Secţiuni » Interviuri
Interviuri
WOMEN IN LAW

Lucian Netejoru: Inspecţia Judiciară va continua să îşi îndeplinească atribuţiile cu obiectivitate
14.09.2016 | Alina MATEI

Secţiuni: Interviuri, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Lucian Netejoru

Lucian Netejoru

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule judecător Lucian Netejoru, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu pentru cititorii JURIDICE.ro. De ce aţi lasat activitatea de judecată pentru a fi inspector judiciar?

Lucian Netejoru: Am început să studiez dreptul cu gândul că la profesia de judecător. Anul acesta s-au împlinit 20 de ani de când sunt judecător şi iubesc această profesie ca la început. Asimilez noua mea calitate cu o provocare, un alter ego al profesiei mele. Activitatea de inspecţie completează experienţa pe care o ai ca judecător sau procuror, experienţă pe care o continui, o aplici şi o dezvolţi, ceva cu adevărat nou: perspectiva asupra sistemului profesional căruia îi aparţii, ceea ce te face să înţelegi şi la nivel macro menirea pe care o ai. Fără îndoială această perspectivă te împlineşte ca profesionist şi om. Acestea au fost considerentele pe care le-am avut în vedere atunci când m-am decis să vin la Inspecţia Judiciară şi nu m-am înşelat.

Alina Matei: După un an de activitate la Inspecţia Judiciară, v-aţi decis să candidaţi pentru funcţia de inspector-şef. Ce v-a determinat să candidaţi şi ce v-aţi propus să faceţi în noua calitate? Mă interesează cât de mult doriţi să îmbunătăţiţi activitatea Inspecţiei, adică aşa stă Inspecţia acum, iar peste 3 ani vreau să fie altfel, adică să aibă rezultate excepţionale?

Lucian Netejoru: Decizia pe care am luat-o nu a fost una uşoară. Ştiu ce înseamnă să îţi asumi o astfel de poziţie.

Experienţa profesională, atât în funcţii de execuţie, cât şi de conducere, şi evoluţia sistemului judiciar mi-au permis să constat că Inspecţia Judiciară urma să parcurgă o nouă etapă a existenţei sale ca instituţie autonomă funcţional. Rezultatele şi evoluţia activităţii noastre sunt în interdependenţă cu cea a sistemului judiciar. Activitatea noastră se reflectă în cea a colegilor de la instanţe şi parchete. Suntem un corp comun, care funcţionăm totuşi pe poziţii diferite prin natura rolului nostru.

Alina Matei: A trecut un an din mandatul de trei ani. Ce s-a întâmplat în această perioadă?

Lucian Netejoru: Aşa este! Eu cred că am reuşit, împreună cu colegii mei din echipa managerială, să aducem un suflu nou. Este încă devreme să fac bilanţul primei etape pe care am parcurs-o, dar pot să vă spun că suntem şi ne menţinem în graficul propus pentru evoluţia Inspecţiei datorită atitudinii noastre proactive. Deşi s-au făcut multe lucruri bune pentru eficientizarea activităţii noastre, mai sunt încă multe de făcut; suntem aici şi am speranţa că la finalul mandatului progresul va fi unul real.

Alina Matei: În ce măsură scopul Inspecţiei Judiciare, aşa cum este el prevăzut de Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Judiciare, este realizat, respectiv de a contribui la îmbunătăţirea realizării actului de justiţie, a eficienţei şi a eficacităţii sistemului judiciar? Cum se îmbunătăţeşte prin Inspecţie actul de justiţie?

Lucian Netejoru: Eu am convingerea că scopul Inspecţiei Judiciare este atins, iar rezultatele activităţii noastre îmi susţin afirmaţia. Exprimarea pe care o folosiţi poate să pară una radicală; îmbunătăţirea actului de justiţie este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care acţiunea judecătorilor şi procurorilor este una esenţială. În acest proces, pe lângă ceilalţi actanţi, şi Inspecţia Judiciară are rolul său, precis definit de lege.

Inspecţia Judiciară, prin verificările pe care le efectuează, continuă să furnizeze informaţii obiective instituţiilor implicate în gestionarea sistemului judiciar, în primul rând Consiliului Superior al Magistraturii; informaţiile la care mă refer vizează vulnerabilităţile, disfuncţionalităţile şi riscurile din activitatea instanţelor şi parchetelor. De asemenea, Inspecţia identifică în continuare situaţiile sau cazurile care atrag răspunderea disciplinară a magistraţilor.

În concret, instituţia noastră a propus măsuri adecvate atât pentru îmbunătăţirea performanţei organizaţionale a instanţelor şi parchetelor şi aplicarea unitară a normelor procedurale, cât şi pentru prevenirea ori înlăturarea vulnerabilităţilor, disfuncţionalităţilor şi riscurilor la care ne-am referit deja.

Pot să vă spun că măsurilor propuse de noi în cuprinsul rapoartelor de control au fost însuşite, în cvasitotalitatea cazurilor, de Secţiile ori, după caz, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, fapt care dă măsura calităţii activităţii pe care o desfăşurăm.

De asemenea, au fost exercitate acţiuni discplinare în toate cazurile în care a apreciat, pe baza probelor administrate, că normele disciplinare au fost încălcate.

Alina Matei: Cum stabiliţi ce anume se controlează (conform art. 7 lit. f din Regulament), care sunt domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, după consultări sau primind propuneri? Aveţi în minte să o luaţi pe paliere: de exemplu, să nu mai fie întârzieri în redactările hotărârilor judecătorești? Adică se constată că judecătorii întârzie cu redactarea hotărârilor. Dar nu de ordinul zecilor. Probabil că, judecător fiind, la un moment ai multe dosare de motivat. Dar când sunt de ordinul sutelor (558 de dosare cu termen depăşit până la un an şi jumătate) sigur ceva nu e în regulă. Sau cum gândiţi ce anume să urmărească inspectorii în controale?

Lucian Netejoru: Stabilirea domeniilor la care vă referiţi este un proces complex care se derulează pe parcursul întregului an anterior celui pentru care se stabilesc. Atât lucrările de inspecţie privind aspectele de ordin disciplinar ori respectarea deontologiei profesionale, precum şi menţinerea pe tot parcursul exercitării profesiei a bunei reputaţii, cât şi activitatea de control sunt sursele noastre primare în acest proces, întrucât evidenţiază disfuncţionalităţile şi vulnerabilităţile care fie sunt nou apărute în sistem, fie se menţin în interiorul acestuia. Inspecţia Judiciară i-a consultat an de an pe toţi titularii acţiunii disciplinare în vederea stabilirii domeniilor ce urmează să fie supuse controlului, iar propunerile primite s-au dovedit a fi foarte utile, fiind avute în vedere la stabilirea calendarului anual de control. Trebuie să ştiţi că inspectorii judiciari dezbat cu deplină responsabilitate propunerile inspectorului-şef şi numai după consultarea acestora se ia decizia finală.

Alina Matei: Şi echipele de control cum le stabiliţi (potrivit art. 7 lit. g din Regulament)? Pe ce criterii?

Lucian Netejoru: Stabilirea echipelor de control nu este deloc complicată având în vedere criteriile despre care mă întrebaţi. Primul criteriu este dat de principiul imparţialităţii şi independenţei inspectorilor; aceştia nu pot să efectueze nicio lucrare care priveşte judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat. Cel de al doilea criteriu vizează echilibrarea volumului de activitate al inspectorilor judiciari. La nivelul Inspecţiei se menţine o evidenţă strictă, pentru fiecare inspector, a controalelor la care a participat şi la tipul acestora, evidenţă pe baza căreia, cu ocazia unui nou control, se cunosc inspectorii care pot să intre în compunerea echipei ce urmează a se constitui în acest scop. În fine, se are în vedere şi componenţa echipelor pentru soluţionarea cauzelor complexe, constituite conform art. 47 alin. (9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

Alina Matei: Pentru că vorbeam de echipă, pe website apar că sunt 30 de judecători inspectori şi 18 procurori inspectori. Pentru a face faţă lucrărilor de la Inspecţie, de câţi inspectori ar fi nevoie şi ce măsuri trebuie luate?

Lucian Netejoru: În anul 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea Inspecţiei Judiciare de suplimentare a schemei de personal cu încă 10 posturi de inspector judiciar, 8 posturi de judecător inspector şi 2 de procuror inspector, propunere pe care a transmis-o Ministerului Justiţiei. Ulterior hotărârii CSM, Inspecţia Judiciară a făcut numeroase demersuri în sensul accelerării procedurii de aprobare a posturilor. Nici unul dintre aceste demersuri nu a avut o finalitate deşi declarativ Ministerul Justiţiei şi-a manifestat disponibilitatea de a ne sprijini.

Alina Matei: Ce alte nevoi are Inspecţia Judiciară? Pentru satisfacerea lor, cine şi ce trebuie să facă?

Lucian Netejoru: Nevoile sunt multiple. Mă voi referi numai la două dintre ele, pe care le consider de importanţă majoră. În primul rând sediul. Clădirea în care ne desfăşurăm activitatea a început să îşi arate limitele, spaţiul fiind insuficient. Nu vă ascund că am început să depozităm dosarele soluţionate pe holurile instituţiei. În al doilea rând este vorba despre nivelul precar al dotărilor IT. Nu este normal ca în anul 2016, o instituţie de anvergura Inspecţiei Judiciare să nu dispună de echipamente şi aplicaţii informatice performante care să contribuie, în mod real, la creşterea calităţii activităţii de inspecţie.

După cum vedeţi, aceste constatări sunt pe cât de simple, pe atât de alarmante. Nu am ezitat să facem cunoscute la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii toate problemele cu care ne confruntăm…

Alina Matei: Cum trebuie văzută Inspecţia Judiciară de către magistraţi? Orice magistrat care are pe cap o inspecţie probabil că simte o presiune. Dacă au venit inspectorii înseamnă că ceva nu e în regulă, că a făcut ceva, că cineva s-a sesizat în legătură cu el, şi nu cu Alain Delon. Chiar oneşti şi de bună-credinţă, inspectorii nu au tocmai o sarcină uşoară.

Lucian Netejoru: Există voci care plasează Inspecţia Judiciară într-o poziţie adversă în raport cu magistraţii. Şi eu şi colegii mei inspectori respingem categoric abordările de acest gen. Aşa cum am spus-o de atâtea ori, Inspecţia Judiciară a fost şi rămâne un partener consecvent al tuturor celor care doresc să contribuie, în mod onest, la eficientizarea actului de justiţie.

Este adevărat că inspectorii nu au o misiune uşoară şi regretăm dacă unii dintre colegii noştri, judecători şi procurori, ar putea să resimtă o presiune prin simpla exercitare a atribuţiilor ce le revin, prin legi şi regulamente, cu respectarea principiilor care guvernează activitatea de inspecţie. Primirea unei sesizări ne obligă să procedăm, de fiecare dată, la verificarea aspectelor semnalate chiar dacă statisticile arată că un procent ridicat de sesizări sunt nefondate.

Alina Matei: Au venit la dumneavoastră inspectori nu să se plangă, ci să aducă în discuţie uşoare influenţe sau presiuni care s-au făcut asupra lor sau că apar situaţii care îi depăşesc? Inspectorii merg în inspecţie şi la ICCJ şi la DNA.

Lucian Netejoru: Până în prezent nu am fost sesizat de niciunul dintre colegii mei cu aspecte de acest gen. Potrivit legii, inspectorii judiciari îşi exercită atribuţiile specifice la toate instanţele judecătoreşti şi unităţile de parchet din ţară, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

Alina Matei: Cum trebuie să fie un inspector? Nu-i faci confidenţe inspectorului, nu îi spui un banc, nu te împrieteneşti cu el. Nu e adversarul tău. Şi totuşi…

Lucian Netejoru: Înainte de toate, nu trebuie să uităm că inspectorii sunt şi ei oameni, cu tot bagajul de sentimente pe care le trăim fiecare dintre noi; în plus, inspectorul judiciar este, pe scurt, un judecător sau procuror cu o bogată experienţă profesională şi de viaţă, dispus la efort şi la muncă în echipă fiind dedicat îndeplinirii scopului Inspecţiei Judiciare. Profit de întrebarea dumneavoastră şi vă dezvălui în premieră că lucrăm împreună cu o echipă de specialişti la elaborarea profilului ocupaţional al profesiei de inspector judiciar, studiu care va fi făcut public în curând.

Alina Matei: Inspecţia Judiciară acţionează încercând să înlăture obiceiurile nesănătoase ale magistraţilor sau are în vedere magistraţii care se abat de la reguli? Faptele sau persoanele, ce sunt vizate?

Lucian Netejoru: Faptele. Numai faptele. După cum am mai spus, Inspecţia Judiciară verifică realitatea imputaţiilor cu relevanţă în aria sa de competenţă, cuprinse în orice sesizare. Dacă se constată că obiceiurile la care vă referiţi contravin normelor care reglementează activitatea şi conduita magistraţilor, fără îndoială că Inspecţia Judiciară va uza de toate prerogativele sale.

Alina Matei: M-am uitat peste jurisprudenţa publicată pe website. Inspecţia declanşează acţiunea disciplinară, CSM (prin cele două Secţii în materie disciplinară) respinge. Şi nu în cazuri singulare, ci de mai multe ori. Cred că în orice ţară judecătorul care nu a formulat cerere de abţinere de la soluţionarea unui dosar, în situaţia în care soţul acesteia era avocat şi apăra o parte în respectiva cauză (penală, cu DNA) ar fi fost sancţionat disciplinar (jurisprudenţă pe 2014, poziţia 23), la fel judecătorul care a aplicat dispoziţiile Noului Cod de procedură civilă în condiţiile în care aplicabile erau cele ale vechiului Cod (poziţia 11). Ce să înţeleagă inspectorii care au mers, au cercetat, au făcut raport, dar colegii celui cercetat sau chiar opinia publică? Că pentru unii Inspecţia Judiciară e mumă, pentru că aşa a decis Secţia în materie disciplinară?

Lucian Netejoru: Vă asigur că în toate situaţiile în care la nivelul Inspecţiei Judiciare s-a apreciat că există motive de nelegalitate sau netemeinicie în privinţa hotărârilor pronunţate de Secţiile în materie disciplinară ale Consiliului Superior al Magiustraturii a fost exercitată calea de atac a recursului, la completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pe de altă parte, o preocupare constantă a noastră este corelarea practicii Inspecţiei Judiciare cu aceea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În ultima vreme, în activitatea de inspecţie ne-am confruntat cu situaţii inedite care pot genera o practică aparent neunitară.

Alina Matei: 7216 sesizări privind activitatea şi conduita magistraţilor în anul 2015. Nu este urieşesc numărul sesizările? Chiar dacă 5751 au fost clasate.

Lucian Netejoru: Da, într-adevăr, un număr mare de sesizări care, deşi i-a pus în dificultate pe inspectori sub aspectul volumului de muncă, este, credem noi, consecinţa creşterii vizibilităţii Inspecţiei Judiciare în spaţiul public. Interesant este că ratele de creştere a numărului total de sesizări adresate Inspecţiei Judiciare, de cercetări disciplinare, precum şi de acţiuni disciplinare nu sunt identice, nivelul ultimelor înregistrând creşteri moderate.

Alina Matei: Anul trecut a crescut enorm şi numărul sesizărilor din oficiu (cu aproximativ 500% faţă de 2013 şi cu 300% faţă de 2014, potrivit Raportului IJ). Sesizările din oficiu fac parte din procesul de schimbare, de stabilire a unei anumite direcţii a Inspecţiei?

Lucian Netejoru: Nu trebuie să uităm că sesizarea din oficiu este una dintre modalităţile de sesizare prevăzute de lege. Mass media aduce pe agenda publică tot mai multe cazuri în care se reclamă fapte de competenţa Inspecţiei Judiciare. În condiţiile în care aceste fapte nu sunt sesizate potrivit legii, singura posibilitate de a clarifica situaţiile de fapt reclamate este sesizarea din oficiu.

Alina Matei: Cum înţelege Inspecţia Judiciară să comunice? Cât se poate face public şi când? Care sunt limitele?

Lucian Netejoru: Comunicarea în spaţiul public este şi în cazul Inspecţiei Judiciare, ca pentru toate instituţiile publice, reglementată în principal de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. În secundar, având în vedere principiul confidenţialităţii ce guvernează, printre altele, activitatea de inspecţie, comunicarea trebuie să respecte regulile cuprinse în Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

În aceste limite, Inspecţia Judiciară a încercat să intensifice activitatea de comunicare publică şi cred că a şi reuşit, în prim plan fiind aspectele ce ţin atât de activitatea curentă, cât şi de atribuţiile şi competenţa sa.

Alina Matei: Care fapte, comportamente ale magistraţilor sunt întâlnite mai des de către inspectori?

Lucian Netejoru: Statistic vorbind, cele mai des întâlnite fapte de natură disciplinară sunt cele prevăzute de art. 99 lit. h) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi anume, pe de o parte, nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, precum şi, pe de altă parte, exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Alina Matei: Rolul conducătorilor de instanţe sau parchete cât de important este? Nu cred că un preşedinte de instanţă nu observă că un judecător întârzie cu motivarea hotărârilor dincolo de lege, de bunul simţ, sfidând practic ceilalţi colegi.

Lucian Netejoru: Întotdeauna am susţinut importanţa capacităţii de reacţie a sistemului judiciar la încălcările normelor privind activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor. Realitatea este că în puţine cazuri sesizarea Inspecţiei Judiciare se realizează din interiorul sistemului judiciar deşi în cadrul acestuia există un potenţial ridicat de identificare a situaţiilor cu impact disciplinar.

Alina Matei: Mulţi candidaţi la funcţia de membru CSM au dedicat pagini întregi Inspecţiei Judiciare, trăgând semnale de alarmă în ceea ce privește concursurile pentru inspectori, dar şi evaluarea lor. Se poate şi mai bine?

Lucian Netejoru: Într-adevăr, în orice activitate există loc şi de mai bine. Sunt la curent cu poziţiile exprimate în privinţa recurtării inspectorilor judiciari de unii dintre cei înscrişi în cursa pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Vă spun foarte tranşant că nu le împărtăşesc. De la înfiinţarea sa ca instituţie cu autonomie operaţională, Inspecţia Judiciară a organizat 6 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de inspectori judiciari în urma cărora au fost numiţi în aceste funcţii 18 magistraţi, pentru 5 dintre aceştia noul mandat succedând unui mandat anterior. Se poate observa că din totalul de 50 de inspectori în exerciţiu, 32 sunt numiţi prin procedura anterioară, interviu în faţa Plenului CSM.

Constat cu surprindere că nu a dispărut tentaţia revenirii la forma anterioară de recrutare, în condiţiile în care toate concursurile organizate de Inspecţia Judiciară au fost validate fără obiecţiuni de Plenul CSM. Este regretabil că se încearcă revitalizarea mitului deprofesionalizării inspectorului judiciar pe măsura exercitării acestei funcţii, mit inclus printre argumentele partizanilor modificării actualei forme de recrutare.

Alina Matei: Prezentul este timp favorabil acţiunii Inspecţiei Judiciare? Care este predispoziţia Inspecţiei astăzi?

Lucian Netejoru: Ce vă pot spune este că Inspecţia Judiciară, prin inspectorii săi, va continua să îşi îndeplinească atribuţiile cu obiectivitate, în vederea realizării scopului pentru care a fost creată. Răspunzând la primul dintre aspectele vizate de întrebarea dumneavoastră, timpul favorabil la care v-aţi referit depinde în mare măsură de calitatea activităţii noastre.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii JURIDICE.ro.

Lucian Netejoru: Transmit cititorilor dumneavoastră, şi nu numai, să aibă încredere în justiţie. Toţi cei care apără independenţa justiţiei şi care contribuie activ la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie vor avea şi pe viitor în Inspecţia Judiciară un partener real.

Alina Matei: Mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine.

Lucian Netejoru: Vă mulţumesc şi eu.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti