul INM, împreună cu ceilalți auditori de justiție la programul de formare din primul an;

– Modificarea dispozițiilor privind examenul de absolvire al INM în sensul ca acesta să constituie și examen de capacitate;

– Înlăturarea paralelismelor privind sistemul de control al activității parchetelor astfel: fie restrângem atribuțiile Inspecției Judiciare strict la cercetarea disciplinară a magistraților cu privire la comiterea abaterilor disciplinare, fără a mai efectua verificările cu caracter general prev. de art. 74 alin1 lit b-d și h din Legea nr. 317/2004, fie desființăm controlul exercitat pe cale ierarhică de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție  și unitățile subordonate.

– Modificarea procedurii de selecție a inspectorilor judiciari (eliminarea participării în vreun fel a inspectorilor judiciari în funcție la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de inspector judiciar), majorarea vechimii în profesie necesară pentru ocuparea funcției de inspector judiciar și limitarea numărului de mandate;

– Abrogarea dispozițiilor legale privind calitatea de titular al acțiunii disciplinare a ministrului justiției;

– Reintroducerea unui sistem de compensare pecuniară aferent volumului suplimentar de muncă (corelativ cu stabilirea de către CSM a unor norme privind volumul maxim de acivitate);

– Reintroducerea plăţii orelor suplimentare;

– Abrogarea disp. art. 4 din Legea nr. 62/2011 cu privire la magistraţi. Atacarea respectivei dispoziţii la Curtea Constituţională, iar în cazul în care curtea îşi va menţine jurisprudenţa, promovarea unei acţiuni la CEDO (art. 11);

III. Obiective care necesită modificări constituționale

– Înlăturarea dispozițiilor privind desfășurarea activității procurorului sub autoritatea Ministrului Justiției;

– Reglementarea la nivel constituțional a independenței procurorului și a reglementării exprese a calității de magistrat a acestuia (în prezent, la nivel constituțional exclusiv în conținutul art. 40 alin. 3 și 133 alin. 2 se regăsește noțiunea de magistrat);

– Asigurarea condițiilor îndeplinirii atribuţiilor de către membrii  CSM cu responsabilitate şi bună credinţă prin stabilirea caracterului public, asumat, al votului membrilor CSM și legiferarea unui mecanism simplu și eficient de revocare a membrilor CSM, inclusiv pentru poziția exprimată prin vot;

– Abrogarea dispozițiilor privind votul secret;

– Reducerea mandatului la 3 ani;

– Reorganizarea Ministerului Justiției în sensul reducerii atribuțiilor acestuia și preluarea atribuțiilor privind sistemul judiciar de către CSM, acordându-i-se consilului drept de inițiativă legislativă;

– Garantarea independenței financiare a magistraților prin reglementarea la nivel constituțional a unor dispoziții privind interzicerea reducerii drepturilor salariale sau a regimului de pensionare (garantându-se inclusiv cuantumul salariului sau pensiei).

Proiect privind principalele obiective urmărite în cazul alegerii ca membru CSM

 

Considerații preliminare

Prin reforma sistemului judiciar  începută prin modificarea Constituției din anul 2003 și continuată prin adoptarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară precum și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul statului de drept a fost redefinit. Astfel, Consiliului Superior al Magistraturii a devenit garantul independenței justiției, gestionarul și administratorul sistemului de justiție și a carierei magistratului, îndeplinind totodată rolul de instanță de judecată în materie disciplinară pentru magistrați.

Totodată a fost înființată Inspecția Judiciară, structură autonomă operațional, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Până în prezent, de la reformarea sistemului judiciar, s-au îndeplinit două mandate ale Consiliului Superior al Magistraturii (mandatul actual se va încheia la sfârșitul anului în curs).

Primul mandat, început în anul 2004 și încheiat în anul 2010 s-a caracterizat printr-un conservatorism afișat al membrilor aleși (în marea lor majoritate, aceștia provenind din sistemul de justiție comunist), printr-o atitudine servilă față de reprezentanții celorlalte puteri ale statului, au fost ca și inexistenți în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor de garant al justiției, dar au acționat cu extremă consecvență pentru realizarea și promovarea intereselor personale. Ca instituție, Consiliului Superior al Magistraturii a manifestat preocupări exclusiv de natură formală, fiind mult mai preocupați de proiectarea unei imagini de echipă unită, omogenă, alcătuită din oameni serioși, dedicați nobilei misiuni pe care și-au asumat-o în slujba justiției. Pe fond, însă… nimic. Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și procesul decizional în special s-au desfășurat într-un mod total netransparent. În ansamblul său corpul magistraților a fost ignorat, consultarea acestora cu privire la problemele de interes pentru justiție au avut un caracter pur formal.

Al doilea mandat, început în anul 2011 și care se va încheia la sfârșitul acestui an, s-a dorit a fi unul al reformei și al ruperii de trecut. Pe fondul nemulțumirilor generate de activitatea precedentului consiliu, au fost aleși un număr însemnat de magistrați percepuți a fi apți să răspundă nevoii sistemului judiciar de reformă și de aderare la standardele și valorile europene. Majoritatea membrilor consiliului nu avuseseră calitatea de procurori sau judecători în timpul regimului comunist. În ansamblul său, corpul magistraților a acordat sprijinul și încrederea noilor membrii ai consiliului, existând toate premisele necesare ca aceștia să își poată îndeplini misiunea asumată în fața colegilor care i-au ales.

Din nefericire, membrii consiliului nu s-au ridicat la înălțimea idealurilor asumate. Per ansamblu, au eșuat lamentabil. Inconsecvența, lașitatea, ciocoismul, de care au dat dovadă mulți dintre membrii consiliului manifestarea de către aceștia a unei atitudini disprețuitoare la adresa colegilor judecători și procurori, aruncarea în derizoriu a ideilor și valorilor pentru care aceștia au fost aleși în consiliu au fost infinit mai nocive decât rigiditatea comunistă manifestată de membrii primului consiliu. Ca și în cazul membrilor CSM ai primului mandat, pentru prea mulți dintre membrii CSM încă în funcție, primordială a fost realizarea propriilor interese, de multe ori în detrimentul intereselor generale ale Justiției.

În plus față de primul mandat al institiției, în manifestarea publică  s-a introdus cancanul, mahalagismul, scandalul, luptele interne, spectacolul jalnic și strident al imposturii arogante. La toate acestea se adaugă implicarea inconștientă a unora dintre membrii consiliului în luptele politice, dedicându-se unor activități  total străine justiției. Doi dintre membrii aleși au fost trimiși în judecată, unul fiind condamnat definitiv.  Doi membri au fost revocați de către magistrații care i-au ales, dar au fost salvați de o decizie a Curții Constituționale. În presă s-a ajuns până la a se sugera anumite legături neprincipiale între unii membri și personalul SPP care le asigura paza.

De asemenea, s-au publicat în presă informații privitoare la transmiterea către membri a modului în care trebuiau să voteze, aspect care, dacă este adevărat,  este incalificabil. Percepția generală este în sensul că, în majoritatea cazurilor, mulți dintre membrii CSM nu se mai obosesc nici măcar să citească ordinea de zi, votând după cum li se transmite. Inconștiența de care au dat dovadă, ușurința cu care și-au încălcat promisiunile, disperarea de a parveni cu orice preț, a multora dintre membrii Consiliului, au indus o neîncredere cvasitotală a corpului magistraților nu numai în respectivele personaje ci în chiar instituția Consiliului Superior al Magistraturii. De remarcat și disperarea cu care se încearcă modificarea legilor justiției, pe ultima sută de metri a mandatului, în sens contrar manifestării de voință neechivocă exprimată de către majoritatea covârșitoare a magistraților.

Singurul lucru pozitiv pe care, ca procuror, îl pot reține despre activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, este acela că, cu unele excepții, secția de procurori, prin membrii săi, a oferit o imagine mult mai echilibrată, mai rezervată aducând, dacă nu eficiență și evoluție, cel puțin normalitate. De asemenea, remarc efortul deosebit depus de unii dintre membrii aparatului tehnic, care, într-un consiliu dominat în ultimii 3 ani de o atmosferă haotică și isterică, au reușit să asigure funcționarea curentă a instituției.

Asumarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii implică o responsabilitate uriașă. Ținând cont de moștenirea celor două mandate anterioare, este cu atât mai importantă ducerea la bun sfîrșit cu succes a viitorului mandat. Responsabilitatea este cu atât mai mare cu cât justiția română se află într-un moment de cumpănă, contestată și atacată din exterior, pe fondul neîncrederii generalizate a societății în actul de justiție și în corpul magistraților. Situația este cu atât mai gravă cu cât problemele exterioare aparatului justiției sunt dublate de neîncrederea și dezbinarea din interiorul corpului magistraților.

Obiective:

1. Implicarea directă a corpului magistraților în activitatea decizională cu privire la aspectele ce țin de Justiție în ansamblul său, inclusiv cele privind corpul magistraților

În eventualitatea alegerii mele ca membru CSM, voi susține  amânarea modificării legilor privind Justiția până la adoptarea de către corpul magistraților a unei forme acceptate de majoritatea magistraților. Forma ce va fi aceptată de majoritatea colegilor trebuie să constituie propunerea ce va fi trimisă Ministerului de Justiție.

Până în momentul de față, unele dintre modificările propuse de către CSM au fost respinse de majoritatea magistraților.

Totodată, poziția mea va fi în sensul că toate chestiunile ce interesează Justiția trebuie supuse nu doar dezbaterii ci și aprobării corpului magistraților. Îmi este imposibil să accept faptul că 19 membri CSM pot gândi mai bine decât restul de 7000 de magistrați. În final este și o chestiune de legitimitate. Membrii judecători și procurori din cadrul CSM sunt aleși de către magistrați, pentru a-i reprezenta, pentru a îndeplinii un mandat cu care aceștia sunt investiți.

2. Justiţia trebuie să-şi recâştige poziția față de celelalte două puteri ale statului

Voi susține ca CSM-ul să aibă reacţii publice la orice încălcare a independenţei Justiţiei de către reprezentanţii celorlalte puteri și să respingă orice încercare a factorilor politici de implicare a Consiliului sau a aparatului de justiție în luptele politice.

Voi susține modificarea dispozițiilor art. 54 alin. 1 teza a 2 a din Legea nr. 317/2004 în sensul înlăturării calității de demnitar pentru membrii CSM. Această dispoziție reprezintă o capcană la adresa Puterii Judecătorești, inducându-se ideea inferiorității calității de magistrat față de cea de demnitar, numai cei 17 procurori sau judecători din cadrul CSM ridicându-se la acest rang”.

Având în vedere că toți reprezentanții Puterii Legislative au statut de demnitar și că, de la rangul de secretar de stat, toți reprezentanții Puterii Executive au statut de demnitar iar din cadrul Puterii Judecătorești numai 17 persoane au acest statut, se creează un dezechilibru între puteri, dezechilibru de natură a afecta Autoritatea Judecătorească în ansamblul său.

Susțin că prin înlăturarea atribuirii inutile a calității de demnitar unui număr de magistrați, se poziționează în mod corect statutul de magistrat pe o treaptă de egalitate cu cel de demnitar, așa cum trebuie să fie potrivit ordinii constituționale.

De asemenea, susțin că trebuie acordată independența bugetară justiției, inclusiv, alocarea către instituțiile Autorității judecătorești a sumelor rezultate din încasarea amenzilor și a taxelor  judiciare.

Consider că, similar Italiei, Consiliul Superior al Magistraturii din țara noastră trebuie să primească independența stabilirii bugetului pentru Instanțe și unitățile Ministerului public.

Voi susține alocarea din domeniul public a unor terenuri sau clădiri pentru a se construi un sediu corespunzător pentru Consiliul Superior al Magistraturii, precum și demararea unui program de construire de noi sedii pentru unitățile de parchet și instanțe, sedii care să corespundă nevoilor bunei desfășurări a activității judiciare. În acest sens, se impune accesarea cu prioritate a fondurilor europene disponibile.

3. Asigurarea condițiilor îndeplinirii atribuțiilor procurorului, în sensul optimizării actului de justiție

Din experiența proprie profesională, consider că este necesară regândirea schemei de personal, pentru a răspunde necesităților și volumului de activitate.

Voi susține majorarea numărului de grefieri, astfel încât fiecărui procuror să-i corespundă un grefier, cu un rol asemănător grefierului de ședință din cadrul instanței, evident adaptat specificului activității procurorului.

De asemenea, voi susține modificarea cadrului legislativ, în sensul preluării, în cadrul Ministerului Public, a poliției judiciare, similar organizării din Portugalia.

Voi pleda pentru modificarea procedurii penale în sensul simplificării acesteia.

Voi susține necesitatea menținerii statutului de magistrat al procurorului și a independenței acestuia. Consider că se impune ca, la prima revizuire a Constituției, să fie înlăturată menționarea desfășurării activității procurorului sub autoritatea Ministrului Justiției.

Voi susține necesitatea înlăturării implicării executivului în procesul numirii Procurorului General și al celorlalte funcții din parchet supuse aceleiași proceduri.

De asemenea, susțin necesitatea modificării Constituției în sensul reglementării clare a rolului pur ceremonial al Președintelui României în procesul de numire în funcție sau eliberare din funcție a magistraților.

De asemenea, se impune modificarea, inclusiv la nivel constituțional, a dispozițiilor privind incompatibilitățile, pentru a statua în mod clar că funcția de procuror sau judecător nu este incompatibilă cu activitatea de instruire profesională, cu participarea la programe ale Uniunii Europene sau ale organizațiilor internaționale.

4. Asigurarea condițiilor îndeplinirii atribuţiilor de către membrii CSM cu responsabilitate şi bună credinţă

Susțin necesitatea modificării legislative, inclusiv la nivel constituțional, pentru a se asigura premisele tranparenței, responsabilității și răspunderii membrilor CSM, astfel:

– Se impune modificarea dispozițiilor art. 133 alin. 5 Constituție, în sensul stabilirii caracterului public, asumat, al votului membrilor CSM.

– Se impune legiferarea unui mecanism simplu și eficient de revocare a membrilor CSM, inclusiv pentru poziția exprimată prin vot.

5. Modificarea și completarea unor acte normative privind domeniul justiţiei

Voi susține CSM să sesizeze Ministerul Justiţiei pentru iniţierea sau modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei, în sensul extinderii reglementărilor cu putere de lege organică și înlăturarea reglementărilor prin acte de putere inferioară, precum Hotărâri ale CSM.

Astfel, domeniile privind cariera magistraților, drepturile și obligațiile acestora (inclusiv concediile), organizarea inspecției judiciare, procedura cercetării disciplinare trebuie reglementate prin lege organică, fiind inadmisibil să se completeze dispoziții din legi organice, în domenii de o asemenea importanță, prin regulamente sau ordine.

6. Recâștigarea încrederii magistraților în instituția Consiliului Superior al Magistraturii și în membrii acestuia precum și creşterea gradului de credibilitate al Justiţiei

Procuror Bogdan-Ciprian Pîrlog

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Justiţia trebuie să-şi recâştige poziția față de celelalte două puteri ale statului”

  1. Ioan PITICAR spune:

    „Justiţia trebuie să-şi recâştige poziția față de celelalte două puteri ale statului”

    Deducem deci ca a pierdut-o deja?
    Si cine ar fi vinovatii??

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate