« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
 1 comentariu

Extinderea spațiului public în spațiul virtual. Tribunalul Brăila acordă daune morale pentru prejudicierea onoarei și demnității unei persoane printr-o postare pe Facebook
20.09.2016 | Alexandru CÂMPEAN

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Alexandru Campean

Prin Hotararea nr. 670/2016, Tribunalul Braila a decis ca afirmatiile fostului sot al persoanei prejudiciate, facute prin intermediul retelei de socializare Facebook, cu privire la pretinsa lipsa de moralitate a acesteia, expresiile indecente folosite, jignitoare, sunt de natura sa aduca atingere onoarei si demnitatii acestei persoane.

Partile implicate in cauza au fost casatorite si ca urmare a neintelegerilor, s-au despartit. Dupa formularea actiunii de divort, in cursul procedurii, paratul a postat pe reteaua de socializare Facebook, spatiu public in acceptiunea instantei, mesaje si afirmatii despre profilul moral al apelantei.

Judecatoria Braila, instanta pe rolul careia s-a aflat cauza initial, a decis in defavoarea reclamantei invocand urmatoarele argumente: (i) daunele morale suferite trebuie dovedite; (ii) in speta nu s-a demonstrat prin probe prejudiciul efectiv suferit si in ce ar consta acest prejudiciu; si (iii) reclamanta nu a facut dovada ca a avut un anumit statut, de persoana publica si foarte cunoscuta in societate, astfel incat sa se considere ca i-a fost in mod grav afectat acest statut, astfel incat imaginea si felul in care este perceputa in societate poate sa-i influenteze profesia sau cariera sau ca aceasta a fost deosebit de afectata de fapta paratului.

Examinand sentinta Judecatoriei in cadrul apelului reclamantei, Tribunalul Braila a considerat ca prima instanta a pronuntat o sentinta gresita, contrar probelor administrate si a situtiei de fapt rezultate. In special, instanta de apel a retinut ca potrivit art. 72 Cod civil orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale, fiind interzisa orice atingere adusa onoarei sau demnitatii persoanei, fara consimtamantul acesteia sau fara respectarea limitelor prevazute de art. 75, rezultand ca nu numai persoanele publice, cu notorietate, au dreptul la viata privata si la protectia demnitatii si onoarei, ci orice persoana fizica are aceste drepturi.

In consecinta, instanta a decis acordarea unei despagubiri morale in cuantum de 10.000 de lei, motivand ca aceasta este rezonabila in raport cu „consecinta faptei prejudiciabile a paratului, contextul in care a fost savarsita, calitatea pe care cele doua parti au avut-o”. (Decizia civila nr. 670 din data de 27 iunie 2016 pronunţata in apel de Secţia I civila a Tribunalului Braila avand ca obiect pretenţii, www.rolii.ro)

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste caracterul de spatiu public al paginii personale de Facebook

Decizia Curtii urmeaza principiul enuntat inca din 2013 de catre Curtea de Apel Targu Mures si confirmat in 2014 de catre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) prin decizia in care arata ca pagina de Facebook este spatiu public, nu privat.

In situatia supusa spre solutionarea ICCJ, intimatul, o persoana ce detinuse anterior o functie publica (asigurandu-i practic un anumit de vizibilitate publica), a postat pe pagina sa de Facebook mesajul „Arbeitmachtfrei” indreptat impotriva unor proteste anti-guvernamentale care aveau loc la vremea respectiva. Urmarea imediata a fost autosesizarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si sanctionarea acestei persoane cu amenda contraventionala de 1.000 de lei, motivand ca „fapta […] aduce atingere demnitatii umane si creeaza o atmosfera degradanta, umilitoare si ofensatoare indreptata impotriva grupului de protestatari”.

Persoana sanctionata a atacat hotararea CNCD in instanta invocand caracterul privat, nu public, al paginii sale personale de Facebook. Instanta a respinsa contestatia aratand ca „reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuta postala electronica. Profilul sau personal pe Facebook chiar daca este accesibil doar prietenilor adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre «prieteni» putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunostea”.

Recursul persoanei sanctionate impotriva sentintei a fost respins de catre ICCJ prin decizia irevocabila din data de 27 noiembrie 2014, confirmand astfel principiul enuntat de catre judecatorii Curtii de Apel Targu Mures si constituind o premiera in Romania in acest domeniu.

Cazuri similare

O examinare sumara a practicii recente a instantelor nationale arata inmultirea cazurilor in care acestea au pronuntat decizii favorabile persoanelor fizice a caror imagine a fost prejudiciata prin intermediul unor postari in spatiul social media. In cursul anului 2016, Judecatoria Odorheiul Secuiesc a constatat ca este temeinica sanctionarea unei persoane fizice pentru jignirea unui agent de politie prin intermediul unor postari pe Facebook, fapta fiind savarsita cu vinovatie (Judecatoria Odorheiul Secuiesc, Sentinta civila nr. 1229/19 mai 2016, definitiva, www.rolii.ro).

Decizii cu o motivare asemanatoare au fost luate si de instantele straine, existand deja o practica fundamentata in acest domeniu in state cum ar fi Irlanda, Africa de Sud sau Canada (H v W, South Gauteng High Court, Johannesburg; Pritchard v. Van Nes (2016 BCSC 686), Curtea Suprema din British Columbia).

Concluzie

Putem concluziona ca asistam de ceva vreme la preschimbarea spatiului virtual intr-un adevat for public in care dezbaterea, furnizarea si selectia informatiilor se desfasoara in cadrul anumitor limite, intocmai ca in „lumea reala”. Desi este adevarat ca aplicatiile de social media au evoluat in adevarate micro-comunitati cu propriile reguli si cutume, doar Facebook avand aproximativ 1.7 miliarde de utilizatori activi, tocmai datorita acestui caracter pronuntat de comunitate este necesara aplicarea, si in acest mediu, a regulilor si normelor societatii civile.

Din nefericire, asistam in fiecare zi la inmultirea comentariilor daunatoare sau informatiilor cu un caracter neadecvat atat pe platformele de social media cat si pe forumuri, in sectiunile dedicate comentariilor cititorilor sau pe alte platoforme care permit o interactiune similara. Argumentul conform caruia prin aceste comentarii ne exercitam libertatea de exprimare nu pare sa fie unul rezonabil in acest caz. Pare ca mult prea des utilizatorii au o abordare superficiala fata de interactiunea sociala in mediul virtual, postand mai intai anumite informatii si analizand consecintele abia mai apoi. Cel mai adesea, in „lumea reala” persoanele au o abordare complet diferita, analizand mult mai atent consecintele propriilor fapte inainte de a actiona.

Cazurile analizate in acest articol au rolul de a ne aminti ca instantele inteleg mult prea bine potentialele efecte devastatoare pe care le poate avea dezinformarea din mediul virtual si sunt pregatite sa acorde daune morale pentru a sanctiona un astfel de comportament.

Aceste cazuri scot in evidenta si faptul ca raspunderea pentru daunele provocate poate fi atrasa nu numai de comentariile individuale, ci si de comentariile sau informatiile postate de terti. Cand o persoana face comentarii de natura a aduce atingere onoarei si demnitatii unei alte persoane sau unui grup de persoane prin intermediul social media, daca acestea sunt suficient de inflamatoare, pot influenta intr-un timp relativ scurt si alte persoane, devenind virale, care vor reproduce sau, mai grav, vor deforma continutul postarii initiale crescand astfel daunele suferite de persoana vizata.

Alexandru Campean
Avocat colaborator REFF & ASOCIATII

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Secţiuni: Cyberlaw, SELECTED TOP LEGAL, Studii | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Extinderea spațiului public în spațiul virtual. Tribunalul Brăila acordă daune morale pentru prejudicierea onoarei și demnității unei persoane printr-o postare pe Facebook”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD