BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
 
Print Friendly, PDF & Email

DNA. Spălare de bani, luare de mită, delapidare, mărturie mincinoasă, favorizare a făptuitorului. Control judiciar

25.05.2017 | Georgiana-Camelia LUCIU, Magdalena SĂRSAN
Abonare newsletter
Magdalena Sărsan

Magdalena Sărsan

DNA. Spălare de bani, luare de mită, delapidare, mărturie mincinoasă, favorizare a făptuitorului. Control judiciar.

În cauza mediatizată prin comunicatele nr. 1210/VIII/3 din 22 septembrie 2016 și nr. 1270/VIII/3 din 12 octombrie 2016 procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracțiunilor asimilate corupției, au dispus trimiterea în judecatăsub control judiciar, a inculpaților:
– U. E. G., la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, persoană implicată direct în campania unuia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2009, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte) și spălare a banilor (5 fapte);
– N. G., la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită;
– T. V., la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;
– B. I., notar public, fiica președintelui României în funcție la acel moment, pentru săvârșirea infracțiunilor de
instigare la delapidare și instigare la spălarea banilor (2 fapte);
– W. I. S., la data faptei director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru săvârşirea infracțiunii de delapidare.

De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. D. -C., pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizare a făptuitorului.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata U. E. G. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracționale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță.
Concret,
În perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata U. E. G., care îndeplinea funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, l-a determinat pe inculpatul N. G., secretarul general al ministerului, să ceară și să primească suma de 918.864 lei de la reprezentantul unei societăți comerciale (om de afaceri), în schimbul asigurării plății unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.
Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorități locale finanțate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile și telegondole, în cadrul programului “Schi in România”.
În cadrul acestui program, decontarea cheltuielilor efectuate de societățile comerciale depindea de deciziile ministrului care stabilea prioritatea plăților. În condițiile în care nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criteriile de prioritizare și existau diferenţe semnificative între finanţarea unor proiecte similare, societățile care executau lucrări depindeau de deciziile inculpatei U. E. G. Întârzierile la decontare puteau atrage incapacitatea de plată a societăților, în condiţiile în care sumele avansate proveneau din credite bancare.
Astfel, U. E. G. i-a indicat inculpatului N. G. atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societății comerciale în schimbul asigurării finanțării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât și denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei).
În perioada 27 noiembrie-21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale.
În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați.
În aceeași perioadă (octombrie – noiembrie 2009), inculpata U. E. G. l-a determinat pe inculpatul T. V., președintele Consiliului Județean Tulcea, să pretindă și să primească de la reprezentantul unei alte societăți comerciale (om de afaceri) suma de 691.029,63 lei, pentru a asigura buna derulare a unor contracte și efectuarea la timp a plăților. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Județean Tulcea mai multe contracte finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Astfel, în perioada 26 octombrie-23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a patru firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei.
Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfășurate în favoarea aceluiași candidat.
n luna decembrie 2009, inculpata B. I., fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului W. S. I., director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an.
În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul W. S. I. a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata B. I. care a și intermediat încheierea tranzacției.
În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului W. S. I., ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans.
Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul W. S. I., neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).
Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior acestui moment activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității.
La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul F. G. -M., care era în acea perioadă concubinul inculpatei I. B.
Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul W. S. I.
În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpaţii B. I. și F. G. -M. pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.
La data de 1 iulie 2009, inculpatul F. G. -M., acționând în calitate de administrator și unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video.
Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul F. G. -M. a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile și taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).
La instigarea inculpatei B. I., suma astfel obținută a fost folosită de inculpatul F. G. -M. pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienței infracționale a banilor.
În perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata B. I. l-a determinat pe inculpatul F. G. -M. să realizeze operațiuni fictive prin care suma de 735.098 lei provenită din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală a fost transferată către trei firme, pentru a achita servicii prestate în cadrul campaniei electorale în favoarea unui candidat la alegerile prezidențiale. Transferurile au fost intermediate de către U. E. G. și B. I., care i-au comunicat lui F. G. -M. datele societăților către care urmau să fie efectuate plățile.
În plus, în perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata U. E. G. a folosit suma totală de 305.118 lei în numerar, provenită din infracțiuni de corupție, pentru plata unor servicii de publicitate electorală, prin intermediul unor contracte fictive încheiate de persoane interpuse care nu au beneficiat în realitate de serviciile prestate.
La data de 22 septembrie 2016, fiind audiat ca martor în prezentul dosar, inculpatul A. D. -C. a făcut mai multe afirmații nereale cu privire la împrejurările esențiale ale cauzei, prin care a urmărit să îngreuneze tragerea la răspundere penală a inculpatelor U. E. G. și B. I.
Astfel, inculpatul a susținut că suma de 668.304 lei primită în lunile noiembrie – decembrie 2009 de la două societăți administrate de F. G. -M. reprezintă prețul unor servicii de consultanță fără legătură cu campania electorală, că aceste servicii nu s-au mai prestat, dar că nu a putut restitui sumele încasate deoarece nu a reușit să îl mai contacteze pe F. G. -M.. De asemenea, a susținut că U. E. G. și B. I. nu au avut nicio implicare în realizarea acestor plăți și că, pe parcursul cercetărilor, nu a avut nicio discuție cu acestea.
Din probele administrate rezultă însă că cele două contracte au un caracter fictiv, iar transferurile au fost realizate la cererea lui U. E. G. și B. I. pentru plata serviciilor de consultanță politică prestate candidatului de către A. D. -C. și de o societate străină, iar după declanșarea cercetărilor A. D. -C. a transmis copia unui contract către B. I., prin intermediul lui U. E. G., pentru a fi folosit în fața autorităților.
Societățile administrate de F. G. -M. nu aveau angajați, cifra de afaceri și obiectul de activitate nu implicau achiziția de servicii de consultanță, iar asociații și administratorul nu îl cunoșteau pe A. D. -C. Totodată, după încasarea banilor, A. D. -C. a transferat către societatea străină de consultanță suma de 125.000 USD, reprezentând comision de succes pentru câștigarea alegerilor.

În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra:
– bunurilor aflate în proprietatea inculpatei U. E. G., până la concurența sumei de 1.609.893,63 lei;
– bunurilor aflate în proprietatea inculpatei B. I., până la concurența sumei de 119.000 lei;
– bunurilor aflate în proprietatea inculpatului F. G. -M., până la concurența sumei de 100.000 lei în vederea confiscării speciale raportat la infracțiunea de spălarea banilor și până la concurența sumei de 735.098 lei, raportat la evaziune fiscală, în vederea reparării pagubei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Față de inculpatul F. G. -M., om de afaceri, cercetat pentru infracțiunile de evaziune fiscală și spălare de bani (2 fapte) s-a dispus disjungerea și continuarea cercetărilor într-un dosar separat.

Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: sursa :www.pna.ro

Magdalena Sărsan

***

DNA. Luare de mită, abuz în serviciu, spălare de bani, evaziune fiscală. Control judiciar.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere de la data de 22 septembrie 2016, faţă de următorii inculpaţi:
N. G., la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,
T. V., la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,
W. I. S., la data faptei director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul,
U. E. G., persoană implicată direct în campania unuia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2009, în prezent deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii a 5 infracțiuni de spălare de bani,
B. I., notar public, fiica președintelui României în funcție la acel moment, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul,
– instigare la spălare de bani (2 fapte),
F. G. M., om de afaceri, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
evaziune fiscală,
spălare de bani (2 fapte).

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârșirea unor infracțiuni și care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

1. În acest context, în perioada octombrie-noiembrie 2009, un om de afaceri (martor în cauză), reprezentant al unei firme care avea încheiate contracte în valoare peste 20 de milioane de euro cu autorități locale finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost contactat de inculpatul N. G., în calitate de secretar general al instituției respective. Acesta i-a comunicat omului de afaceri că urmează să se aloce fonduri pentru demararea lucrărilor contractate şi i-a cerut suma de 900.000 de lei pentru a nu avea probleme pe viitor cu finanțarea și plata contractelor pe care le avea în derulare, indicându-i și numele societății către care urma să se facă plata.
În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, la insistențele secretarului general, omul de afaceri a virat firmei respective, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale.
În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați.

2. În aceeași manieră a procedat și inculpatul T. V., în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Tulcea care, în același scop, a cerut unui om de afaceri (martor în cauză), suma de 700.000 lei. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Județean Tulcea un contract finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu o valoare de 50 milioane lei.
Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a 4 firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei.
Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfășurate în favoarea aceluiași candidat.

3. În luna decembrie 2009, inculpata B. I., fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului W. S. I., director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an.
În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul W. S. I. a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata B. I. care a și intermediat încheierea tranzacției.
În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului W. S. I., ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans.
Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul W. S. I., neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).
Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior acestui moment activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității.
La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul F. G. M., care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.
Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul W. S. I.
În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpaţii B. I. și F. G. M. pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.

4. La data de 1 iulie 2009, inculpatul F. G. M., acționând în calitate de administrator și unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video.
Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul F. G. M. a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile și taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).
La instigarea inculpatei B. I., suma astfel obținută a fost folosită de inculpatul F. G. M. pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienței infracționale a banilor.
În contextul prezentat mai sus, legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata U. E. G. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracționale se realiza prin încheierea unor contracte fictive cu societăți care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță.

Inculpaţilor li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu depășească limita teritorială României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Inculpaților i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: sursa: www.pna.ro

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate