Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
 1 comentariu

Desemnarea candidatului Curţii de Apel Bucureşti pentru funcţia de membru al CSM
07.09.2016 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

La data de 7 septembrie 2016 a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, în vederea desemnării candidatului acestei instanţe pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care şi-au depus candidatura, aceştia fiind judecătorul Dragoş Alin Călin şi judecătorul Lia Savonea, potrivit unui comunicat al Curţii de Apel Bucureşti, semnat de Ileana Ruxandra Tirică – purtător de cuvânt.

Adunarea Generală a fost legal constituită conform art. 14 alin. 1 din Legea nr. 317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prin prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor instanței, respectiv 175 din totalul de 195 judecători.

În urma exercitării votului în mod direct, secret și personal de către judecătorii prezenți, conform art. 10 din același act normativ, candidatul desemnat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este judecătorul Lia Savonea, care a obținut 120 voturi din totalul de 170 voturi valabil exprimate, 5 buletine de vot fiind constatate nule.

Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Desemnarea candidatului Curţii de Apel Bucureşti pentru funcţia de membru al CSM”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Constat că mi-au citit comentariile şi au abandonat metoda cu „Curtea de apel vă informează”, deşi, culmea, aici o puteau face sub semnătura celui/celei ce prezidează comitetul electoral.
    Votul ăsta spune o poveste şi arată o tendinţă constantă, context în care am auzit exprimări de genul că speranţa ar mai rămâne doar în tară.
    Ar putea fi, teoretic, adevărat, dar…, într-o aritmetică neriguroasă, 50 poate fi mai mare decât 120.
    Să ne imaginăm următorul scenariu: legea nr. 317/2004 impune, pentru constituirea legală a AG, şi la desemnarea candidaţilor, dar şi la alegerea lor, un cvorum de 2/3.
    Din comunicat, rezultă că azi fură (în sensul de prezenţă, nu vă gândiţi la altceva:)), din 195, 175, 120 de-o parte, pentru continuitate, 50, de cealaltă parte, pentru orice altceva şi vreo 5 care şi-au cam pierdut timpul, anulându-şi votul.
    Să presupunem, doar de dragul presupunerilor desigur, că, la următoarea AG, nu s-ar prezenta cei 50.
    Consecinţa ar fi că AG nu ar fi legal constituit doar cu 120 de prezenţi, şi cele 120 de voturi, enorme în rezolvarea puzzlelului electoral al Curţilor cu doar vreo 750-780 de votanţi în toată ţara, ar rămâne, pe cât de sigure, pe atât de necontabilizate, dacă minoritatea ar refuza să le faciliteze atingerea cvorumul.
    Boicotul e legal, votul este un drept, iar nu o obligaţie, iar Legea nr. 317/2004 nu prevede că, de la a treia convocare încolo, ar fi în cvorum întrunit, indiferent de câţi s-ar prezenta.
    Astfel că ar cam rezulta că aritmetica nu iese întotdeauna învingătoare.
    Acum, e adevărat că, refuzând să participe la sărbătoarea altora, s-ar dezvălui cei 50, dar, oricum, cred că ei sunt destul de cunoscuţi, aşa că, poate, nu ar fi exclus ca masa compactată a continuităţii să se împiedice de coşuletul cu 50 de mere ce refuză să iasă la picnicul altora, iar celelalte 20 (diferenţa dintre 195 şi 175 judecători, astăzi absenţi) ar menţine conduita de neimplicare.
    Plus că atare mişcare ar fi, în egală măsură, foarte avantajoasă pentru candidaţii de la celelalte Curţi, care, fiecare în parte, ar avea să se teamă de 120 de voturi, indiferent de câte alianţe preelectorale ar tinde să realizeze.
    Nici nu poţi să crezi cât de repede aluneci de pe locul doi pe patru, nu mai vorbesc despre locul trei, din cele trei eligibile.
    De altfel, logica socotelilor electorale în grupuri mici ar cam fi că nu faci alianţă cu cel mai puternic decât tine când nu sunt foarte multe voturi de împărţit, pentru că acesta ar putea câştiga oricum, în timp ce un candidat de la o Curte mai mică (şi toate sunt mai mici decât Curtea de Apel Bucureşti) ar trebui să ia în considerare că poate pierde, pentru că nu are un bazin electoral similar şi nu poate garanta, în contrapartidă, suficiente voturi ca să şi-l fidelizeze pe cel puternic care va merge peste tot promiţând aceeaşi susţinere si propunând aceleaşi alianţe, căci doar o astfel de tactică – foarte şireată de altminteri – are şanse să îl scoată, la mare distanţă, pe primul loc.
    Desigur, asta presupunându-se că în sistem nu se votează după melodia din cvartetul altora, ci după ţiuitul din propriile urechi.
    Dar om trăi şi om vedea.
    Până atunci, continuitatea e cuvântul de ordin-e!
    Felicitări celor care au trecut mai departe!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.