« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Deturnarea sistemului bancar în scopul spălării banilor. Aspecte de practică judiciară
29.09.2016 | Camelia BOGDAN

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Camelia Bogdan

Camelia Bogdan

A se vedea şi Încheierea din camera de consiliu din data de 10.06.2016, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală în dosarul nr. 2428/2/2016[1], trimisă, în rezumat și cu notă explicativă

Rezumat

1. Prin încheierea din camera de consiliu din data de 10.06.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 2428/2/2016, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 341 alin. (6) lit. b C. pr. pen., a admis plângerea împotriva ordonanţei nr. 680/P/2015 din 27.01.2016 şi a trimis cauza Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea completării urmăririi penale.

În baza art. 267 C. pen, a sesizat organul de urmărire penală în privinţa efectuării unor verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 656/2002 de către Banca […]  S.A, cu sediul […], cod […], înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. […], CUI […], aferente dobândirii imobilelor active situate în satul T., comuna S., judeţul I. compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 m.p, conform procesului verbal de licitaţie publică nr. 1870/23.05.2014 şi respectiv a activului SM, situat în P. B., judeţul B., compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spaţii comerciale, clădire multifuncţională – Restaurant, Club, Spa & Fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar în suprafaţă de 206.500 m.p şi bunuri mobile care deservesc activul, conform procesului verbal de licitaţie nr. 1873/23.05.2016, și efectuării unor transferurilor bancare menţionate în facturile nr. 20140010/13.06.2014 şi nr. 20140009/13.06.2014 şi nr. 20140008/13.06.2014.

Copie a prezentei precum şi a dosarului de instanţă nr. 2428/2/2016 a fost  înaintată şi parchetului competent, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DIICOT- Structura Centrală, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d din Legea nr. 508/2004 pentru a fi ataşate la dosarul înregistrat pe rolul acestei instituţii, ca urmare a soluţiei de declinare cuprinse în ordonanţa din 27.01.2016 din dosarul nr. 680/P/2015 al DNA-Secţia de Combatere a Corupţiei.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

2. Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară a reținut că prin încheierea de şedinţă nemotivată în fapt din 19.08.2013, pronunţată în dosarul nr. 28062/3/2013, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a Civilă a fost deschisă față de debitoarea I MRE SRL procedura generală a insolvenței, cu consecința înscrierii la masa credală a Băncii […], în calitate de creditor majoritar al debitoarei cu suma de 378.533.313,01 RON, acceptată în integralitate de administratorul judiciar, deși Banca […] nu justifica în mod legal întinderea și certitudinea creanței: astfel, deși banii puși la dispoziția debitoarei I MRE SRL nu proveneau din fondurile băncii, Banca […] și-a adjudecat activele aflate în patrimoniul debitoarei la prețuri subevaluate, în contul unei creanțe fictive, pentru a cărei realizare in integrum procedura falimentului continuă și în prezent.

Potenţiala infracţiune de spălare a banilor a avut loc prin recurgerea la un aranjament financiar conceput de către societatea de avocatură CSM CM SA (în privinţa căreia procurorii vor lămuri, cu titlu obligatoriu, conform dispoziţiilor prezentei Curţi, ţinând cont şi de dispoziţiile Deciziei pronunţate în recursul în interesul legii nr. 26/2008 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, întinderea răspunderii penale a persoanelor responsabile de acordarea de consultanţă în scheme infracţionale) prin care, sub disimularea unor împrumuturi acordate de către BANCA […], fonduri în privinţa cărora planează suspiciunea că provin din săvârşirea de infracţiuni au fost puse, prin intermediul conturilor corespondente ale BĂNCII din jurisdicții offshore […], la libera dispoziţie a părţilor, în schimbul constituirii unor garanţii către bancă, cu consecinţa dobândirii de instituţia de credit a unor imobile în scop de revânzare şi obţinere de profit.

Curtea a reținut că în prezenta cauză planează suspiciunea rezonabilă  privind săvârșirea infracțiunii autonome de spălare de bani aflați în jurisdicții offshore,  provenind, cel mai probabil, din evaziune fiscală, prin omisiunea declarării a fondurilor mutate în offshore-uri de către membrii grupului infracțional sau din alte posibile activităţi infracţionale, neputând fi însă exclusă ipoteza ca DF, persoana care figura în contractele de facilități de credit din 5.08.2009 și 10.10.2011 ca fiind beneficiarul real al fondurilor să fi constituit doar un facilitator al introducerii acestor fonduri în economia legală, împrejurare ce urmează să fie clarificată în mod obligatoriu de către organele de urmărire penală.

Cu titlu preliminar, Curtea a precizat că, în doctrină, caracterul autonom al infracţiunii de spălare a banilor a fost creionat în sensul că pentru reţinerea tipicităţii acestei infracţiuni constatarea de către organul judiciar a elementelor constitutive ale infracţiunii generatoare de bani murdari constituie o condiţie necesară şi suficientă. Este lipsită de importanţă împrejurarea că infracţiunea predicat (sintagmă prin care vom înţelege infracţiunea din care provin fondurile supuse spălării) a fost comisă în străinătate, că circumstanţele săvârşirii acesteia nu au fost elucidate, că nu s-a început urmărirea penală ori că nu s-a putut pronunţa o sentinţă definitivă de condamnare deoarece făptuitorul a decedat, este incidentă o cauză de înlăturare a vinovăţiei a acestuia ori beneficiază de imunitate.

Aşadar, se cuvine observat că faptele de spălare a banilor urmează a fi reţinute chiar dacă autorul infracţiunii principale nu va fi tras la răspundere penală pentru fapta sa. De asemenea, elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor trebuie să fie reţinute chiar dacă nu se cunoaşte autorul infracţiunii predicat, infracţiunea de spălare a banilor având un caracter autonom în raport cu infracţiunea de origine. Ţinând cont de caracterul autonom al infracţiunii de spălare a banilor, nici prescrierea răspunderii penale pentru infracţiunea principală şi nici amnistia nu afectează existenţa infracţiunii de spălare a produsului infracţiunii principale.

3. Analizând materialul probator administrat în cauză, Curtea a constatat că în cauză există suspiciunea rezonabilă că au fost exploatate vulnerabilitățile sistemului nostru de drept în prevenirea şi combaterea eficientă a spălării banilor constând în neîndeplinirea obligațiilor ce incumbă entitățile-raportoare prevăzute în disp. art. 10 din Legea nr. 656/2002[2] pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului[3], în scopul prevenirii spălării banilor: necesitatea prevenirii acestei infracţiuni prin îndeplinirea în mod corespunzător de către entitățile raportoare a obligațiilor ce le incumbă potrivit Legii spălării banilor derivă din aceea că spălarea banilor este un flagel care conduce la deteriorarea întregului sistem financiar-bancar şi a sistemului economico-social în ansamblu, din cauza generării de efecte inflaţioniste, prin afectarea nivelului ratei dobânzii şi a ratei de schimb valutar; descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi, din cauza pierderii bunei reputaţii de către instituţiile implicate în scandaluri de spălare a banilor; în acest context, există riscul ca banii spălaţi să devină „motorul” economiei naţionale, impunându-şi propriile reguli de tip mafiot: utilizarea frauduloasă a profiturilor şi capitalurilor şi sustragerea lor de către administratorii şi/sau asociaţii infractori ori transferul acestora în teritorii cu legislaţii mai permisive în utilizarea banilor murdari contribuie şi la deteriorarea moralei sociale, generând corupţia, concentrarea injustă şi ilegală a bogăţiei, creşterea costului vieţii, datorată necesităţii de a aplica o rată a impozitării mai mare pentru cei care nu sunt evazionişti, putând provoca, în ultimă instanță, intrarea în faliment a Statului care tolerează perpetuarea unor astfel de tipare infracționale.

Altfel spus, necesitatea prevenirii spălării banilor cunoaşte atât o motivaţie socială, derivând din imperativul combaterii efectelor crimei organizate care tinde să se internaţionalizeze şi să afecteze relaţiile normale dintre membrii comunităţilor naţionale şi nu numai, deteriorându-le şi generând instabilitate, cât şi o motivaţie economică rezultând din imperativul anihilării atacului pe care spălarea banilor îl exercită asupra principiilor funcţionării economiei de piaţă şi a integrităţii pieţelor financiare, prin subminarea instituţiilor financiare şi a întregului sistem financiar.

La secțiunea din prezenta încheiere consacrată inserării unor explicații de ordin teoretic pentru facilitarea înțelegerii  importanței aducerii la îndeplinire de către entitățile raportoare a obligațiilor ce le incumbă în materia prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului, dar și a supravegherii aducerii la îndeplinire a acestor obligații de către instituțiile de supraveghere prudențială menționate în Legea nr. 656/2002, Curtea a precizat că în prezenta cauză, Banca […] şi celelalte entităţi raportoare menţionate în aranjamentele bancare aveau obligația să înțeleagă backgroundul clientului, să aplice  măsuri de precauție sporită în vederea cunoașterii sursei provenienței banilor pe care CLIENTUL, după cum Curtea a argumentat în încheiere, și i-a pus singur la dispoziție prin conturi corespondente prin aranjamentul bancar conceput de Banca […] și să raporteze ca tranzacții suspecte la unitatea de informații financiare (în România unitatea de informații financiare [FIU-ul] este OFICIUL NAȚIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR, cunoscut după acronimul său, respectiv ONPCSB) unele similitudini ale tipologiilor de spălare a banilor prin intermediul folosirii unor entităţi corporatiste: structura multijurisdicţională sau structura complexă a entităţilor corporatiste sau a trusturilor, efectuarea de plăţi în conturi din străinătate  fără o justificare economică clară, utilizarea de conturi deschise în jurisdicţii offshore fără o necesitate economică evidentă, utilizarea unor persoane interpuse sau a companiilor fantomă, acordarea de asistenţă în scopuri infracţionale. Nu în ultimul rând, instituția de credit era obligată să întrerupă relația de afaceri cu clientul în privința căruia plana suspiciunea că intenționează să spele bani prin intermediul sistemului bancar.

Altfel spus, în prezenta cauză, Banca […] era obligată să aplice măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei, deoarece se afla unei  situaţii care, prin natura ei, prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism[4]: într-adevăr, pentru prevenirea expunerii la riscul de săvârșire a unor fapte de  spălare a banilor, băncile de referință menționate în pretinsele contracte de credit, în calitate de entitãți raportoare prevãzute în disp. art. 8 lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului înainte de republicare (în varianta normativă în vigoare la acordarea facilitãților de credit de cãtre Banca […] din data de 5.08.2009 și 10.10.2011) și, respectiv, art. 10 lit. a) din Legea nr. 656/2002 (în varianta normativă în vigoare la acordarea deschiderea contului escrow  din 19.06.2004 în care Banca figura în calitate de creditor și de agent, cealaltă parte –împrumutatul–, adică  societatea INR MRE SRL- având în structura acționariatului până în data de 20.05.2013 o societate de fațadă din Cipru controlată de o societate de fațadă din Insulele Virgine Britanice și după acea dată (la data deschiderii contului escrow în 19.06.2014, respectiv la data adjudecării imobilelor din P. B. și T. de cãtre Banca […] de o societate de fațadă din Cipru controlată de o societate de fațadă din Seychelles, controlată de o  societate de fațadă din Republica Marshall, erau obligate sã constate că structura multijurisdicționalã a entitãții I MRE SRL, efectuarea de plãți în conturi din străinătate  fãrã o justificare economică clară, utilizarea de conturi deschise în jurisdicții offshore fãrã o necesitate economică evidentă, utilizarea unor persoane interpuse (DF, despre în privința căruia Banca a estimat că prezintă un risc considerabil pentru reputația Băncii acordarea unui credit unei persoane cu un trecut controversat) sau a companiilor fantomă, beneficierea de asistențã în scopuri infracționale la redactarea acestor contracte din partea societății  SC CMCK SA constau împrejurări apte per se să justifice un risc crescut de expunere a instituției financiare la operațiuni de spălare a banilor.

De altfel, în doctrinã s-a atras atenția cã acestea sunt și elemente de suspiciune privind spãlarea banilor și cu cât vor fi mai atent observate cât mai multe dintre aceste elemente, cu atât va fi mai micã posibilitatea pãstrãrii anonimatului beneficiarului efectiv[5].

Verificarea îndeplinirii obligațiilor ce incumbau Băncii […] în materia spălării banilor revenea Băncii Naționale a României, în calitate de instituție de supraveghere prudențială astfel desemnată în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului.

Curtea a inserat la secţiunea din prezenta încheiere consacrată evidenţierii unor aspecte de ordin teoretic privind necesitatea prevenirii spălării banilor care sunt consecinţele spălării banilor pentru a disipa falsa impresia că sustenabilitatea economiei naţionale poate avea loc prin investiţii din fonduri infracţionale.

Dimpotrivă, în loc să-și aducă la îndeplinire aceste obligații în vederea prevenirii infracțiunii de spălare a banilor, în prezenta cauză, entitățile raportoare au sprijinit punerea în practică a unui aranjament bancar întocmit de către societatea de avocatură CS MCK SA, prin care, sub disimularea aparenței încheierii unor contracte de împrumut back-to-back acordate de Banca […], beneficiarilor reali ai societății I RME SRL li s-a facilitat accesul la propriile fonduri, cifrate la  peste 134 000 000 EUR integrați în sistemul financiar în jurisdicții offshore.

Deși accesul la aceste fonduri era mascată sub forma unui împrumut din fondurile BCR, în fapt, conform mențiunilor din contractele de 5.08.2009 şi 10.10.2011, era posibilă lărgirea sferei şi a obligaţiilor împrumutaţilor şi împrumutătorilor prin încheierea unui act de subordonare, încheiat sau care urma să fie încheiat, între împrumutat, Societatea Mamă din Cipru (O), orice Afiliat al împrumutatului care este creditor al unui împrumut subordonat sau care are un contract, acord sau aranjament cu împrumutatul şi cu Reprezentantul (în numele părţilor finanţatoare), plăţile (inclusiv onorariile) efectuate de împrumutat în favoarea Afiliatelor, fiind condiţionate de plata Părţilor Finanţatoare a tuturor sumelor datorate Documentelor de Finanţare.

Curtea a notat în prezenta încheiere că în timp ce conform Dicţionarului explicativ al limbii române prin ÎMPRUMUTĂTOR se înțelege persoana care împrumută sau de la care se împrumută ceva, prin contractul din 5.08.2009 sintagma „împrumutători” include: (a) orice împrumutător Iniţial; şi (b) orice bancă, instituţie financiară, trust, fond sau altă entitate care a devenit conformitate cu Clauza 22 (Modificări Împrumutători).

Potrivit clauzei 22 în contractul din 5.08.2009, cu denumirea marginală Schimbări ale împrumutătorilor/ Cesionări şi Transferuri efectuate de împrumutători, împrumutătorul („împrumutătorul Existent”) poate: 22.1.1 cesiona oricare din drepturile sale; sau 22.1.2  transfera oricare din drepturile şi obligaţiile sale, din cadrul Documentelor de Finanţare către un Afiliat al unui împrumutător Existent sau către o altă bancă sau instituţie financiară, sau unui trust, fond sau altei entităţi care este angajată regulat sau înfiinţată în scopul cumpărării sau investirii în credite, valori mobiliare sau alte active financiare („împrumutător Nou”).

Curtea a mai notat că şi sintagma DEBITOR avea un înţeles autonom în aplicarea contractului din 5.08.2009, însemnând: (a) împrumutatul, Societatea Mamă din Cipru şi Beneficiarul Final; (b) dacă (pentru orice motiv), orice alt membru al Grupului acordă ocazional Garanţii de Tranzacţionare, sau suport de orice natură, în favoarea Părţilor Finanţatoare (sau oricare dintre acestea), atunci respectivul membru al Grupului în timp ce acordă o astfel de Garanţie de Tranzacţionare (sau alt suport), este neachitat.

Pe cale de consecinţă, organele de urmărire penală vor ridica toate documentele bancare care atesta relatiile BANCA […] Şi EG cu alte banci corespondente prin intermediul cărora au fost introdusi bani în circuitul legal sub forma acestui aranjament legal în vederea identificării identităţii tuturor împrumutaţilor, a sumelor de bani acordate acestora dar şi a destinaţiei acestor sume de bani, deoarece este posibil ca printre  aceştia să fie şi alte părţi decât cele menţionate în Structura Grupului descrisă în următoarea organigrama din Anexa 8 la contractul din 5.08.2009.

După ce a trecut în revistă obligațiile care i-ar fi revenit BANCA […] în materia prevenirii spălării banilor, în lumina reglementărilor interne și internaționale, Curtea a reiterat că în scopul evitării posibilităţii ca infractorii să se bucure de produsele infracţiunilor sau să finanţeze, eventual şi alte activităţi ilegale, în speță s-ar fi impus ca BANCA […] să-şi îndeplinească obligaţia generală de supraveghere multidisciplinară a fenomenului în esență îndeplinirea acestei obligații presupunând aplicarea cât mai adecvată a principiului „Cunoaşte-ţi Clientul”; dotarea cu echipamentul necesar detectării tranzacţiilor suspecte; abordarea pe bază de risc a profilului clienţilor, cu consecinţa raportării tranzacţiilor suspecte către ONPCSB şi întreruperii oricărei relaţii de afaceri cu un client persoană juridică al cărui beneficiar real nu poate fi identificat şi care introduce fonduri de origine ocultă în sistemul legal.

– o altă vulnerabilitate a sistemului nostru de combatere a spălării banilor exploatată în prezenta cauză a constat în neverificarea cauzei raportului juridic căruia i s-a conferit aparența de legalitate prin procedura falimentului, cu consecința acceptării Băncii […] la masa credală a debitoarei INR MRE SRL cu întreaga sumă solicitată, respectiv 378.533.313,01 RON, deşi Banca […] nu justifica o creanţă certă asupra debitoarei, semnând contractele de punere la dispoziţie a facilităţilor de credit din 5.08.2009 și 10.10.2011 în calitate de Creditor iniţial, Agent de Garantare și Aranjor.

Cum în mod plastic se arată în doctrina de specialitate[6], analiza acestei tipologii permite a se conchide că însăși justiția este utilizată ca mașină de spălare a banilor murdari. Altfel spus, săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor este parafată de judecător.

Tipologia de spălare a banilor parafată de către judecătorul sindic în prezenta cauză a constat în specularea facilităţilor oferite de sectorul imobiliar, prin aranjamente bancare, în scopul ascunderii adevăratei provenienţe a fondurilor si a identităţii beneficiarului efectiv al acestora, două elemente-cheie ale procesului de spălare a banilor[7].

Tipologia de spălare a banilor avut loc, în mod predilect, utilizându-se ca instrumentele înfiinţarea unor companii de faţadă, angajarea acestor companii în multiple relaţii de afaceri, pentru ca, în cele din urmă, banii obţinuţi aparent din derularea unor astfel de afaceri legitime să fie folosiţi în finanţarea diverselor activităţi, atât legitime, cât şi nelegitime.

Curtea apreciat că se impunea observat ab initio că admiterea cererii de înscriere la masa credală a unei persoane care justifică calitatea de creditor necesită verificări în vederea stabilirii certitudinii creanței, prezumarea de către administratorul judiciar a veridicității existenței unei creanțe pe baza declarațiilor directorului nominal al unei persoane juridice controlată de o societate înmatriculată în Cipru în acționariatul căreia este interpusă o societate din Insulele Virgine Britanice fiind aptă per se să genereze unele indicii privind potențialele fapte de spălare de bani: Curtea a avut în vedere că potrivit disp. art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, prin creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile, verificarea certitudinii creanțelor incumbând administratorului judiciar, potrivit disp. art. 20 din Legea nr. 85/2006.

După cum rezulta din documentaţia de creditare, fondurile erau de fapt puse la dispoziţia debitoarei I MRE SRL prin intermediul sponsorului proiectului, respectiv societatea off-shore din Cipru, OHIL, care era interpusă în acționariatul debitoarei I MRE SRL având cota de participare de 100%, societate care înfiinţata in conformitate cu legile Republicii Cipru și al cărei unic acționar era, la data încheierii contractului de acordare a unei facilități de credit din 5.08.2009 de către Banca […] debitoarei I MRE SRL, o altă societate de fațadă implantată de același încorporator de societăți off-shore în Insulele Virgine Britanice, respectiv HGL, o societate privată cu răspundere limitată înregistrată în conformitate cu legislația în vigoare din Insulele Virgine Britanice, la Registrul Comerţului din Insulele Virgine Britanice sub numărul […], având sediul social […] în Insulele Virgine Britanice denumită generic BVI PARENT în contractul din 5.08.2009, încheiat între  I MRE SRL, în calitate de împrumutat și  BANCA […],  în calitate de ARANJOR, BANCA […], în calitate de CREDITOR INIŢIAL, Banca […] în calitate de REPREZENTANTBANCA […],  în calitate de AGENT DE GARANTARE prin care Banca […] a pus la dispoziția INR sumele de  66,700,000 EUR ŞI 21,048,000 RON.

Deşi, iniţial, fusese aprobată sub nr. 9301/4.12.2008 doar punerea la dispoziţia INR MRE SRL de către Banca […] doar a sumei de 126,000,000 EUR, în documentaţia de creditare se mai regăsesc contracte prin care a fost lărgită linia de credit precum şi menţiuni referitoare la constituirea unor garanţii în favoarea băncii pentru cheltuieli suplimentare de peste 28.300.000 EUR, după cum rezultă din actele notariale autentificate de către BNPA TG şi LM-M aflate la filele 132-252 şi BNP ED, BNP C din Anexa 2.1 depusă de Banca […] ataşate în vol.6 după care au autentificat toate garanţiile în favoarea Băncii […], după cum urmează: o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 597/13.08.2009, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 2918/10.08.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 2199/10.08.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 1995/26.11.2009, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 174/30.03.2012, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 187/22.11.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 175/30.03.2012 dar și o garanție reală mobiliară (contract de gaj asupra bunurilor mobile, contract de gaj asupra conturilor, contract de gaj asupra creanțelor, contract de gaj asupra acțiunilor)[8].

În prezenta cauză, spălarea de bani a fost desăvârșită prin concursul judecătorului sindic care a deschis, printr-o încheiere nemotivată în fapt, procedura insolvenței debitoarei INR MRE SRL, la cererea acesteia, invocând imposibilitatea de plată a datoriilor față de Banca […], deși instituția de credit nu putea justifica în mod legal certitudinea și întinderea creanței cu care s-a înscris la masa credală, aspect care ar fi trebuit cenzurat atât de către administratorul judiciar la întocmirea tabelului creditorilor debitoarei, dar și de judecătorul sindic, la deschiderea procedurii generale a insolvenței și  a falimentului, care ar fi trebuit decise doar după o  analiză atentă a documentației de creditare.

4. Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București sesizat cu soluționarea prezentei plângeri a menționat în cuprinsul încheierii pronunțate în cauză că, în ceea ce privește cadrul procesual dedus judecății, sunt incidente disp. art. 341 alin. (7) C. pr. pen.

În ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară urmează să dispună continuarea urmăririi penale atunci când ar mai fi necesar de efectuat o serie de acte în cursul urmăririi penale își menține valabilitatea soluția din decizia Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 26/2008. Prin decizia nr. 26/2008, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că: în cazul soluţiei de admitere a plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată întemeiată pe dispoziţiile art. 278 ind. 1 alin. (8) lit. b) din Codul de procedură penală, care își are corespondent în actuala reglementare, menţiunile privind faptele, împrejurările ce urmează a fi constatate şi mijloacele de probă se vor indica numai în considerentele hotărârii. Dispozițiile sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală.

Soluția în prezenta cauză a fost întemeiată pe disp.art.341 C.pr.pen. coroborate cu disp. art. 267 C.pen.: într-adevăr, având în vedere dispozițiile incriminatoare ale omisiunii sesizării, judecătorul care, fiind învestit cu cenzurarea unei soluții de clasare, omite sesizarea organelor de urmărire penală în privința altor fapte cu potențial infracțional este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la trei ani.

Pe parcursul judecății, în vederea aflării adevărului – regulă diriguitoare a procesului penal consacrată în disp. art. 5 C. pen., aplicabilă în exercitarea tuturor funcțiilor judiciare, inclusiv a funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată,  cu mențiunea că principiul aflării adevărului, ca orice principiu fundamental al procesului penal, garantând preeminenţa dreptului într-o societate democratică și  justa aplicare a legii procesual penale, trebuie să își facă simțită prezența până și în cele mai nesemnificative acte ale organelor judiciare, fiecare dispoziție din Codul de procedură penală urmând a fi interpretată și aplicată, în mod concret, în lumina acestor principii –, Curtea a pus în discuția părților relevanța suplimentării probatoriului, prin administrarea, din oficiu, în cadrul probei cu înscrisuri, a următoarelor mijloace de probă, dispunând, în ședința din 6.05.2016 în sensul: 
– emiterii unei adrese către Banca Naţională a României pentru a se prevedea care sunt procedurile de „Know Your Customer”- de cunoaştere a clientelei, obligatoriu a fi efectuate de către bănci atunci când se deschid conturi escrow;
– emiterii unei adrese către Banca […] pentru a se depune la dosarul cauzei verificările ce s-au desfăşurat în legătură cu contul escrow din data de 19.06.2014, în ceea ce priveşte expunerea la potenţialul risc de spălare a banilor şi, totodată care sunt politicile pe care le desfăşoară Banca […] în privinţa cunoaşterii clientelei atunci când se deschid conturi escrow;
– emiterii unor adrese către EI SPRL şi Banca […] pentru a face dovada acordului creditorilor, în privinţa deschiderii contului escrow din 19.06.2014 în care banca pretindea calitatea de creditor al INR MRE SRL şi, totodată, de agent escrow, Banca […] urmând să-şi precizeze poziţia în legătură cu posibilitatea ca aceeaşi persoană juridică să cumuleze calitatea de agent escrow cât şi de parte în procedura de insolvenţă;
– emiterii unei adrese către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă pentru ataşarea dosarului nr. 28062/3/2013, părţile urmând să indice filele din dosar unde este materializat acordul creditorilor la deschiderea contului escrow;
– având în vedere că la dosarul cauzei s-a depus de către EI SPRL raportul privind împrejurările care au generat intrarea debitorului INR MRE SRL în faliment, Curtea de Apel a cerut să se precizeze de către intimatul BR, în calitate de reprezentant legal al EI SPRL, modalitatea în care s-a materializat intenţia de angajare a răspunderii administratorului şi dacă au fost sesizate organele de urmărire penală cu potenţialele fapte de spălare a banilor, aferente contractelor de consultanţă încheiate între INR MRE SRLşi societăţile despre care se face menţiunea că aparţin şi sunt controlate în calitate de beneficiari reali de către fostul administrator al societăţii, AR şi de către soţul acesteia;
–  emiterii unor adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală pentru a se preciza dacă pe rolul acestor instituţii figurează înregistrate dosare având obiect suspiciuni privind spălarea banilor şi delapidare, în raport cu falimentarea INR MRE SRL. La aceste adrese s-a ataşat raportul privind intrarea în insolvenţă a societăţii INR MRE SRL întocmit de EI SPRL;
părţile din prezenta cauză, precum şi Banca […] vor face verificările şi vor comunica instanţei precizările privind modalitatea în care s-a identificat beneficiarul real al societăţii INR MRE SRL, având în vedere că la data de 1.07.2005, aceasta figurează a fi deţinută de către o societate O HIL, societate încorporată la sediul unui încorporator de societăţi off-shore din Republica Cipru.
– părţile din prezenta cauza urmează să facă precizări în ceea ce priveşte modalitatea de intrarea în posesie, respectiv de vânzare la un preţ subevaluat a terenului din localitatea S. şi, totodată, cu privire la derularea efectivă a contractelor de consultanţă menţionate la punctul nr. 6, contracte care au fost încheiate pentru facilitarea unor plăţi, către persoane fizice şi la societăţi controlate de către aceste persoane fizice, în calitate de beneficiari reali;
– emiterii unei adrese către Banca […]  a României pentru a se depune la dosarul cauzei verificările care au fundamentat şi toată documentaţia care a stat la baza acordării facilităţii de credit garantată prin contractul de ipotecă societăţii INR MRE SRL, precum şi toate înscrisurile derivând din relaţiile comerciale dintre Banca […]  şi societatea INR MRE SRL, iar în măsura în care s-au făcut verificări în ceea ce priveşte beneficiarul real al acestei societăţi, se va detalia în scris natura verificărilor.

Judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere, pentru dispunerea măsurii de suplimentare a probatoriului, că potrivit disp. art. 341 alin. (2) Cod de procedură penală, judecătorul poate solicita părţilor să depună note scrise cu privire la admisibilitatea sau temeinicia plângerii, textul de lege neinterzicând în mod expres ca judecătorul să solicite să fie atașate înscrisurile pe care le apreciază a fi relevante pentru soluționarea cauzei.

Altfel spus, judecătorul este îndrituit să efectueze orice demers îl consideră necesar în vedea aflării adevărului – regulă diriguitoare a procesului penal –, pentru soluționarea cauzei; or, soluţionarea acestei cauze nu era posibilă fără a avea în la bază o imagine completă fără analiza certitudinii creanţei Banca […] care a justificat înscrierea la masa credală a Banca […] cu întreaga sumă solicitată, respectiv 380.172.308,05, de vreme ce atât la dosarul de urmărire penală cât şi în Raportul privind cauzele si împrejurările care au dus la apariţia insolventei debitoarei INR MRE SRLîntocmit in temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006, aflat la filele 51-116 vol. 1 instanță, dar şi la filele 87-247 vol. Vol. 2 dup figura menţiunea potrivit cu care BANCA […] a semnat cele două facilități de credit CUMULÂND CALITATEA DE AGENT, ARANJOR ȘI CREDITOR, aspect ce ar fi fost per se suficient să per suficient să genereze unele suspiciuni reprezentanţilor EI SPRL privind certitudinea creanței pretinse de Banca […] în calitate de creditor și să-i determine să solicite de la instituția de credit documentația de credit aferentă acordării celor două facilități societăţii INR MRE SRL.

În plus, se cuveneau a fi efectuate verificărilor privind clarificarea împrejurărilor care s-au făcut în legătură cu deschiderea contului escrow în data de 19.06.2014 de către Banca […], care cumula calitatea de CREDITOR și de AGENT ESCROW: Curtea a avut în vedere că ține de esența încheierii unui cont escrow ca acesta să aibă, din punct de vedere al cocontractanților, o structură tripartită.

În acest sens, sunt definițiile contractului de cont escrow inserate pe website-ul http://legal-dictionary.thefreedictionary.com/Escrow+account, unde se arată că agentul escrow nu este parte la contractul încheiat între părți, ci un custode care nu are dreptul să modifice înțelegerea părților sau pe website-ul  http://www.investopedia.com/terms/e/escrow.asp, de unde Curtea reține că prin contract escrow urmează a se înțelege contractul prin care un instrument financiar sau un activ este deținut de către o terță parte în numele altor două părți, care sunt în curs de efectuare a unei tranzacții. Prin acest contract, fondurile sau activele sunt deținute de agentul escrow până când primește instrucțiuni corespunzătoare sau până când s-au îndeplinit obligațiile contractuale prestabilite.

La redarea situației de fapt, Curtea va detalia pe larg cum instituția de credit din prezenta cauza (Banca […]), în calitate de deponent nu avea deschisă posibilitatea legală de a încheia cu ea însăși în calitate de custode (agent escrow) un contract escrow, opunându-şi sie înseşi obligaţii contractuale.

În plus, Curtea a apreciat că nu trebuie pierdute din vedere dispozițiile cuprinse în art. 267 C. pen., cu denumirea marginală Omisiunea sesizării, potrivit cu care „fapta funcţionarului public care, luând act de cunoştinţa de săvârşire a unor fapte prevăzute de legea penală în legătura cu serviciu în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite, de îndată, sesizarea organelor de urmărire penală” se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, iar când fapta este săvârşită din culpă, închisoarea este de 3 luni la 1 an sau amendă: judecătorul de cameră preliminară  a observat că la dosarul cauzei existau date furnizate de către practicianul în insolvență cu privire la transferul a peste 22 de milioane de euro către societăţi despre care se afirmă că ar fi controlate, în calitate de beneficiari reali, de foştii administratori ai persoanelor aflate în insolvenţă și a apreciat că se impune,  pentru soluţionarea cauzei sub toate aspectele, să se stabilească intenţia subiectivă a intimaţilor din prezenta cauză față de aceste împrejurări, condiţie sine qua non pentru verificarea temeiniciei soluţiei de netrimitere în judecată.

Având în vedere că s-a antamat de către procurorul de ședință că înscrisurile solicitate de către judecător puteau fi solicitate şi de către procuror, însă nu au fost solicitate, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că se impun a fi observate valențele  principiului de drept NEMO AUDITUR PROPRIAM TURPITUDINEM ALLEGANS (nimeni nu se poate prevala de propria turpitudine pentru apărarea unui drept).

Pe parcursul soluționării prezentei cauze, a intrat în vigoare, de altfel, în data de 23 mai 2016, OUG nr. 18/2016, posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a suplimenta probatoriul cu înscrisuri noi pentru soluționarea plângerii împotriva soluției de netrimitere în judecată fiind consacrată legislativ în disp. alin. (5) ind. 1 a art. 341 din Codul de procedură penală, text potrivit cu care judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Cum norma de procedură penală este de imediată aplicare, la pronunțarea soluției prev de art. 341 alin. (6) pct. b) din Codul de procedură penală, au fost avute toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca urmare a diligențelor depuse de judecătorul de cameră preliminară în ședința din data de 6.05.2016.

În ședința din 16.05.2016, judecătorul de cameră preliminară a dispus, în cadrul probei cu înscrisuri, revenirea cu adresă către Banca […] cu următoarele solicitări:
– să se depună la dosarul cauzei verificările ce s-au desfăşurat în legătură cu contul escrow din data de 19.06.2014, precum şi în ceea ce priveşte expunerea la potenţialul risc de spălare a banilor, conform Legii nr. 656/2002;
– să se precizeze care sunt politicile pe care le desfăşoară Banca […] în privinţa cunoaşterii clientelei, conform Legii nr. 656/2002, atunci când se deschid conturi escrow.
– să se facă dovada acordului creditorilor, în privinţa contului escrow din 19.06.2014 în care banca are calitate de creditor al INR MRE SRL şi, totodată, de agent escrow;
– să-şi precizeze poziţia în legătură cu posibilitatea ca aceeaşi persoană juridică să cumuleze calitatea de agent escrow, cât şi de parte în procedura de insolvenţă;
– să se efectueze verificări şi să se comunice instanţei precizările privind modalitatea în care s-a identificat beneficiarul real al societăţii INR MRE SRLavând în vedere că la data de 1.07.2005, aceasta figurează fi fost deţinută de către o societate OHIL, societate încorporată la sediul unui încorporator de societăţi off-shore din Republica Cipru.
– să se depună la dosarul cauzei verificările care au stat la baza şi toată documentaţia care a stat la baza acordării facilităţilor de credit garantate prin contractul de ipotecă societăţii INR MRE SRL, precum şi toate înscrisurile derivând din relaţiile comerciale dintre Banca […] şi societatea INR MRE SRL iar, în măsura în care s-au făcut verificări în ceea ce priveşte beneficiarul real al acestei societăţi, să se detalieze în scris natura verificărilor.
– să se comunice corespondenţa purtată între Banca […] şi EI SPRL, după deschiderea procedurii insolvenţei.

Curtea a mai dispus revenirea cu adresă către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă în vederea ataşării dosarului nr. 28062/3/2013 și  revenirea cu adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală pentru a se preciza dacă pe rolul acestei instituţii figurează înregistrate dosare având obiect suspiciuni privind spălarea banilor şi delapidare, în raport cu falimentarea INR MRE SRL, la prezenta adresă urmând a se ataşa şi o copie de pe raportul privind intrarea în insolvenţă a societăţii INR MRE SRL întocmit de EI SPRL.

Prin Serviciul Registratură au fost depuse la dosarul cauzei relaţiile solicitate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, DNA (filele 151 vol.1 instanță), Banca Naţională a României (filele 151, 154-155 vol. 1 instanță) și Banca […]  (filele 354-357 vol. 3 instanță, Anexele 1, 2, 3, 3A și 4).

La dosarul de instanță au mai fost depuse de către intimata EI SPRL:
– Raportul privind propunerea continuării de observație a societăţii INR MRE SRL întocmit de EI  SPRL (filele 33-40 vol. 2 dosar instanță),
– raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței societăţii INR MRE SRL întocmit de EI  SPRL (filele 44-116 vol. 2 dosar instanță);
– proces-verbal de afișare a tabelului preliminar de creanțe împotriva averii debitoarei INR MRE SRL filele 117-123 vol. 2 dosar instanță, de unde instanța rezultă că în data de 24.10.2013 Banca […], figura înscrisă la masa credală cu suma de 380.172.308,05 lei, reprezentând ca pondere 98.84323% din procentul total creanțe reprezentând o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 597/13.08.2009, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 2918/10.08.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 2199/10.08.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 1995/26.11.2009, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 174/30.03.2012, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 187/22.11.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 175/30.03.2012 și o garanție reală mobiliară (contract de gaj asupra bunurilor mobile, contract de gaj asupra conturilor, contract de gaj asupra creanțelor, contract de gaj asupra acțiunilor).
– înscrisuri din Buletinul procedurilor de insolvență (filele 198-297 vol. 2 dosar instanță, 309-341 vol. 2 dosar instanță, 172-181 instanță)
– înscrisuri din dosarul nr. 28062/3/2012 (filele 298-307, 343-350 vol. 2 dosar instanță)
– ordin de plată a TVA-ului în cuantum de 44.130.181 plătit bugetului de stat aferent tranzacției prin care Banca […] a adjudecat imobilului situat în satul T., comuna S., judeţul Ilfov compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 m.p, conform procesului verbal de licitaţie publică nr.1870/23.05.2014 şi respectiv a activului SM, situat în Poiana Braşov, judeţul Braşov, compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spaţii comerciale, clădire multifuncţională – Restaurant, Club, Spa & Fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar în suprafaţă de 206.500 m.p şi bunuri mobile care deservesc activul, conform procesului verbal de licitaţie nr. 1873/23.05.2016, a transferurilor bancare menţionate în facturile nr. 20140010/13.06.2014 şi nr. 20140009/13.06.2014 şi nr. 20140008/13.06.2014
– proces-verbal al ședinței Adunării Creditorilor INR MRE SRLprin care s-a aprobat plata onorariului lichidatorului judiciar EI SPRL în cuantum de 7 949 520 lei+TVA pentru întreaga procedură a falimentului(filele 166-171 vol. 2 dosar instanță), de unde instanța reține că onorariul a fost avansat de adjudecatarul creanței garantate – Banca […] -, care nu putea însă justifica în mod legal calitatea de creditor al INR MRE SRL, după cum urmează să argumenteze instanța din analiza documentației de credit depuse de Banca […] la dosarul cauzei, fals creditor care în data de 11.05.2016 mai figura înscris la masa credală a INR MRE SRL cu suma de 193.413.125, 49 lei.

Relevanță pentru dosarul cauzei mai prezintă și înscrisurile depuse de către petenta IRS SRL, din care instanța reține că prin decizia nr. 50/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 6857/2/2013 intimatul RB a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese (34 acte materiale) (a se vedea înscrisul aflat la filele 67 vol. 3 instanță, dar și înscrisul aflat la fila 68 instanță, constând într-un extras din Buletinul procedurilor de insolvență nr. 18615/8.11.2013 de unde rezultă că demararea procedurii de faliment a debitoarei  INR MRE SRL a debutat prin contactarea evaluatorului propus de Banca […], Jones Jang LaSalle, cu care s-a ajuns la un acord și care a demarat procesul de evaluare în data de 31.10.2013 la sediul Complexului SM)

Curtea a luat act că Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă nu a înaintat dosarul nr. 28062/3/2013, revenind motivat asupra necesităţii suplimentării probatoriului cu administrarea acestor  înscrisuri în ședința din 10.06.2016.

5. În esență, Curtea a avut în vedere că organul de urmărire penală a reţinut în situaţia de fapt descrisă prin dispoziţia de netrimitere în judecată cenzurată de instanţă că la data de 5.08.2009, între I MRE SRL, în calitate de împrumutat şi BANCA […], în calitate de ARANJOR, ÎMPRUMUTĂTOR INIŢIAL al facilităţilor anterioare de tip: A-56.300,000 euro; B-21,048,000 ron; C ­9,400,000 euro; D-1,000,000 euro, precum şi de AGENT AL PĂRŢILOR de finanţare şi GARANT AL PĂRŢILOR GARANTATE, a fost încheiat un nou contract de facilitate prin care vechile facilităţi de finanţare au fost stinse prin acordare de noi facilităţi, fiind creată o nouă schemă de finanţare. Totalitatea angajamentelor de acordare de credite suplimentare (A,B,C,D) asumate la momentul încheierii noului contract s-a cifrat la suma de 66.700.000 Euro şi respectiv 21.048.000 Ron.

La data de 26 noiembrie 2009, între aceleaşi părţi şi având aceeaşi calitate din contractul iniţial, a fost întocmit un act adiţional prin care s-a convenit majorarea împrumutului D. cu până la două milioane de euro şi crearea unei ipoteci suplimentare pentru asigurarea recuperării sumei. În acest sens a fost întocmită Anexa 1 – „condiţii suspensive” din care rezultă faptul că în acest scop, s-a depus un extras de la Registrul de carte funciară ca dovadă a faptului că Noul Contract de credit ipotecar a fost înregistrat corespunzător iar garanţia reală imobiliară a fost înregistrată la arhivă.

Prin Anexa nr. 2 au fost operate noi modificări la contractul de împrumut iniţial, astfel clauza 3.1 a prevăzut faptul că „suma maximă agreată disponibilă sub prevederile împrumuturilor A,C,D este de 68.700.000 Euro şi 21.048,000 RON pentru împrumutul B.”

Din anexa la contract rezultă faptul că bugetul proiectului până la data de 1 iulie 2009 s-a cifrat la suma totală de 463.000 Euro, bugetul total rămas fiind în sumă de 25,175.893 Euro.

La data de 10.10.2011, între aceleaşi părţi, respectiv între I MRE SRL, în calitate de împrumutat şi Banca […], în calitate de creditor iniţial, a fost încheiat „Contract amendament un credit la termen” în valoare de 3.450.000 Euro – credit de tip revolving Dare de 1.952.000 Euro pentru „ansamblul zonă Comercială – parte a rectului general SM pentru o suprafaţă total construită de 30 mp, loturile de teren care formează amplasamentul proiectului făcând obiectul graficului nr.9, anexă la contract (Creditul de tip revolving reprezintă practic o linie de credit care se reînnoieşte automat, pe măsură ce sumele  împrumutate se rambursează, astfel încât clientul poate apela la un nou credit fără a mai solicita o nouă aprobare bancară). Garanţiile pentru noul credit au constat în soarele:
-bilet la ordin de garanţie eliberat în alb de către împrumutat şi avalizat de proprietarul beneficiar, firma O HIL din Cipru, valabil „fără protest”;
– contractul de ipotecă imobiliară Siseşti;
– proprietatea Siseşti – însemnând terenul şi imobilele situate pe un lot de teren având o suprafaţă totală de 1.825 mp;
-ipoteca de ipotecă imobiliară Snagov;
-proprietatea Snagov – imobilele împreună cu un număr de 15 loturi de având o suprafaţă de cea.60.000 mp.

În cursul anului 2013, I MRE SRL nu a reuşit restituirea sumelor datorate către BANCA […] , creditorul solicitând şi obţinând executarea silită a debitoarei pentru bunurile deţinute în Poiana Braşov, fiind constituite dosarele de executare silită nr. 177/2013 şi 178/2013, cheltuielile de executare fiind comunicate creditorului de către executorul judecătoresc GGC.

B.C.R a declarat scadent şi plătibil imediat întregul credit în sumă totală de 58.941.084,75 lei compus din 315.839.602,85 lei – debitul principal; 31.088.770,2 lei – dobânda aferenta debitului principal şi 2.012.711,69  lei reprezentând toate celelalte sume.

Având în vedere faptul că societatea I MRE SRL era practic în imposibilitatea de achitare a sumelor pentru care BANCA […] care a iniţiat executarea silită, la data de 19.08.2013, la cererea societății I MRE SRL, s-a deschis procedura insolvenţei faţă de aceasta, pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a civilă înregistrându-se dosarul nr. 28062/3/2013, şi fiind numit administrator judiciar provizoriu  EI SPRL.

Administratorul judiciar a apreciat că vinovaţi de intrarea în insolvenţă a societăţii sunt foştii administratori ai societăţii, AR şi MR care au atribuit contracte de consultanţă la solicitarea Banca […] la preţuri nejustificate, au transferat către persoane afiliate suma de 5,5 milioane euro în mod justificat şi au înstrăinat active la preţuri supraevaluate la momentul achiziţiei pentru a oferi persoanelor afiliate posibilitatea încasării unor sume mai mari de la societate comparativ cu valoarea mai mare a terenurilor. De asemenea, s-a arătat faptul că membrii organelor de conducere: au folosit bunurile sau creditele societăţii în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au făcut acte de comerţ personal sub acoperirea persoanei juridice; au dispus, in interes personal, continuarea unei activităţi care ducea în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi.

Banca […] s-a înscris la masa credală a INR cu suma totală de 380.172.308,5 lei, admisă în totalitate de administratorul judiciar: or, în ceea ce privește înscrierea Băncii (…), la masa credală a debitoarei, deși Banca nu justifica în mod legal întinderea creanței, Curtea a reținut că în prezenta cauză există suspiciunea rezonabilă – standard probator care va fi avut în vedere de instanţă la descrierea situaţiei de fapt în prezenta încheiere –, a cărei existenţă trebuie verificată de organele de urmărire penală, cu privire la săvârşirea unor fapte de spălare a banilor prin intermediul sistemului imobiliar având ca urmare imediată integrarea unor fonduri provenite din posibila săvârşire a unor infracţiuni, fonduri care se cifrează la peste 134,000,000 EUR.

Astfel, din analiza aplicaţiei de credit a INR MRE SRL înregistrată sub nr. 764/311088/01 la Banca […], repartizată pentru soluţionare Comitetului de RISC pentru care s-a întocmit raportul LOAN REPORT no: 7703, prin care s-a solicitat punerea la dispoziţie a sumei de 134,000,000 EUR, Curtea a reţinut că în cuprinsul acestui înscris figurează menţiunea că doar 25% din suma ce urma sa fie pusa la dispoziţie provin  din fondurile proprii ale băncii, după cum rezultă din inserarea sintagmei: „25% from the Banks own funds: 843837463 RON” (a se vedea fila 54 verso vol. 5 instanţă cuprinzând Anexele 2, 2+3 din documentaţia de credit aprobată de Banca […] în documentul intitulat aplicaţie de credit/ document de credit). În prezenta cauză, având în vedere că  nici cele două contracte de credit: cel din 5.08.2009 cu Actele adiţionale şi cel din 10.10.2011, și nici contractele de garanţie constituite în favoarea BANCII […] pentru punerea la dispoziţie a facilităţilor băneşti care au fost întocmite de societatea de avocatură CCMck SA nu au fost semnate de către BANCA […] în calitate de ÎMPRUMUTĂTOR, ci de GARANT AL PĂRŢILOR, ARANJOR, AGENT, urmează a se lămuri de către organele de urmărire penală de ce împrejurarea că BANCA […] nu justifica o creanţă certă nu a fost cenzurată de către administrator, la stabilirea tabelului creditorilor sau de judecătorul sindic, la deschiderea procedurii generale a insolvenței.

În cauză, BANCA […] a pretins că nu şi-a putut acoperi propria creanţă deţinută împotriva debitoarei INR, înregistrând pierderi de peste 45 milioane de Euro, în condiţiile în care Banca a fost înscrisă în tabelul de creanţe al debitoarei aproximativ 90 milioane de Euro, iar adjudecarea Activelor SM şi T s-a realizat pentru suma totală de aproximativ 42 milioane de Euro, compusă din: (i) suma de 40.102.756,11 Euro+TVA (Activul SM), şi respectiv pentru (ii) suma de 1.845.000 Euro+TVA (Activul T).

Pentru diferenţa rezultată, BANCA […] a fost înscrisă în tabelul definitiv consolidat în categoria creanţelor chirografare cu toate drepturile rezultate din dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Pe cale de consecință, procedura de adjudecare a acestor imobile va fi de asemenea analizată de organele de urmărire penală, deoarece BANCA […] şi-a adjudecat imobile în baza unor creanţe pe care în fapt nu le putea justifica.

În plus, se vor elucida condiţiile deschiderii contractului escrow din 19.06.2014, după ce anterior fusese aprobat un regulament de licitaţie in care s-a stipulat ca sumele obţinute din vânzare sa fie virate in contul de lichidare, creditorul BANCA […] stabilind cu reprezentanţii intimatei EI SRPL ulterior licitaţiei cu lichidatorul judiciar ca aceste sume sa fie virate in alt cont, contrar asa-zisei voinţe a Adunării Creditorilor exprimate in şedinţa din 30.04.2014.

După cum instanţa urmează să arate la secţiunea din prezenta încheiere consacrată necesităţii recuperării produsului infracţiunii, Banca nu avea în mod legal cum să încheie cu ea însăşi un contract prin care să-şi opună sie înseşi clauze contactuale, mai ales că de esenţa constituirii contractelor escrow, foarte uzitate de altfel pe darknet pentru spălarea banilor în era digitală, este identificarea unui agent escrow, un custode care, în mod neutru, să asigure îndeplinirea de către părţi a obligaţiilor contractuale.

Pentru finalizarea procedurii de insolvenţă, onorariul de succes al lichidatorului judiciar al EI SPRL, în cuantum de 7.949.530 lei, a fost plătit de către pretinsul creditor, care nu justifica în mod legal o creanţă care să îi permită înscrierea la masă credală cu suma solicitată în contul căreia să adjudece ACTIVELE SM şi T: legătura de cauzalitate între adjudecarea acestor imobile la prețuri subevaluate și onorariul lichidatorului urmează să fie stabilită, pe cale de consecinţă, de organele de urmărire penală.

Înainte de a prezenta clauzele acestui contract de unde rezultă că Banca […] nu avea calitatea de titular al fondurilor puse la dispoziţia INR, Curtea a trecut în revistă documentaţia care a fundamentat acordarea acestor credite, evidenţiind mențiunile cuprinse în evaluarea efectuată de GB, șeful Diviziei de finanțare imobiliara a grupului austriac EG BANK în corespondența electronică din 17.11.2008 atașată la filele 160-161 vol. 5 instanță) care conchide, după ce a precizat că dezvoltarea economică a României nu susține un astfel de proiect imobiliar, a cărui structură particulară creează riscuri financiare, legale și reputaționale severe că un  asemenea proiect ar putea prezenta pentru EG doar dacă ar garanta O COTĂ SUBSTANȚIALĂ LA PROFIT.

Curtea a reținut, pe cale de consecinţă, că ACORDUL EG BANK a fost dat doar pentru o finanțare de capital (EQUITY FINANCING), prin aducerea unui partener de finanțare puternic (STRONG EQUITY PARTNER) și crearea unor SPV (Special Purpose Vehicle)[9] pentru reducerea riscului reputațional și financiar al Banca […] și al EG BANK, Banca-mamă apreciind că expunerea la risc a băncii ar fi prea mare dacă s-ar refinanța un contract de credit prin acordarea unui împrumut.

Astfel, din analiza înscrisurilor depuse de BANCA […] conform dispoziției judecătorului de cameră preliminară, constând în documentația aferentă acordării facilitații de credit rezidențial din 5 august 2009, a facilitații de credit comercial din 10 octombrie 2011, inclusiv a actelor adiționale aferente, a aprobărilor solicitate, a corespondentelor atașate  rezultă că banii puși la dispoziția societății INR MRE SRL NU PROVENEAU DIN FONDURILE Băncii […], instituția financiară BANCA […] semnând, de altfel, aceste contracte în calitate de Aranjor, Creditor iniţial, Reprezentant și Agent de Garantare doar după ce Grupul EG și-a dat aprobarea pentru structurarea împrumutului solicitat în aplicație, prin aducerea unui partener de finanțare puternic (STRONG EQUITY PARTNER) și crearea unui SPV (Special Purpose Vehicle) pentru reducerea riscului reputațional și financiar al Banca […] și al EG BANK.

Pe cale de consecințã, având în vedere cã încheierea judecătorului sindic de deschidere generală a insolvenței nu este motivatã  sub aspectul certitudinii creanței pretinse de BANCA […], creanțã care a cauzat iminenta stare de insolvențã a debitoarei INR și nici nu permite analiza argumentelor avute în vedere la desemnarea administratorului judiciar, Curtea a apreciat că se cuvine, de asemenea, ca aceste chestiuni de fapt sã fie clarificate de cãtre organele de urmãrire penalã prin coroborarea documentației de credit depuse de cãtre BANCA […] la solicitarea instanței, a înscrisurilor atașate la dosarul de insolvențã nr. 28062/3/2013 înregistrat pe rolul Tribunalului București Secția a VII a Civilă, cu declarațiile intimatului RB dar și ale judecãtorului sindic I. S.

În plus, pentru lămurirea situației de fapt, s-a apreciat necesar ca organele de urmărire penală să analizeze și posibila conivență și să stabilească răspunderea reprezentanţilor EI SPRL dar şi a judecătorului sindic IS pentru neverificarea certitudinii creanței pe care BANCA […] pretindea că o are fata de I MRE SRL la alcătuirea și respectiv la omologarea tabelului creditorilor debitoarei, de vreme ce existența creanței putea fi stabilită doar după consultarea documentației de credit aferente contractelor de credit nr. 1 si nr. 2 încheiate de parţi, precum si din actele adiţionale la acestea. După cum Curtea a argumentat anterior, ponderea acestor creanţe nu a fost în mod legal stabilită de către administratorul judiciar, astfel încât înscrierea la masa credală a unei persoane care nu justifica o creanţă certă ar fi trebuit cenzurată, de asemenea, de judecătorul sindic: condiţiile intrării în faliment a debitoarei, urmează să fie analizate, pe cale de consecinţă, de organele de urmărire penală.

Curtea a menționat, în încheierea analizată, că se cuvine, cu titlu obligatoriu, conform dispoziţiilor prezentei Curţi, ţinând cont şi de dispoziţiile Deciziei pronunţate în recursul în interesul legii nr. 26/2008 a Secţiilor Unite ale ÎCCJ ca organele de urmărire penală să stabilească întinderea răspunderii penale a tuturor persoanelor fizice şi juridice responsabile de punerea în practică a aranjamentului financiar creat prin:
– contractul din 5.08.2009, încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr […], având sediul social în […] ( „împrumutat”); și BANCA […], în calitate de aranjor principal mandatat („Aranjor”); BĂNCILE enumerate în Anexa 1 (împrumutători Iniţiali) (în continuare „împrumutători Iniţiali”, BANCA […], în calitate de agent al Părţilor de finanţare (Agent); şi BANCA […], în calitate de garant al Părţilor Garantate („Garant”) având ca obiect acordarea unei facilități de credit de 66,700,000 EUR și 21,048,000 RON împrumutatului, întocmit de firma de avocatură CCM SC SCA. În acest contract, firma de avocatură apare a fi desemnată în calitate de furnizor de opinii juridice, dar și de consilier al împrumutătorului, de beneficiar onorariilor de facilitate suportate de către Aranjor, Agent şi Garant, au fost integral achitate din primul împrumut, în cadrul fiecăreia dintre Facilităţile A, C şi D., în calitate de consilieri juridici români ai Aranjorului şi ai Agenţilor; alături de numitul CD, consilierii juridici ciprioţi ai Aranjorului şi ai Agenţilor (atașat în varianta tradusă în limba română la filele 87-237 vol. 1 după şi în varianta în limba engleză la filele 328-414 vol. 6 instanţă cuprinzând ANEXA 2.1. din documentaţia de credit depusă de către BANCA […] din dispoziţia instanţei de judecată);
– primul act adițional la contractul din 5.08.2009 semnat în data de 26.11.2009 încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr […], având sediul social în […] Bucuresti ( „împrumutat”); și BANCA […], în calitate de aranjor principal mandatat („Aranjor”); BANCA […], (în continuare „creditor iniţial”, BANCA […], în calitate de agent al Părţilor de finanţare („Agent”); şi BANCA […], în calitate de garant al Părţilor Garantate („Garant”) având ca obiect suplimentarea facilității de credit de 66,700,000 EUR  și 21,048,000 RON acordate împrumutatului cu 2,000,000 EUR, întocmit de firma de avocatura CCM SC SCA (atașat în varianta tradusă în limba română la filele 235-247 vol. 1 după şi în varianta în limba engleză la filele 415-420 vol. 6 instanţă cuprinzând ANEXA 2.1 din documentaţia de credit depusă de către BANCA […] din dispoziţia instanţei de judecată);
– contractul din 10.10.2011, încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr J40/6552/1995, având sediul social […], Bucureşti, România ( „împrumutat”); și  BANCA […], în calitate de „Aranjor”; BANCA […], în calitate de împrumutător inițial , BANCA […], în calitate de creditor inițial; şi BANCA […], în calitate de Reprezentant garanție având ca obiect acordarea unei facilități de credit de 3,450,000 EUR  și 1,952,000 RON împrumutatului, întocmit de firma de avocatură CCM SC SCA (atașat în varianta tradusă în limba română la filele 69-86 vol. 1 dup).

În raport cu aceste constatări, organele de urmărire penală urmează a fi sesizate pentru:
elucidarea condițiilor în care reprezentanții intimatei EI SPRL (administratorul judiciar în procedura simplificată privind insolvența debitoarei INR) au acceptat în integralitate pretențiile instituției de credit BANCA […] asupra averii debitoarei supuse procedurii insolvenței, reprezentanții EI SPRL urmând să precizeze care au fost verificările pe care le-au efectuat pentru acceptarea la masa credală a creditoarei BANCA […] cu suma totală de 380.172.308,5 lei, admisă în totalitate de administratorul judiciar;
elucidarea motivației reprezentaților intimatei EI SPRL (administratorul judiciar şi, după 20.01.2014, lichidatorul debitoarei INR) au acceptat în integralitate pretențiile instituției de credit BANCA […] asupra averii debitoarei supuse procedurii insolvenței, deși banii proveneau de la partenerul de afaceri (denumit generic în documentația de creditare STRONG EP);

  • clarificarea contribuției exacte a funcționarilor băncii în punerea în practică a aranjamentului legal pentru acordarea facilităților de credit prin disimularea unor contracte de împrumut ce au permis înscrierea BANCA […] la masa credală a debitoarei INR, deşi fondurile băneşti nu proveneau de la BANCA […];
  • clarificarea întinderii răspunderii penale a Băncii Comerciale pentru neîndeplinirea obligațiilor de cunoaștere a clientelei constând în identificarea beneficiarului real al debitoarei, a sursei fondurilor care au contaminat economia legală și a neraportării tranzacțiilor suspecte către unitatea de informații financiare (în speță, are această calitate Oficiul NAȚIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR);
  • clarificarea răspunderii Băncii EG BANK din Austria pentru neîndeplinirea obligațiilor de cunoaștere a clientelei constând în identificarea beneficiarului real al debitoarei, a sursei fondurilor care au contaminat economia legală și a neraportării tranzacțiilor suspecte către unitatea de informații financiare (FIU-ul din Austria);
  • clarificarea răspunderii Băncii Comerciale pentru continuarea relațiilor de afaceri cu clienți al căror beneficiar real nu a fost stabilit, acceptând explicația intimatului RB care a precizat că beneficiarul real al unei societăți controlată de o societate de fațadă din Cipru controlată la rândul său de o socitetate de fațadă din Insulele Virgine Britanice nu poate stabilit, deoarece societatea era în insolvență ;

– clarificarea răspunderii intimatului RB pentru declarația pe proprie răspundere dată în fața BĂNCII […] că nu poate fi stabilit beneficiarul real al debitoarei INR, deoarece societatea este în insolvență, declarație care contravine în mod flagrant obligațiilor ce alcătuiesc dispozitivul de prevenire a spălării banilor: se vor avea în vedere, la audierea intimatului, și preocupările doctrinare ale acestuia în aprofundarea legislației spălării banilor rezultând din calitatea de autor a unor articole în materie, Curtea urmând a menționa, exempli gratia, Valerică Dabu, RB, „Infracţiunea de spălare a banilor în lumina noilor acte normative în materie” (I), publicată în Revista de Drept penal, nr. 4/2007; Valerică Dabu, RB, Infracţiunea de spălare a banilor în lumina noilor acte legislative (II), publicată în Revista de drept penal nr. 2/2008.

La audierea reprezentanților Băncii Comerciale menționați în documentația de creditare ca semnatari în calitate de reprezentanți ai Aranjorului/ Agentului BANCA […], organele de urmărire penală vor analiza cu atenție contractele de acordare a unor facilități de credit urmând a observa, după cum Curtea a justificat la redarea situației de fapt în considerarea căreia a cenzurat soluția de netrimitere în judecată, că BANCA […] a semnat contractul din 5.09.2009 (ataşat în limba engleză la filele 328+539 vol. 6 instanţă şi în limba română la filele 87-247 vol. 2 dup) nicidecum în calitate de împrumutător, ci în calitate de ARANJOR, CREDITOR INIŢIAL, REPREZENTANT, AGENT DE AGENTURARE: în acest sens sunt menţiunile de la filele 176 vol. 6 instanţă şi 161 vol. 2 dup, dar şi clauza nr.22 din contractul menţionat mai sus, aspecte asupra cărora instanţa va reveni în cuprinsul considerentelor prezentei încheieri.

Totodată, la audiere, organele de urmărire penală vor valorifica datele oferite de sursele deschise, dintre care Curtea menţionează, exempli gratia, website-ul Departamentul de Înregistrare a Companiilor din Republica Cipru, care va fi accesat la adresa: www.mcit.gov.cy/drcor, urmând a fi bifate următoarele secțiuni:
1. Online services
2. Organization and Name search/ study file, după care:
– se va introduce numele societății O H I l şi:
3. Se va da click și pe rubrica Director and Secretaries or Register Office pentru a se vedea detalii despre organizație, dar și rubrica Preview File Document, pentru detalii despre istoricul acesteia.

Vor fi analizate, ulterior, rezultatele căutărilor:

Current Details , pentru situaţia la zi a companiei O HIL, sponsorul schemelor de finanţare în documentaţia de credit.

În al doilea rând, se va observa că în acționariatul societății din Cipru fusese interpusă în data de 20.05.2013 în locul societăţii din Insulele Virgine Britanice (HGL) o societate din Seychelles (DEIL, înființată în 8.05.2013), controlată, la rândul său de o societate din Republica Marshall, respectiv PLC, înființată în 22 august 2012, după cum rezultă din rezultatele căutării pe site-ul Departamentul de Înregistrare a Companiilor din Republica Cipru bifând rubrica Directors & Secretaries, coroborate cu precizările intimatei EI SPRL și înscrisurile depuse de aceasta la interpelarea instanței în privința modalității de identificare a beneficiarului real al INR R I (filele 99-106 VOL. 1 INSTANŢĂ).

Documentarea background-ului acestui transfer de acţiuni va fi de asemenea efectuată de către organele de urmărire penală.

Totodată, se vor clarifica condițiile în care practicianul în insolvență RB a dat declarație pe proprie răspundere în fața BANCA […] că nu poate identifica beneficiarul real al INR REAL INVESTEMENENT, deoarece societatea intrase în insolvență, deși societatea O HIL care era interpusă în acționariatul acestei societăți urma să fie desființată de-abia în 17.12.2014, la peste un an de la intrarea în insolvenţă a societăţii INR MRE SRL. În acest sens, se cuvine constatat că s-a precizat de către EI SPRL că la data de 1.07.2005 societatea INR MRE SRL figurează a fi deţinuta de societatea O HIL.

In ceea ce priveşte identificarea beneficiarului real al INR MRE SRL, s-a mai precizat că au fost efectuate verificări de către BANCA […], care a indicat faptul ca beneficiar real la momentul deschiderii procedurii insolventei (19 august 2013) al debitoarei este ABG, care are si calitatea de administrator special al societăţii:

Prin comisie rogatorie organele judiciare române vor solicita în mod obligatoriu toate înscrisurile solicitate de Banca din Cipru la deschiderea contului societății O HIL, CONTROLATĂ, PÂNĂ ÎN ANUL 2013, DE SOCIETATEA H DIN INSULELE VIRGINE BRITANICE, IAR APOI DE CĂTRE SOCIETATEA DIL, SOCIETATE FAȚADĂ DIN SEYCHELLES (DIL), controlată la rândul său de o societate de fațadă din Marshall, repsectiv societatea PLC.

Organele judiciare vor solicita și obține, totodată, toate înscriurile care atestă verificările efectuate de banca din Cipru la care a fost deschis contul societății O HIL în vederea identificãrii beneficiarului real al acesteia, precum și rulajul contului deschis de OHIL din 26 mai 2003 – 6 septembrie 2013, închis după intrarea în faliment a societății din România în acționariatul căreia era interpusă cu o cotă de participare de 100% societatea OHIL, în vederea identificãrii sursei banilor care au denaturat circuitul financiar al Statului român, precum și a destinatației acestora: verificãrile nu vor omite reconstituirea fluxurilor financiare.

Pentru aducerea la îndeplinire în timp util a cererilor de comisii rogatorii în vederea identificării  sumelor care au alimentat aceste conturi va fi organizată în prealabil în mod obligatoriu o videoconferinţă, demers extrem de util în situaţia în care urmează a se stabili, exempli gratia, instrumentul care permite indisponibilizarea unor conturi în privinţa cărora planează suspiciunea că ar fi putut fi transferate prin intermediul unor societăţi din Hong Kong/ Insulele Virgine Britanice sau Republica Marshall, fiind posibilă identificarea unor puncte de contact în aceste jurisdicţii prin intermediul StarInitiative/ UNODC.

Exempli gratia, pentru facilitarea investigației financiare în vederea identificării sursei banilor care au fost injectați în economia legală, dar și pentru aflarea exigențelor întocmirii și a persoanei responsabile de primirea cererii de asistență judiciară internațională în Republica MARSHALL, organele de urmărire penală se vor adresa, pe cale informală, punctului de contact identificat cu ajutorul rețelelor de cooperare internațională, Eric I ori vor stabili condițiile de executare a cererii de comisie rogatorie cu propriile puncte de contact din cadrul Attorney General’s Office din Republica Marshall.

Pentru acordarea asistenţei pe cale informală în vederea identificării fondurilor transferate în ţările asiatice, procurorii vor solicita obţinerea unor infromaţii prelucrate (intelligence) reţelei informale Asset Recovery Interagency Network – Asia Pacific (ARIN-AP), puncte de contact urmând să fie identificate prin intermediul  accesarea site-ului www.arin-ap.org, în caz contrar urmând a se solicita sprijin reţelei UNODC.

Organele de urmărire penală vor enumera toate elementele de fapt care să permită organelor judiciare să stabilească intenţia făptuitorului: utilizarea acestor societăţi pentru mascarea investitorului, stăpânului afacerii,  dar și a sursei fondurilor investite de acesta, prin simularea unor afaceri sub paravanul cărora se translatează bunurile provenite din infracţiuni.

Acestea sunt aspecte care trebuie să primească o soluţionare unitară, fie şi măcar din considerente de ordin moral, deoarece fragmentările secvenţelor procesuale, pierderea probelor privind fluxurile financiare cu greu ar putea aduce la asigurarea dezideratului că NIMENI NU TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ CU PRODUSELE OBŢINUTE DIN SĂVÂŞIREA DE INFRACŢIUNI. Or, investigaţiile financiare sunt cruciale pentru identificarea, indisponibilizarea şi evaluarea bunurilor susceptibile de a fi confiscate la sfârşitul procesului penal.

  • clarificarea răspunderii Băncii Naționale a României/ Autorității de Supraveghere Financiară pentru neexercitarea, în calitate de autoritate de supraveghere prudențială, a obligațiilor de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit care aranjează aceste facilități de credit ce permit introducerea în circuitul financiar a unor sume de bani semnificative din destinații offshore.

Pe lângă analiza atentă a documentației de credit și audierea reprezentanților BĂNCII […]  și Grupului EG Bank implicați în aranjamentul bancar, cu  mențiunea că organele de urmări penală vor stabili și în ce măsură lipsa unei supravegeheri adecvate din partea Băncii Naționale a României permite contaminarea economiei legale cu fonduri susceptibile a  proveni din săvârșirea de infracțiuni, organele de urmărire penală vor ridica și polița de asigurare având ca obiect suma de 99 milioane de EURO încheiate de debitoarea INR la societatea de asigurare AȚ. Curtea a apreciat că polița de asigurare poate constitui un element-cheie pe în identificarea beneficiarului real al aranjamentului, respectiv persoana care va beneficia de suma menționată în contractul de asigurare la ivirea cazului  asigurat. La fila 74-92 vol. 6 instanţa, figurează, înscrisul în limbă engleză intitulat generic AGREEMENT CREATING A SECURITY INTEREST OVER  RECEIVABLES din 12 august 2009 încheiat între INR MRE SRL în calitate de împrumutat, părţile finanţatoare listate în ANEXA 1 în anexa 3 la acest contract, cu denumirea generică INSURANCE POLICIES, figurând menţiunea cu privire la înregistarea sub nr. 1604594 la A-T A SA în cuantum de 93,800,000 EUR.

Organele de urmărire penală vor mai audia și notarii care au perfectat aceste contracte cu privire la verificările pe care le-au avut în vederea beneficiarului real și notificarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și după caz, vor lua măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale a onorariului perceput de către aceștia, în eventualitatea în care ar plana suspiciunea că notarii știau că acesta provine din săvârșirea de infracțiuni sau este dat în scopul săvârșirii de infracțiuni.

Nu în ultimul rând, se vor solicita precizări reprezentanților EI SRPL privind cauzele care au împietat constatarea nulității absolute a contractelor care au servit drept paravan pentru transferarea sumelor de bani care au pătruns în economia legală, mai ales că în denunțul împotriva administratorilor debitoarei INR MRE SRL înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte – DIICOT – Structura Centrală s-a precizat că acestea întrunesc condițiile de tipicitate a infracțiunilor de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit.a) din Legea 656/2002.

Așadar, organele de urmărire penală vor fi chemate prin audierea reprezentanților EI SRPL sa clarifice nu doar cauza acestei omisiuni, dar și cauza introducerii acțiunii în atragerea răspunderii administratorilor pentru prejudiciile cauzate societății INR doar după interpelarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, la aproape trei ani de la deschiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei INR MRE SRL.

Curtea, fără a avea atribuții de schimbare a încadrării juridice în cadrul procedurii prev. de art. 341 C. pr. pen, apreciază util ca pentru clarificarea intenției subiective a practicianului în insolvență RB sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu să se verifice dacă denunțul formulat la DIICOT prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a foștilor administratori ai societății, la aproape 3 ani de la intrarea în insolvență (după ce practicanul în insolvență fusese interpelat de judecătorul de cameră preliminară în privința angajării răspunderii administratorilor) având ca obiect săvârșirea infracțiunii prev. art. 272 din Legea nr. 31/1990 nu a fost făcută pentru a induce in eroare organele judiciare și a oculta contribuția fostului administrator al societății I RIM SRL în procedura de atribuire a facilităților de credit care nu proveneau din fondurile BANCA […], după cum a justificat Curtea la redarea situației de fapt în considerarea căreia a cenzurat soluția de netrimitere în judecată: or, în speța de față, nu există nicio dificultate de încadrare juridică, deoarece, în speță, practicianul în insolvență precizează că s-au cauzat prejudicii societatii INR MRE SRL care au dus în cele din urmă la falimentul acesteia prin faptul administratorii și-au ÎNSUȘIT și au DISPUS de veniturile societății: altfel spus, elementul material al indiciilor rezonabile ale infracțiunii de delapidare săvârșite de foștii administratori constau în ÎNSUȘIRE și nu în FOLOSIRE; în speța de față, prejudicierea societății I MRE SRL era exprimată printr-o pagubă produsă patrimoniului acesteia, paguba evidențiată în mod trunchiat în raportul privind cauzele care au generat intrarea în insolvență a societății INR MRE SRL. Curtea are în vedere că nu există niciun dubiu cu privire la textul de lege în care se încadrează faptele menționate în cuprinsul denunțului, iar pe de altă parte, regimul sancționator al infracțiunii de folosire cu rea-credință a creditului societății beneficiază de un regim sancționator mai blând, fiind iminentă intervenirea prescripției.

Curtea a prezentat pe larg, la descrierea situației de fapt, având în vedere că admițând plângerea întemeiată pe disp. art. 341 C. pr. pen, judecătorului îi revine obligația să indice procurorului faptele în privința cărora urmează a fi administrat probatoriul și mijloacele de probă relevante modalitatea în care atât practicianul în insolvență RB, cât fostul administrator al societății, AR, s-au raportat la obligația de declarare a beneficiarului real al societății INR MRE SRL, inclusiv la deschiderea contului escrow din 19.06.2014 (obligaţie ce îi incumba în această ultimă situaţie reprezentantului lichidatorului).

Având în vedere că verificarea împrejurărilor în care a fost dată de practicianul în insolvență RB, căruia îi mai revenea și obligația de verificare fidelă a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar al creditorilor va trebui realizată de organele de urmărire penală după aprofundarea standardelor de prevenire a spălării banilor, Curtea a acordat spațiu în considerente prezentării obligațiilor care incumbă entităților raportoare (prevăzute înainte de republicarea Legii nr.656/2002 în disp. art. 8 din Lege și după republicare în disp. art. 10) în materia prevenirii spălării banilor.

În prezenta cauză, Curtea a precizat că este util a se clarifica de către organul de urmărire penală și modalitatea în care s-a exercitat obligația de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit care aranjează aceste facilități de credit ce permit introducerea în circuitul financiar a unor sume de bani semnificative din destinații off-shore  de  BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.

6. În prezenta cauză, în primul rând, organele de urmărire penală vor verifica și indiciile privind o potențială tipologie de spălare a banilor prin intermediul sistemului imobiliar, mai ales că în decizia DMRC nr. 4983/10.10.2008 a BANCA […] SA cuprinzând opinia privind expunerea la risc parte întocmită de supervizorul AS, anexă la decizia DMRC nr. 4983/10.10.2008 a BANCA […] SA prin care a fost aprobată solicitarea de finanțare/restructurare a finanțării pentru dezvoltarea fazei I a proiectului SMpentru clientul INR MRE SRL se prevedea, la punctul 4, că SPONSORUL PROIECTULUI era o companie înființată la un încorporator de societăți de fațadă din Cipru ( la fila 102 verso vol. 5 instanța figurând mențiunea că sponsorul proiectului este O HIL-COTA DE PARTICIPARE fiind de 100%) în acționariatul căreia figura o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice (sublinierea instanței). În plus, supervizorul băncii menționa (a se vedea fila 97 vol. 5 instanță) că domnul F., persoana care figura ca fiind beneficiar real al acestei societăți, nu a prezentat date despre trecutul său, iar informațiile despre trecutul său sunt controversate, în evidențele firmei mai figurând și un împrumut asociat, în cuantum de 1.7 mil Eur contractat la 30.06.2008.

În al doilea rând, organele de urmărire penală competente vor verifica  implicarea BANCA […] şi EG GROUP care, în loc să își îndeplinească obligațiile de precauție sporită privind clientela,  s-au transformat în facilitatori al aranjamentului bancar prin care sume de bani provenind din paradisuri fiscale, a căror origine nu este cunoscută, cu privire la care BANCA […] își formase  suspiciunea că provin din săvârșirea de infracțiuni, a continuat relația de afaceri, în vederea realizării de profit, după cum rezultă din analiza coroborată a materialului probator administrat în prezenta cauză, dar şi posibilă conivenţă a reprezentanţilor administratorului judiciar/ lichidatorului EI SPRL care a acceptat înscrierea la masa credală a BANCA […] fără ca certitudinea şi cauza creanţei pe care aceasta pretindea că o are asupra debitoarei INR să fi fost în prealabil stabilită.

Nu în ultimul rând, se va stabili destinația sumelor de bani introduse în circuitul român prin mascarea unui aranjament finaciar de către BANCA […] în scopul dobândirii de către aceasta a unei părți semnificative din profit: organele de URMĂRIRE PENALĂ VOR FI ÎNSĂ CHEMATE SĂ STABILEASCĂ CUANTUMUL ACESTUI PROFIT.

Altfel spus, organele de urmărire penală vor derula o investigaţie financiară paralelă, pro-activă, conform Recomandării nr. 30[10] a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF)[11] a fraudei transnaţionale în AMONTE (refăcând fluxurile financiare şi urmărind destinaţia surselor de bani vor fi identificati beneficiarii reali ai aranjamentelor legale si ai facilităţilor bancare oferite de societatea de avocatură CMS CM şi instituţiile de credit BANCA […] şi EG GROUP), investigaţia financiară urmând a fi fundamentata pe următoarele premise:
1. aprofundarea și înțelegerea exactă a termenilor şi etapelor procesului de investigare a infracționalităţii economico-financiare cu caracter transnaţional şi cel al recuperării produsului infracţiunii,
2. integrarea unor investigaţii financiare paralele, pro-active, în cauzele generatoare de profit, având ca obiectiv, inter alia și identificarea beneficiarului real;
3. înțelegerea de către investigator a unor scheme financiare (de cele mai multe ori extrem de laborioase şi complexe) conjunct cu necesitatea ivită uneori de a elimina unele strategii tradiţionale în elaborarea planului de anchetă, tacticile criminalistice punând în evidenţă creativitatea investigatorului (”Think Outside The Box”),
4. cunoaşterea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pertinente în materia culegerii de probe şi a recuperării produsului infracţiunii,
5. cunoaşterea unor exemple practica judiciară recentă conturată în materia recuperării produsului infracţiuni,
6. cunoaşterea instrumentelor de cooperare judiciară în materie penală ce urmează a fi utilizate în investigarea cauzelor transnaţionale cu componentă de recuperare a produselor infracţiunilor.

Efectuarea unei investigaţii financiare, a cărei definiţie o regăsim în Nota interpretativă a Recomandării nr. 30 a Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI/FATF), condiţie obligatorie pentru recuperarea produsului infracţiunii, dar și pentru identificarea structurilor financiare și economice și colectarea altor informații care să permită identificarea tiparelor infracţionale.

Investigaţia financiară va viza, așadar, aspectele financiare legate de activitatea infracţională, în vederea:
– stabilirii amplorii cercului infracţional;
– identificarea și urmărirea produsului infracţiunii sau a altor active care sunt sau pot fi supuse confiscării sau confiscării extinse;
– descoperirii de probe care pot fi folosite în cadrul procedurilor penale.

Derularea cu succes a acestei investigaţii financiare va permite si verificarea informaţiilor apărute în sursele deschise potrivit cărora, printre beneficiari reali proiectului  „SM“ s-ar afla şi prinţul AM şi IŢ, ambii acţionari în cadrul INR MRE SRL – fostul dezvoltator al complexului turistic – prin intermediul unui offshore înregistrat în Cipru (O HIL), controlat, până în anul 2013 de către societăţi înmatriculate în Insulele Virgine BRITANICE şi din anul 2013 de către o societate din Seychelles, în acţionariatul căreia este interpusă o societate din Republica MARSHALL, al cărei Secretariat este asigurat de către o subsidiară al Grupului UNI-ASIA Hs, înmatriculată la sediul încorporatorului de societăţi off-shore din Hong Kong, respectiv ASL (sublinierea instanţei).

Din analiza contractelor din 5.08.2009 şi 10.10.2011, se putea observa ca acestea cuprindeau prevederi care permiteau şi acoperirea altor pretinse datorii prin invocarea unor contracte încheiate înte societăţile din cadrul GRUPULUI, deşi în documentaţia de credit acodul EG fusese dat doar pentru sumele de bani necesare finanţării proiectelor SM din Poiana Brasov si respectiv Residential Park din Snagov.

Organele de urmărire penală vor verifica, pe cale de consecinţă, pe calea unei comisii rogatorii/echipe coumune de anchetă cu magistratii de instrucţie francezi detaşati pe teritoriul monegasc şi cine este beneficiarul real al societăţii AAM SA care este şi interesul semnării la rubrica ÎMPRUMUTAT al acestui DEED OF SUBORDINATION de a primi bani de la compania O din Cipru, prin disimularea încheierii unui contract de împrumut, respective prin contractul din 10.10.2011, încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr […], având sediul social în […], Bucureşti, România („împrumutat”); și BANCA […], în calitate de „Aranjor”; BANCA […], în calitate de împrumutător inițial, BANCA […], în calitate de creditor inițial; şi BANCA […], în calitate de Reprezentant garanție având ca obiect acordarea unei facilități de credit de 3,450,000 EUR și 1,952,000 RON împrumutatului, întocmit de firma de avocatura CCM SC SCA (atașat în varianta tradusă în limba română la filele 69-86 vol. 1 dup.).

Curtea are în vedere că deşi societatea A nu face parte dintre societăţile menţionate în Anexa 8 a contractului din 5.08.2009  intitulată Organigrama Grupului, nu mai puţin adevărat este că potrivit clauzei nr. 20.44 intitulată Structura Grupului împrumutatul putea a notifica în scris Agentul [adică BANCA […], n.r.], referitor la orice modificare propusă a structurii grupului nu mai târziu de 15 Zile Lucrătoare.

Avand în vedere că actul de subordonare întocmit în data de 21.12.2011 pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor contractului din 10.10.2011, încheiat între S.C. INR MRE SRL ( „împrumutat”); și BANCA […], în calitate de „Aranjor”; BANCA […], în calitate de împrumutător inițial, BANCA […], în calitate de creditor inițial; şi BANCA […], în calitate de Reprezentant garanție având ca obiect acordarea unei facilități de credit de 3,450,000 EUR și 1,952,000 RON împrumutatului, întocmit de firma de avocatura CCM SC SCA (atașat în varianta tradusă în limba română la filele 69-86 vol. 1 dup) conținea clauza privind încheierea unui contract cu A din 2001, act reînnoit în 2009 încheiat pentru a justifica și alte plăţi prin conturile societăţilor din cadrul Membrilor Grupului, se vor identifica şi alte investiţii făcute prin intermediul acestei structuri infiintate in Insulele Virgine BRITANICE cu filiala în Monaco pe teritoriul României, mai ales ca în contractul intitulat DEED OF SUBORDINATION DIN 21.12.2011, structura din MONACO nu era înființată la reşedinţa defunctului DF, ci la corporația ICS, în acest contract figurând menţiunea ce urma să fie transmisă corespondenta relevantă numitului P van L (a se vedea mențiunea de pe fila 17 verso dosar vol. 5 instanța).

Organele de urmărire penală vor identifica, pe cale de consecinţă, ce „investiţii” s-au mai făcut prin intermediul societăţii A, înfiinţată în aceeaşi zi cu societatea HGL în Insulele Virgine Britanice, pe teritoriul României, şi prin intermediul căror alte societăţi încorporate în paradisuri fiscale au avut loc aceste investiţii, deoarece din accesarea surselor deschise http://www.riseproject.ro/firma/H-guardian-limited/Curtea reţine că firma HGL din Insulele Virgine Britanice este singurul acționar al traderului cipriot DTL.

În Limasol, compania din BVI mai este implicată în alte 23 de firme.

Pe cale de consecinţă, organele de urmărire penală vor verifica dacă şi prin intermediul acestor societăţi au mai fost injectaţi bani în economia românească prin disimularea unor contracte de împrumut aparent nesustenabile pentru bancile de referinţă menţionate în contractul din 5.08.2009 sau prin intermediul societăţii de asigurare menţionat în aceasta, respectiv AŢ SA.

Organele de urmărire penală vor avea în vedere că vreo eventuală imunitate a investiorilor monegaşti nu are efect decât în planul răspunderii penale a acestora, fără a împieta cu nimic obligaţia ce incumbă statului roman de a dispune măsurile asigurătorii ce s-ar impune a fi luate în vederea recuperării în integralitate a produsului infracţiunii.

Pentru neutralizarea acestor efecte, având în vedere consecinţele acordării pe scară largă a unor credite neperfomante care servesc drept paravan pentru accesul la sumele de bani provenite din infracţiuni aflate in jurisdicţii offshore pot antrena FALIMENTUL STATULUI pe teritoriul cărora au loc aşa-zisele investiţii, organele de urmărire penală vor identifica toate aceste credite pretins neperformante: din accesarea surselor deschise rezultă că în anul 2009, în acelaşi an în care prin intermediul creditului din 5.08.2009 patrundeau in mod ilegal in economia românească contractul din 5.08.2009, încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr … având sediul social în B-dul .., Bucureşti, România („împrumutat”); și BANCA […], în calitate de aranjor principal mandatat („Aranjor”); BĂNCILE enumerate în Anexa 1 (împrumutători Iniţiali) (în continuare „împrumutători Iniţiali”, BANCA […], în calitate de agent al Părţilor de finanţare („Agent”); şi BANCA […], în calitate de garant al Părţilor Garantate („Garant”) având ca obiect acordarea unei facilități de credit de 66,700,000 EUR  și 21,048,000 RON împrumutatului, întocmit de firma de avocatură CCM SC SCA, contractul fiind întocmit în considerarea obţinerii unui profit maxim de către BANCA […], BNR împrumută în acceaşi lună 3,72 miliarde de lei (0,88 mld. euro) băncilor comerciale, după ce începutul săptămânii le oferise 4,25 miliarde de lei. În total, BNR a injectat în piața aproape opt miliarde de lei într-o singură săptămână, bani pe care bancile vor trebui să îi restituie peste o lună. Creditele au fost oferite la o dobândă de 9% pe an, respectiv la nivelul la care BNR setase la sfârșitul lui iunie rata de politică monetară.

Având în vedere, pe de o parte, că BANCA […] a reuşit, în acceași zi cu pronunţarea prezentei încheieri, transferul acestor credite neperformante, în jurul a 1,1 mld. euro, consorțiului format de APS, DB și IFC, după cum rezultă din accesarea surselor deschise, fie pentru dispunerea măsurilor de recuperare a produsului infractiunii prin intermediul confiscarii extinse, fie pentru extinderea investigatiei penale pornind de la suspiciuni de spălare a banilor prin acordarea altor credite neperformante, organele de urmărire penală vor ridica de la Bancă […] documenția de transfer a acestor credite neperformante.

Derularea cu succes a acestei investigaţii financiare va mai permite si verificarea informaţiilor apărute în sursele deschise potrivit cărora, sumele spălate de DF, care figurează în acte ca beneficiarul real al societăţii INR MRE SRL s-ar cifra la 10-15% din suma de 500 de milioane – 1 miliard de dolari ar proveni dintr-o tranzacţie controversată în care a fost implicat DF aferentă vînzării de către România a creanţelor deţinute asupra unor state, în special cele africane, care au avut afaceri cu regimul comunist, către un grup de firme private, la un discount de 10-15%. Pachetul de creanţe se situa în jurul a 500 de milioane – 1 miliard de dolari.

Decesul persoanei care s-a declarat în mod public ca fiind beneficiarul real al INR MRE SRL (Curtea reaminteşte că beneficiarul real este persoana care obţine beneficii şi se bucură de activele persoanei juridice şi de capitalul acesteia, indiferent dacă aceasta figurează în vreun fel în companie sau în fapt se ocupă de activitatea persoanei juridice) nu împietează cu nimic stabilirea identității celorlalte persoane care au beneficiat de efectele aranjamentului financiar pus în practică în prezenta cauză, demers pentru care este necesară stabilirea transferurilor bancare succesive – încasări şi plăţi – ale sumelor de bani prin intermediul mai multor persoane juridice (money trail).

Pentru explicaţiile ce se vor da pe marginile acestor tranzacţii vor fi audiaţi şi foştii administratori ai INR, AR şi CG audiere care va permite şi clarificarea beneficiarilor reali ai conturilor IDEAL deschise la BANCA […], conturi al căror disponibil va fi de asemenea sechestrat în vederea confiscării speciale.

Curtea a mai constatat că în afară de conturile căruia i s-a dat împuternicire reprezentantului administratorului să efectueze operaţiuni bancare, deschise în RON, EUR și ROL, pentru procedura insolvenţei, la filele 175-180 vol. 4 instanţă figurează solicitarea unor conturi IDEAL, condiţiile de funcţionare ale acestuia fiind redate la filele 177-178 vol. 4 instanţă din care Curtea reţine că în acord cu politica BĂNCII […], BANCA SE OBLIGĂ PĂSTREZE CONFIDENŢIALITATEA TITULARULUI CONTULUI: organele de urmărire penală vot verifica, pe cale de consecinţă, câte raportări ale unor tranzacţii suspecte, dar şi de tranzacţii în numerar aferente derulării unor operaţiuni prin conturile IDEAL au fost transmise de BANCA […] la ONPCSB în perioada de referinţă: Curtea are în vedere că la dosarul cauzei, la filele 152 vol. 4, în Anexa 1 din documentaţia depusă de BANCA […] figurează ataşată starea financiară a clientului INR, prin ale cărui conturi IDEAL ÎN EUR, primul fiind deschis în data de 27.10.2005, iar ultimul fiind deschis în data de 22.11.2010 figurau în data de 30.11.2011 la total debitor 66 663 364.25 Eur, în timp ce prin conturile IDEAL ÎN GBP, primul fiind deschis în data de 27.10.2005, iar ultimul fiind deschis în data de 9.12.2010 figurau în data de 30.11.2011 la total debitor 12 333 196.08 GBP, organele de urmărire penală urmând să stabilească identitatea tuturor persoanelor care au făcut operaţiuni pe aceste conturi.

Toate aceste conturi şi secvenţe de cont urmează să fie identificate de către organele de urmărire penală vor fi identificate de către organele de urmărire penală: Curtea precizează, totodată, că organele de urmărire penală vor avea în vedere necesitatea efectuării unor comisii rogatorii/ alcătuirii unor echipe mixte de anchetă pentru stabilirea răspunderii penale a EG GROUP, având în vedere aprobarea dată BANCA […] pentru punerea în practică a acestui aranjament financiar.

Organele de urmărire penală vor fi chemate să înţeleagă că nerespectarea de către BANCA […] a obligaţiilor de prevenire a spălării banilor constând, inter alia, în obligaţia de cunoaştere a clientelei şi raportare a tranzacţiilor suspecte către OFICIUL NAŢIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR este de natură per se să atragă răspunderea penală a persoanelor responsabile, având în vedere consecinţele dezastruoase pentru economia naţională a acordării unor credite toxice, nesusţinute în mod fezabil de garanţiile oferite de client.

Curtea a reamintit că etica financiară este condiție sine qua non pentru garantarea şi buna gestiune a riscurilor financiare, fiind util a reaminti că în ultimă instanţă criza financiară a fost cauzată de încrederea oarbă în inovaţiile financiare coroborată cu atitudinea iresponsabilă a bancherilor care au acordat pe scară largă credite ce nu puteau fi acoperite unor clienţi insolvabili: pe cale de consecinţă, cu atât mai utilă este în prezenta cauză deschiderea unei anchete penale pentru clarificarea acestor chestiuni pentru moralizarea domeniului financiar pe piloni de transparenţă, competenţă şi responsabilitate.

Asistenţa pe cale informală pentru documentarea investigaţiei financiare în vederea clarificării întinderii profitului obţinut de EG GROUP prin acest aranjament finaciar va putea fi solicitată în Austria şi punctului de contact identificat prin intermediul StarInitiative/ UNODC, respectiv Directorului Unităţii de Informaţii din AUSTRIA, corespondenţa urmând a fi adresată în atenţia ESK.

7. Curtea, admițând plângerea întemeiată pe disp. art. 341 C. pr. pen, având în vedere că judecătorului îi revine obligația să indice procurorului faptele în privința cărora urmează a fi administrat probatoriul, măsurile ce urmează a fi dispuse și mijloacele de probă relevante, a mai precizat că în prezenta cauză, cu titlu obligatoriu, vor fi luate măsuri de recuperare a produsului infracţiunii.

Cu titlu preliminar, Curtea a precizat că prin recuperarea produsului infracțiunii urmează a se înțelege procesul prin care bunurile dobândite prin faptele prevăzute de Legea penală sunt aduse la bugetul de stat, organele de urmărire penală urmând să aibă în vedere, în mod obligatoriu, luarea unor măsuri asigurătorii în vederea recuperării produsului infracțiunii prin mecanismele de confiscare specială/ confiscare extinsă.

În prezenta cauză, recuperarea produsului infracţiunii presupune atât recuperarea produselor directe cât și a produselor directe și indirecte ale infracțiunilor deduse judecății, proces care presupune efectuarea de către organele de urmărire penală a unei investigaţii paralele, pro-active,  în vederea luării şi aducerii la îndeplinire a unor măsuri de sechestru în vedererea confiscării  speciale/ extinse a tuturor bunurilor dobândite, direct sau indirect prin săvârşirea de fapte prevăzute de legea penală, singura limită fiind a respectării dobândirii acestor bunuri de către terţii de bună-credinţă, situaţie în care se va confisca emolumentul obţinerii acestora.

Astfel, Curtea a precizat că în prezenta cauză:

De la BANCA […] urmează a se recupera, prin luarea unor măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale, cu efectul trecerii acestor bunuri în patrimoniul statului libere de orice sarcini, în primul rând, produsele directe ale infracțiunii de spălare a banilor aferente dobândirii imobilelor din Poiana Braşov şi Tâncănăbeşti.

De la BANCA […] urmează a se recupera, prin luarea unor măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale și sumele de bani atestate în factura nr. 20140010 emisă în data de 13 iunie 2014 cu data scadenței în data de 20 iunie 2014 (fila 84 dup), evidențiate prin efectuarea unor anumite plăţi disimulate prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între vânzătorul INR MRE SRL și cumpărătorul BANCA […] România conform facturii nr. 20140010/13.06.2014, aflate la fila 84 vol. 1. dup, care atestă efectuarea unor plăţi provenite din potențiala săvârșire de către BANCA […] a infracțiunii de spălare a banilor ale cărei indicii rezonabile se creionează în prezenta cauză reprezentând onorariul de succes al lichidatorului judiciar al EI SPRL, aprobat de adunarea creditorilor din data de 24.01.2014, confirmat prin sentinţa civilă nr. 994 a Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a Civilă, pentru suma de 7 949 530 lei, BANCA […] urmând să deducă TVA-UL în cuantum de 1907884,80 lei, atestat prin factura nr. 20140010/13.06.2014, a diferenței de plată investiției necesare readucerii în standard a Complexului SM în scopul administrării acestuia conform procesului-verbal de licitație nr. 1873/23.05.2014, în valoare totală de 1.992.998, 31 lei, BANCA […] urmând să deducă TVA-UL în cuantum de 478.319, 59 lei, dar și a comisionului datorat UNPIR în cuantum de 39 859, 97 lei, prestații care nu fac în mod firesc obiectul unui contract de vânzare-cumpărare. După cum Curtea a argumentat, reiterând că standardul de probă în cuprinsul prezentei încheieri este acela de suspiciune rezonabilă, de aceste sume de bani s-a dispus de către BANCA […] în vederea derulării unor activităţi infracţionale: aceste plăţi, denumite în mod generic CHELTUIELI SUPLIMENTARE în contractul escrow din 19.06.2014, figurează a fi plătite potrivit instrucţiunilor vânzătoarei în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 342/19.06.2014 de BIN IB având ca obiect ACTIVUL SM, vânzătoarea, prin lichidator judiciar declarând că este de acord cu alocarea în acest mod a sumelor reprezentând CHELTUIELI SUPLIMENTARE şi că acestea se consideră achitate în mod conform şi complet pentru sumele relevante activului T, inclusiv în considerarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 343/19 06 2014 de BIN IB având ca obiect ACTIVUL SM.

Chestiunea transferului acestor sume de bani dintr-un cont escrow încheiat de bancă în dublă calitate de deponent al fondurilor şi de către agent escrow, cu consecinţa încasării de bancă a sumelor de bani reprezentând dobânzi ce trebuiau să ajungă în contul de lichidare, după ce în prealabil, Banca, dobândise două imobile în contul unor creanţe pe care nu o avea va prezenta relevanţa atât pe planul stabilirii răspunderii penale a reprezentanţilor EI SPRL, care figurau ca beneficiari ai fondurilor contactului escrow în numele debitoarei INR, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dar şi pe planul analizei posibilităţii extinderii urmăririi penale în privinţa acestora sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. c) din Legea nr. 656/2002 în formă continuată, aferente acceptării la masa credală a unei persoane care nu justifica o creanţă certă, organizarea unei licitaţii publice cu consecinţa adjudecării în favoarea BĂNCII […] a unor imobile în contul unei creanţe a cărei cauză a fost în mod defectuos verificată, acceptarea unui onorariu plătibil plătibil printr-un cont escrow care excedea dispoziţiile judecătorului sindic din încheierea de şedinţă din 19.01.2014 pronunţată în dosarul nr. 28062/3/2013 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VII-a Civilă prin care s-a deschis fațã de debitoarea INR MRE SRL procedura falimentului.

Pe cale de consecinţă, organele de urmărire penală vor stabili împrejurările apte să atragă răspunderea penală a reprezentanţilor lichidatorului pentru:
– Acceptarea înscrierii la masa credală a BĂNCII […] cu întreaga sumă solicitată fără a verifica cauza creanţei;
– Verificarea împrejurărilor neconstituirii comitetului creditorilor pentru aprobarea intrării în faliment a Inr, deoarece, nejustificând o creanţă certă, BANCA […] şi subsidiara acesteia, SC SRL, în privința căreia organele de urmărire penală vor identifica cauza raportului de afaceri cu INR, nu aveau cum să justifice proporția de 99,99% pentru a controla procedura;
– Organizarea licitaţiei publice din 23.05.2014 prin care au fost atribuite ACTIVUL T şi ACTIVUL SM către BANCA […], în contul unei creanţe care nu era certă;
– Fraudarea intereselor debitoarei la deschiderea contului escrow din 19.06.2014 dar şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 343/19.06.2014 de BIN IB având ca obiect ACTIVUL T, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 342/19.06.2014 de BIN IB având ca obiect ACTIVUL SM.

În al doilea rând, organele de urmărire penală vor lua măsuri de recuperare a produsului infracțiunii de la BANCA […]  a diferenței de creanţă pe care pretinde că o mai are de recuperat BANCA […] de la debitoarea INR MRE SRL de în valoare de 194.914.238,5 lei, sumă căreia îi corespunde TVA în cuantum de 46.779.417,24 lei (aprox. 10.631.685,73 euro) pe care BANCA […] intenționează să îl deducă, urmând să stabilească în mod clar modalitatea în care s-a înfiripat  intenţia de fraudare de către BANCA […] SA prin reprezentanţii săi cu concursul administratorului judiciar EI SPRL a intereselor celorlalţi creditori, dar și a economiei legale perturbarea semnificativă a circuitelor financiare legale a unor sume de bani cu proveniență ocultă din paradisuri fiscale.

De asemenea, vor mai fi supuse recuperării cu titlu de produs al infracțiunii și se vor lua în mod corespunzător măsuri de sechestru în vederea confiscării speciale de la BANCA […] a sumelor menționate la pct. 4.3.1 din contul escrow aflat la filele 51-62 dup în care figurează mențiunea că Agentul escrow din contractul escrow, – adică BANCA […] – va transfera orice dobânzi acumulate aferente fondurilor din contul escrow conform pct 3.5 (dobânda de de 1,35 % pe an), în contul nr. RO91RNCB0090000682350394 deschis pe numele deponentului fondurilor, deponent al fondurilor în prezenta cauză fiind de asemenea BANCA […] .

În al patrulea rând, organele de urmărire penală vor lua măsuri de recuperare a produsului indirect al infracțiunii de la BANCA […] ce ar putea rezulta din revânzarea bunurilor adjudecate de către BANCA […] conform procesului-verbal de licitaţie nr. 1873/23.05.2014: din accesarea surselor deschise http://www.business-review.eu/featured/Banca%20[…]-assigns-knight-frank-to-sell-silver-mountain-complex-100534t,%20http:/www.24hgold.com/english/ContributorExt.aspx?id=8226515466H11690 , care se coroborează cu mențiunile din documentația de creditare, pe care judecătorul cauzei urmează să le evidențieze mai jos, la prezentarea situației de fapt, Curtea reține că singurul scop al aranjamentului financiar pus în practică de către BANCA […] a fost reprezentant de obținerea unui profit semnificativ: în luna martie 2016, BANCA […] a contactat firma de consultanță KF România pentru vânzarea complexului SM din Poiana Brașov.

Nu în ultimul rând, organele de urmărire penală vor fi obligate, potrivit disp. art. 306 alin. 7 C. pr. pen, să strângă probe și în vederea confiscării extinse, urmând să ridice de la BANCA […], dar și de la băncile de referință menționate în contractele de credit din 5.08.2009, respectiv 10.10.2011, în măsura în care organele de urmărire urmează să decidă, după analiza rulajului conturilor menționate în contractual din 5.08.2009, că și alte bănci au mai facilitat în calitate de împrumutători aproximativ 134,000,000 EUR (aprobată sub nr. 9301/4.12.2008 de către BANCA […]) prin aranjamenttul financiar ce va fi descris mai jos, documentațiile de credit pe care aceste instituții facilitează introducerea unor sume de bani din străinătate, sub paravanul disimulării unor contracte de împrumut, desi în fapt, prin relația cu banca corespondentă, intenția părților este reprezentată de permiterea unei justificări ca o persoană să poate uza de propriile fonduri transferate în jurisdicții off-shore, sume de bani a căror origine a fost oculată autorităților române, pentru sustragerea de la plata taxelor și impozitelor (în această situație organele de urmărire penală vor clarifica și împrejurările de fapt care permit conturarea infracțiunii de evaziune fiscală, ca infracțiune predicat din care provin fondurile supuse spălării) sau din alte sume de bani, a căror proveniență nu poate fi justificată, organele de urmărire penală urmând să clarifice sursa acestora.

Curtea are în vedere pe de o parte că potrivit clauzei 24.45 din contractul din  data de 5.08.2009 încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr […], având sediul social în […], Bucureşti, România (împrumutat”); și BANCA […], în calitate de aranjor principal mandatat („Aranjor”); BĂNCILE enumerate în Anexa 1 (împrumutători Iniţiali) (în continuare „împrumutători Iniţiali”, BANCA […], în calitate de agent al Părţilor de finanţare (Agent); şi BANCA […], în calitate de garant al Părţilor Garantate („Garant”) având ca obiect acordarea unei facilități de credit de 66,700,000 EUR  și 21,048,000 RON împrumutatului, dacă o bancă de referință („Bănci de Referinţă” însemnând potrivit clauzelor contractuale: (a) în raport cu EUROBOR, biroul principal din Viena al EG Group Bank AG, cu s-Graben 21, A-1010 Viena; şi (b) în raport cu ROBOR, biroul principal din Bucureşti al societăţii Banca […]  R SA, sau BRD-G S G SA, R Bank SA, UC TBank, Banca T SA, sau, în oricare din aceste cazuri, alte bănci care pot fi desemnate de către Agent în urma consultării împrumutatul), dacă o bancă de referință (sau dacă o bancă de referință nu este împrumutător, împrumutătorul la care este afiliat) încetează să fie împrumutător, agentul (adică BANCA […]) va desemna un alt împrumutător care să înlocuiască respectiva bancă de referință.

Măsurile de recuperare a produsului infracțiunii din prezenta cauză vor viza și recuperarea sumelor de la bani încasate cu titlu de onorarii/ comisioane de către firma de avocatură CCM SC SCA, în schimbul acordării de consultanțe juridice în scheme infracționale, după cum rezultă din analiza de către judecător a următoarelor înscrisuri:
– contractul din 5.08.2009, încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr J40/6552/1995, având sediul social în B-dul Primăverii nr. 55, Etaj 2, Sector 1, Bucureşti, România („împrumutat”); și BANCA […], în calitate de aranjor principal mandatat („Aranjor”); BĂNCILE enumerate în Anexa 1 (împrumutători Iniţiali) (în continuare „împrumutători Iniţiali”, BANCA […], în calitate de agent al Părţilor de finanţare (Agent); şi BANCA […], în calitate de garant al Părţilor Garantate („Garant”) având ca obiect acordarea unei facilități de credit de 66,700,000 EUR  și 21,048,000 RON împrumutatului, întocmit de firma de avocatură CCM SC SCA. În acest contract, firma de avocatură apare a fi desemnată în calitate de furnizor de opinii juridice, dar și de consilier al împrumutătorului, de beneficiar onorariilor de facilitate suportate de către Aranjor, Agent şi Garant, au fost integral achitate din primul împrumut, în cadrul fiecăreia dintre Facilităţile A, C şi D, în calitate de consilieri juridici români ai Aranjorului şi ai Agenţilor; alături de numitul CD, consilierii juridici ciprioţi ai Aranjorului şi ai Agenţilor (atașat în varianta tradusă în limba română la filele 87-237 vol. 1 dup);
– Primul act adițional la contractul din 5.08.2009 semnat în data de 26.11.2009 încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr J40/6552/1995, având sediul social în B-dul Primăverii nr. 55, Etaj 2, Sector 1, Bucureşti, România („împrumutat”); și BANCA […], în calitate de aranjor principal mandatat („Aranjor”); BANCA […], (în continuare „creditor iniţial”, BANCA […], în calitate de agent al Părţilor de finanţare („Agent”); şi BANCA […], în calitate de garant al Părţilor Garantate („Garant”) având ca obiect suplimentarea facilității de credit de 66,700,000 EUR și 21,048,000 RON acordate împrumutatului cu 2 000 000 EUR, întocmit de firma de avocatură CCM SC SCA (atașat în varianta tradusă în limba română la filele 235-247 vol. 1 dup);
– al contractului din 10.10.2011, încheiat între S.C. INR MRE SRL, o societate cu răspundere limitata din România, înregistrată la Registrul Comerţului din Bucureşti sub număr, având sediul social în […], Bucureşti, România („împrumutat”); și BANCA […], în calitate de „Aranjor”; BANCA […], în calitate de împrumutător inițial, BANCA […], în calitate de creditor inițial; şi BANCA […], în calitate de Reprezentant garanție având ca obiect acordarea unei facilități de credit de 3,450,000 EUR și 1, 952,000 RON împrumutatului, întocmit de firma de avocatură CCM SC SCA (atașat în varianta tradusă în limba română la filele 69-86 vol. 1 dup).
– al contractelor de garanţie încheiate în prezenta cauză în favoarea BANCA […], ce se regăsesc în Anexa 2.1. din documentaţia de creditare transmisă de BANCA […] din dispoziţia instanţei de judecată din 6.05.2016 şi ataşată la vol. 6 instanţă trecute în revistă şi în raportul întocmit de către administratorul judiciar EI SRPL PRIVIND cauzele care au atras falimentul INR din 7.11.2013, publicat în BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENȚĂ NR. 18615/8.11.2013 și ATAȘAT la filele 2-91 vol. 1 dup

Nu în ultimul rând, organele de urmărire penală vor fi obligate, potrivit disp. art. 306 alin. (7) C. pr. pen, dacă vor aprecia necesar, după analiza prevederilor contractelor mai sus menționate, ce urmează să fie detaliate mai jos de instanță, să extindă urmărirea penală împotriva reprezentanților societății CCM SC SCA pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani să strângă probe și în vederea confiscării extinse a produsului infracțiunii obținute de reprezentanții societății CCM SC SCA din întocmirea altor aranjamente în scopuri infracționale.

În prezenta cauză, recuperarea produsului infracțiunii mai presupune luarea unor măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale a sumelor de bani transferate din contul ESCROW deschis în data de 19.06.2014, aflat la filele 51-62 dup sub nr. RO10RNCB0090000682350397 în RON la BANCA […] între următoarele părți: INR MRE SRL (în faliment, in bankrupcty, en faillite), persoană Juridică română cu sediul social în Municipiul Bucureşti, str. E D nr. ap. , camera, sector, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr., cod unic de înregistrare (denumită în continuare „INR M”) (fostă INR T SRL, aşa cum rezultă din certificatul de înregistrare menţiuni nr. 149598/19.05.2004 eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti) reprezentată legal de lichidator judiciar EI SPRL, cu sediul social ales în Bucureşti, […], număr de înregistrare Tn Registrul Formelor de Organizare al UNPIR […] atribut în data de 31.12.206, desemnat de Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII -a Civilă prin Sentinţa Civilă nr. 994/28.01.2014, pronunţată în dosarul nr. 28062/3/2013 (denumită în continuare „Lichidatorul Judiciar”) prin Practician Coordonator M-L A-D, cetăţean român, domiciliat în Municipiul Bucureşti, B[…], posesor al CI seria […] nr. […] eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1, la data de 6.06.2009, CNP , înscrisă în registrul societăţilor profesionale al UNPIR sub nr. 1C0613, acţionând cu puteri depline în calitate de asociat coordonator, în calitate de Beneficiar al fondurilor (denumit în continuare „Beneficiarul fondurilor”), Banca […] persoană juridică română, cu sediul social în Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr. 5, sector 3, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. J/1991, cod Unic de înregistrare, reprezentată de către dna. B. I., cetăţean român, domiciliată în Municipiul Bucureşti, […], posesoare a CI seria […] nr. […] eliberată de […], la data de […], CNP […], în calitate de Manager Restructurare Senior şi dl TC-C, cetăţean român, domiciliat în Sat […], judeţul Ilfov, posesor al CI seria […] nr., […] eliberată de […], la data de […], CNP […]5, în calitate de Şef Departament Restructurare Imobiliară, ambii împuterniciţi conform procurii autentificate sub număr 331 din data de 18.06.2014 de BIN IB cu sediul în Bucureşti, în calitate de Deponent al Fondurilor (denumit în continuare „Deponentul fondurilor”) și Banca […], societate administrată în sistem dualist, înmatriculată la Registrul Comerţului sub […] şi la Registrul Bancar cu nr. […], având cod unic de înregistrare […], cu sediul în Bucureşti […], înregistrată în Registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal sub nr. […], reprezentată de către dna. BI, cetăţean român, domiciliată în Municipiul Bucureşti, […] posesoare a CI seria […] nr. […] eliberată de […], la data de […], CNP […], în calitate de Manager Restructurare Senior şi dl. TC-C, cetăţean român, domiciliat în Sat […], judeţul Ilfov, posesor al CI seria […] nr. […] eliberată de SPCLEP Buftea, la data de […], CNP […], în calitate de Şef Departament Restructurare Imobiliară, ambii împuterniciţi conform procurii autentificate sub număr 331 din data de 18.06.2014 de BIN IB cu sediul în Bucureşti, în calitate de Agent Escrow (denumită în continuare „Banca” sau „Agentul Escrow”), denumiţi în continuare în mod colectiv Părţile, sau în mod individual Partea, contrar clauzei 3.1. din contractul de cont escrow potrivit cu care niciunul dintre DEPONENTUL FONDURILOR, BENEFICIARUL FONDURILOR SAU AGENTUL ESCROW nu va avea dreptul să ia nicio măsură în legătură cu contul escrow, altele decât cele stabilite conform prevederilor prezentului contract.

Pe cale de consecință, măsurile de indisponibilizare vor viza și plata din contractul de cont escrow deschis în data de 19.06.2014, aflat la filele 51-62 dup sub nr. RO10RNCB0090000682350397 în RON la BANCA […] în data de 20.06.2014, la o zi de la deschiderea contului escrow și la două zile după autentificarea de către notar a împuternicirilor date reprezentanților BANCA […] în dublă calitate de AGENT ESCROW ȘI DE DEPONENT AL FONDURILOR către BIR INDIVIDUAL NOTARIAL IB în contul deschis la BRD SA sub nr. RO62BRDE445SV90970364450 a următoarelor sume de bani:
– 372 LEI, cu explicația 1069 onorariu alte acte neevaluabile;
– 866465 LEI, cu explicația INST 362 TAXABCF;
– 47482, 08 LEI, cu explicația 1073 onorariu autentificare înstrăinare imobile;
– 40742 LEI, cu explicația cu explicația INST 362 TAXABCF;
– 943266,76 LEI, cu explicația 1074 onorariu autentificare înstrăinare imobile (plăţile sunt atestate la filele vol. 1 filele 65-62 dup în extrasul de cont al contractului de cont escrow deschis în data de 19.06.2014 la BANCA […], aflat la filele vol. 1 filele 51-62 dup sub nr. RO10RNCB0090000682350397).

Organele de urmãrire penalã vor verifica, pe cale de consecințã, dacã în prezenta cauzã, în care existã suspiciunea rezonabilã cã peste 134 000 000 EUR  provenind din paradisuri fiscale au pãtruns în economia legalã, cu consecința înscrierii la masa credalã a unei bãnci fãrã ca certitudinea creanței acestei asã fie verificatã de cãtre administratorul judiciar/ lichidator/ judecãtorii sindici, bancã care a mai și dobândit în contul unei creanțe fictive pânã în prezent douã imobile conform procesului-verbal de licitaţie publică cu strigare nr. 1870 din data de 23.05.2014, prin care BANCA […] a adjudecat activul compus din 15 loturi de teren în suprafaţă de 59.679 mp din satul T la preţul total de 8.148.258 lei, considerată achitată în contul creanţei înscrise în tabelul consolidat al creanţelor înregistrate şi activul Activului SM situat în Poiana Braşov la preţul total de 177.109.812,08 lei (40.102.756,11 Euro şi reprezentând 75% din valoarea de evaluare a fost în vreun fel exercitată vreo supraveghere prudenţială din partea BNR, UNBR şi UNR a îndeplinirii obligaţiilor pe care instituţiile de credit, avocaţii, notarii le au în materia prevenirii spălării banilor.

Recuperarea produsului infracțiunii din prezenta cauzã mai presupune și luarea unor mãsuri de schestru în vederea confiscãrii speciale a sumelor de bani transferate din contul debitoarei INR sub paravanul unor contracte de consultanțã cu obiect identic sau similar și care se suprapun în timp, a unor contracte de consultanțã încheiate cu persoanele afiliate și a unor cumpãrãri de active de la persoane afiliate la prețuri mai mari decât cele de piațã, identificate de cãtre adminitratorul EI  SPRL în Raportul privind cauzele si împrejurãrile care au dus la apariția insolventei debitoarei INR MRE SRL întocmit in temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006, aflat la filele 51-116 vol. 1 instanțã, care vor fi prezentate pe larg în cuprinsul prezentei, dar și a sumelor de bani cheltuite de beneficiarii reali ai aranjamentului financiar pentru punerea în practicã a acestuia.

Recuperarea produsului infracțiunii din prezenta cauzã mai presupune și luarea unor mãsuri de schestru în vederea confiscãrii speciale a diferenței de bani aferente achiziționãrii de INR la prețuri suprevaluate de la persoanele afiliate grupului, identificate de cãtre adminitratorul EI  SPRL în Raportul privind cauzele si împrejurãrile care au dus la apariția insolventei debitoarei INR MRE SRLîntocmit in temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006, aflat la filele 51-116 vol. 1 instanțã, în care administratorul judiciar a identificat urmatoarele cumpãrãri de active de cãtre Societate de la IN si DF si de la MR si TR.

Sintetizând, recuperarea produsului infracţiunii în prezenta cauză presupune:
– identificarea fluxurilor financiare şi luarea măsurilor asigurătorii a sechestrului și popririi, în vederea garantării unor viitoare ordine de confiscare a sumelor de bani din care deriva produsul infracţiunilor de spălare a banilor în privinţa cărora există suspiciunea rezonabilă că au fost săvârşite prin intermediul aranjamentelor bancare din 5.08.2009, 26 noiembrie 2009, 10.10.2011 si cu privire la care exista mijloace probatorii depuse la dosarul cauzei care justifica concluzia ca provin din activități infracţionale.
– identificarea titularilor fondurilor investite în economia românească pentru a fi împărţite, sub diferite pretexte (contracte de consultanţă, contracte de închiriere cu perosane afiliate etc) unor persoane apropiate potenţialului grup infracţional și luarea unor măsuri asigurătorii în vederea recuperării produslui infracțiunii de la aceștia.

8. O altă chestiune pe care Curtea a apreciat-o util a fi justificată în încheierea pronunțată privește întinderea investigației financiare paralele, proactive, obligatoriu a fi efectuate conform Standardelor cuprinse în Recomandarea 30 FATF în vederea identifcării persoanelor în posesia/detenția bunurilor supuse sechestrului în vederea confiscării speciale.

În lumina acestor principii, s-a considerat că trebuie justificată și chestiunea determinării întinderii luării măsurii sechestrului în vederea confiscării speciale, precum și a determinării potențialelor persoane în patrimoniul cărora s-ar putea afla produsul infracțiunii.

Curtea a avut în vedere că de vreme ce dispozițiile cuprinse în dispozițiile art. 249 C. pr. pen. nu conțin nicio limită a întinderii ordinului de sechestru în vederea confiscării speciale, rezultă că măsura sechestrului trebuie să garanteze confiscarea tuturor produselor directe și indirecte ale infracțiunii, concluzie ce se desprinde din coroborarea dispozițiilor art. 249 C. pr. pen. cu art. 112 alin. (1) lit. e) și art. 112 alin. (6) C. pen.

Tot din redactarea dispozițiilor art. 249 alin. (4) C. pr. pen., Curtea reține că, în vederea confiscării produsului infracțiunii, sechestrul trebuie dispus în mâinile oricui s-ar găsi produsul infracțiunii, chestiunea bunei sau relei-credințe a terțului afectat de o potențială confiscare specială urmând a fi tranșată la deliberare, potrivit standardului probator al balanței probabilităților, cu impedimentul dispunerii unui ordin de confiscare asupra bunului în posesia căruia s-a intrat în posesie cu bună-credință și cu titlu oneros.

Indisponibilizarea produsului infracțiunii în vederea confiscării speciale are ca obiect, de regulă, toate bunurile mobile și imobile ale inculpaților, inclusiv conturile și activele societăților în care aceștia figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați sau administratori, situate în țară sau în străinătate, ale soțiilor/ fostelor soții ale acestora, ale rudelor de gradul I și ale altor persoane în posesia cărora există bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecății, cu evidențierea tuturor actelor de dispoziție efectuate asupra acestora care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorii.

Este util a se menționa în dispoziția de sechestru că acesta va fi pus și asupra dobânzilor aferente conturilor și depozitelor bancare, care vor fi indisponibilizate și vor curge în favoarea Statului, conform contractului încheiat cu unitatea bancară.

Curtea a avut în vedere că în cazul în care se constată că societățile controlate de o persoană în calitate de beneficiar real dețin acțiuni la alte societăți controlate de aceeași persoană ca beneficiar real, sechestrul va viza în integralitate cota de participație. Spre exemplu: dacă inculpatul controlează societatea X prin intermediul societății Y care deține 99,95% din cota de profit și pierderi a societății X, restul de 0,05% fiind deținut de inculpat în nume propriu, sechestru va afecta și participația societății Y, deoarece este controlată tot de același beneficiar real[12].

Curtea a reamintit și că obligația soților/ fostilor soți care ar fi putut obține corolar a procesului de divort urmat de procedura partajului, perfectată, eventual, și prin încheirea unei tranzacții, de a contribui la repararea prejudiciului provenit din săvârșirea de infracțiuni este o datorie comună a soților, potrivit dispozițiilor art. 351 alin. (1) lit. d) C. civ. Chiar dacă nu se menționează expres în cuprinsul art. 249 alin. (5) C. pr. pen., considerentele pentru care sechestrul în vederea reparării pagubei conform dispozițiilor art. 163 C. pr. pen. 1968, art. 32 lit. d) C. fam. coroborate cu art. 6 din Legea nr. 71/2011 și art. 998 C. civ. 1864 (pentru fapte săvârșite înainte de 1 octombrie 2011) își mențin valabilitatea și după intrarea în vigoare a noului Cod civil, dacă bunul este în comunitatea legală de bunuri[13].

În plus, potrivit disp. art. 352 din Codul civil, cu denumirea marginală Răspunderea subsidiară pentru datoriile comune, în măsura în care obligaţiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soţii răspund solidar, cu bunurile proprii. 

În acest context, Curtea a precizat că sumele de bani aflate într-un depozit bancar fac obiectul măsurii de indisponibilizare a sechestrului, și nu a popririi, deoarece clientul nu pierde în niciun caz dreptul de dispoziție asupra sumelor de bani existente într-un depozit bancar: dacă se acceptă ideea că banca devine proprietar, printr-o interpretare literală a definiției contractului de depozit cuprinsă în art. 2103 C. civ., ar însemna că banca ar putea să „înstrăineze” banii aflați în contul unui client oricui ar dori fie cu titlu oneros, fie gratuit. Este util a se menționa în dispoziția de indisponibilizare a sumelor de bani aflate într-un cont bancar că fac obiectul măsurii de indisponibilizare atât sumele înscrise la credit, cât și dobânzile, în vederea garantării confiscării speciale conform art. 112 alin. (6) C. pen. În practică s-a constat că după sechestrarea unui cont de depozit, dobânzile curg în favoarea băncii, în lipsa oricărui temei legal.

După ce bunurile asupra cărora se dispune sechestrul au fost în mod prealabil identificate, se va avea în vedere prin prezenta:
1. necesitatea citării părților care pretind drepturi cu privire la bunurile supuse sechestrului, în vederea asigurării efective a dreptului echitabil, în vederea respectării dreptului la apărare, în lumina standardelor consacrate de jurisprudența CEDO în art. 6 par. 1 lat. civ., dar și a proporționalității ingerinței, în conformitate cu exigențele conținute în art.1 din Primul Protocol adițional;
2. luarea notării ipotecare și în mod corespunzător, emiterea unei adrese la Oficiul Național de Cadastru, pentru notarea interdicției de înstrăinare a bunurilor imobile în privința cărora s-a instituit măsura asigurătorie,
3. notificarea Depozitarului Central cu privire la luarea sechestrului în privința acțiunilor și părților sociale ale societăților în care aceștia figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați sau administratori, situate în țară sau în străinătate, ale soțiilor acestora, ale rudelor de gradul I și ale altor persoane în posesia cărora există bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecății, cu evidențierea tuturor actelor de dispoziție efectuate asupra acestora care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurii asigurătorii a sechestrului,
4. notificarea Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare, în privința efectuării de mențiuni în privința sechestrului dispus asupra bunurilor mobile indisponibilizate conform proceselor-verbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și, totodată,
5. emiterea unor adrese la organele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii.

Investigația financiară pentru identificarea produsului infracțiunii va viza cel puțin persoanele menționate în cuprinsul dispozițiilor art. 3 alin. (4) și (5) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, respectiv: a) soțul/ soția; b) copiii și soții/ soțiile acestora; c) părinții; d) orice persoană fizică ce se dovedește a fi beneficiarul real al unei persoane juridice sau al unei entități juridice împreună cu oricare dintre persoanele prevăzute anterior sau având orice altă relație privilegiată de afaceri cu o astfel de persoană, precum și e) orice persoană fizică ce este singurul beneficiar real al unei persoane juridice sau al unei entități juridice cunoscute ca fiind înființată în beneficiul uneia dintre persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 656/2002.

Totodată, corolar al Notei interpretative a Recomandării nr. 30 FATF, organele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse prin prezenta ar trebui să alcătuiască un raport în vederea facilitării înțelegerii a fluxurilor financiare, a destinației produsului infracțiunii, dar și a legăturilor care există între entitățile și persoanele implicate în mecanismul infracțional.

9. Nu în ultimul rând, se cuvine subliniat că toate aceste chestiuni de fapt ce vor fi lămurite prin mijloacele de probă și măsurile descrise de instanță prin încheierea supusă analizei vor fi aduse la îndeplinire de către organele de urmărire penală cu respectarea strictă a drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în săvârşirea acestor infracţiuni, deoarece a devenit deja un truism afirmaţia că doar o represiune penală desfăşurată în condiţiile prevăzute de lege şi cu stricta respectare a garanţiilor procesuale duce la realizarea rolului civilizator pe care Justiţia şi Dreptul îl au în societatea umană[14].


[1] definitivă, nepublicată
[2] în sistemul nostru de drept au calitatea de entități raportoare cu atribuții în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului  următoarele persoane fizice și juridice:
1. instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine (în prezenta cauză, din documentaţia de creditare rezultă că aceste obligaţii ar fi trebuit să fie avute în vedere nu doar de Banca […] şi EG Group Bank AG, băncile de referinţă care puteau interveni ca împrumutător conform contractelor de punere la dispoziţie a contractelor de punere la dispziţie a unor facilităţi credit ce vor fi analizate mai jos, Curtea urmând să evidenţieze că aceste instituţii de credit aveau obligaţii sporite în obligaţiile în derularea unor relaţii de afaceri cu băncile corespondente, pe lângă luarea măsurilor normale de cunoaștere a clienților, respectiv să: obțină informații suficiente cu privire la instituția corespondentă pentru a înțelege, pe deplin, natura afacerii acesteia și pentru a determina, pe baza informațiilor disponibile în mod public, reputația instituției și calitatea supravegherii, inclusiv dacă a făcut obiectul unei investigații pentru spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism sau al unei acțiuni de reglementare; să evalueze controalele instituției respondente în domeniul CSB/ CFT; să obțină aprobarea conducerii anterior inițierii unor noi relații corespondente; să înțeleagă în mod clar responsabilitățile ale fiecărei instituții; cu privire la „plătibil prin conturi”, să fie satisfăcute că banca corespondentă a luat măsuri de cunoaștere a clientelei privind clienții care au acces direct la conturile băncii corespondente, și că are posibilitatea de a furniza informații relevante privind identificarea clienților, la cererea băncii corespondente.
2. instituţiile financiare, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine;
3. dministratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/ avizaţi în sistemul pensiilor private;
4. cazinourile;
5. auditorii, persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă: în prezenta cauză, din documentaţia de creditare rezultă că aceste obligaţii ar fi trebuit să fie avute în vedere, exempli gratia, de persoanele desemnate în calitate de Auditori” în contractul din 5.08.2009, respectiv DA SRL și în care „Consilierul Fiscal al împrumutatului” figurează DT SRL, ai căror reprezentanți vor fi de asemenea chestionați în ceea ce privește repsectarea obligațiilor ce le incumbau în calitate de entitate raportoare în vederea prevenirii spălării banilor.
6. notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile (Curtea a argumentat că în prezenta cauză aceste obligaţii trebuiau observate de către societatea de avocatură CSM CM SA, care, în loc să îşi îndeplinească aceste obligaţii, a acordat pe scară largă consultaţii în scheme infracţionale, SCA NNDKP, dar şi de birourile notariale IB şi LM-M şi TG);
7. furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) sau f), aşa cum sunt definiţi la art. 2 lit. k);
8. persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;
9. agenţii imobiliari;
10. asociaţiile şi fundaţiile;
11. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/ sau servicii, numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15 000 de euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.
[3] republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012
[4] Celelalte obligații care incumbă entităților raportoare în materia prevenirii spălării banilor pe lângă obligația de cunoaștere a clientelei (KYC) sunt următoarele: Obligaţia entităţilor raportoare privind stabilirea procedurilor pentru prevenirea spălării banilor. Obligaţia entităţilor raportoare privind desemnarea persoanelor cu responsabilităţi în aplicarea legii. Obligaţia de raportare către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Interzicerea efectuării operaţiunilor în cauza pe perioada suspendării comunicate de Oficiu. Obligaţia tuturor instituţiilor de a comunica în termen toate datele şi informaţiile solicitate pentru îndeplinirea atribuţiilor Oficiului Obligaţia de păstrare a documentelor referitoare la identitatea clientului şi la toate operaţiunile care fac obiectul Legii nr. 656/2002. Interzicerea avertizării clienţilor şi a transmiterii informaţiilor deţinute în legătură cu spălarea banilor, în afara condiţiilor prevăzute de lege. Conținutul acestor obligații a fost detaliat de către Curte cu trimiteri la textul Legii nr. 656/2002 înainte de republicare, în vigoare la data acordării facilităților de credit din 5.08.2009 și 10.10.2011. Curtea a reamintit că standardele de respectare de către România a Recomandărilor FATF (Grupului de Acțiune Financiară Internațională) sunt verificate periodic de către Consiliul Europei prin experţii MONEYVAL (Committe of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorism), iar concluzia experţilor Moneyval cu ocazia celei de-a treia rundă de evaluări efectuate în anul 2008 a fost în sensul că sancţiunile aplicate pentru nerespectarea obligaţiilor care alcătuiesc regimul de prevenire al săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor şi activităţilor de terorism ridică serioase semne de întrebare în ceea ce priveşte eficienţa acestora (A se vedea the Executive Summary of the Third Round Detailed Assessment Report on Romania Anti-Money Laundering and Combating the Financing of Terrorism, disponibil pe site-ul www.coe.int/t/dghl/monitoring/moneyval/Evaluations/round3/MONEYVAL(2008)06SummROM3_en.pdf, p. 7)
[5] A se vedea, în acest sens, C. Bogdan, Deturnarea activitãții entitãților corporatiste, inclusiv a prestatorilor de servicii pentru trusturi și societãți, în Revista Curierul Fiscal nr. 7/2008, p.28 -33
[6] Éric Vernier, Techniques de blanchiment et moyens de lutte, Ed. Dunod, Paris 2005, p.65-67
[7] În secțiunea consacrată unor explicații de ordin teoretic din cuprinsul prezentei încheieri, Curtea a făcut trimiteri pentru facilitarea înțelegerii acestei tipologii la doctrina de specialitate relevantă: FATF, Money Laundering & Terrorist Financing through the Real Estate Sector, publicat pe site-ul www.fatf.gafi.org pe 29 iunie 2007, ONPCSB, Manual de instruire privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului, p. 24 și urm., C. Bogdan, Tipologii de spălare a banilor si de finanțare a terorismului prin intermediul sectorului imobiliar, CF nr. 9/2008, p. 29 și urm.
[8] Curtea a menționat că organele de urmărire penală, care au obligaţia să identifice sumele puse la dispoziţie de Banca […] în favoarea căreia s-au constituit aceste garanţii vor valorifica, astfel, la investigaţia financiară pe care o vor desfăşura în cauză și menţiunile din partea a III-a a extraselor de carte funciară, intitulate generic FOAIE DE SARCINI).
[9] Pentru eliminarea riscului reputational, Banca EG mai recomanda o restrucurare a relației de afaceri, prin interpunerea unui SPV (SPECIAL VEHICLE PURPOSES), adică o entitate juridică creată doar pentru a servi o anumită funcție, cum ar fi facilitarea unui acord financiar sau crearea unui instrument financiar, conform definiției oferite de businessdictionary.com, cu recomandarea că această restructurare juridică să respecte standardele internaționale în materie.: în doctrina de specialitate  rolul  SPV-urilor în tipologiile de spălare a banilor a fost evidenţiat în Raportul OECD Behind the Corporate Veil – Using Corporate Entities for Illicit Purposes Paris, 2001, publicat pe website-ul OECD, la adresa http://www.oecd.org/redirect/document/11/0,2340,en_2649_34813_2672715_1_1_1_1,00.htm .
[10] Implementarea în mod corespunzător a Recomandării 30 FATF care obligă ţările şi autorităţile desemnate de aplicare a legii, cu responsabilităţi în ceea ce priveşte investigațiile privind cazurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului să dezvolte o investigaţie financiară paralelă, proactivă, când cercetează spălarea banilor şi infracţiunile predicat conexe şi să recurgă, atunci când este cazul, la grupuri multidisciplinare permanente sau temporare specializate în investigaţii financiare sau privind activele va atrage necesitatea regândirii metodologiei de investigare a infracţiunilor generatoare de profit: un rol important îl prezintă, în acest context, instrumentele puse la dispoziţia practicianului de noua ramură de drept având ca obiect ANALIZA DATELOR FINANCIARE. Pentru aprofundarea utilităţii noii discipline cu denumirea marginală „Analyse financière criminelle” în investigarea criminalităţii economico-financiare, ai cărei piloni îi vom prezenta în capitolul dedicat investigaţiilor financiare paralele a se vedea şi Olivier Ribaux, Christian Tournie, „La detection des avoirs criminels” în Collections de l’Université de Strasbourg (Centre du droit de l’entreprise) GARANTIR QUE LE CRIME NE PAIE PAS. Stratégie pour enrayer le développement des marchés criminels, sous la direction de Chantal Cutajar, Presses Universitaires de Strasbourg, Strasbourg, 2010.
[11] Financial Action Task Force (FATF) – Groupe d’Action financière (GAFI)
http://www.fatf-gafi.org/pages/0,2987,en_32250379_32235720_1_1_1_1_1,00.html. Financial Action Task Force (FATF) este un organism interguvernamental creat în anul 1989 la Paris cu ocazia Summit-ului G7, al cărui scop este dezvoltarea şi promovarea unor politici de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării actelor de terorism, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Iniţial a avut un mandat care era revizuit din 5 în 5 ani, dar în anul 2004 miniştrii reprezentanţi ai 33 de state membre au căzut de acord să-i prelungească mandatul pe o perioadă de 8 ani, până în anul 2012, ceea ce scoate în evidenţă încrederea statelor în eficienţa acestui organism de a lupta împotriva terorismului şi a infracţionalităţii, în general, la nivel internaţional. Deşi acest organism nu are atribuţii judiciare, este principalul promotor al politicilor pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea actelor de terorism, care trebuie implementate în sistemul legislativ naţional prin adoptarea unor acte cu putere executorie, respectarea standardelor FATF fiind evaluată în principal de către experţii MONEYVAL (Committee of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorism; Comitetul de Experţi pentru evaluarea masurilor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului este a fost înfiinţat in anul 1997 şi funcţionează în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg. Scopul Comitetului Moneyval este de a se asigura ca statele au sisteme eficiente de combatere a spalarii banilor si finantarea terorismului in vigoare si acestea sunt in conformitate cu standardele internationale relevante in acest domeniu care includ, de exemplu: Cele 40 Recomandari FATF (Grupul de Actiune Financiara Internationala), precum si Cele 9 Recomandari Speciale FATF, Conventia ONU privind traficul ilicit de narcotice, droguri si substante psihotrope, adoptata la Viena, in anul 1988, Conventia ONU privind criminalitatea organizata transfrontaliera, adoptata la Palermo, in anul 2000, Directivele relevante ale Uniunii Europene privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si finantarii terorismului si Conventia Consiliului Europei privind spalarea, depistarea, blocarea si confiscarea bunurilor provenite din infractiuni, adoptata la Varsovia, in anul 2005. Rapoartele de evaluare furnizeaza recomandari detaliate privind modul de imbunatatire a eficientei sistemului national de combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului, precum si a capacitatii statelor de a coopera la nivel international in acest domeniu.
[12] Prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție sau o operațiune. Astfel că noțiunea de „beneficiar real” va include cel puțin: a) în cazul societăților comerciale: persoana sau persoanele fizice care dețin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin deținerea, în mod direct sau indirect, a pachetului integral de acțiuni ori a unui număr de acțiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul, inclusiv acțiuni la purtător, persoana juridică deținută sau controlată nefiind o societate comercială ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată și care este supusă unor cerințe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislația comunitară ori cu standarde fixate la nivel internațional. Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deținerii a cel puțin 25% din acțiuni plus o acțiune; persoana sau persoanele fizice care exercită în alt mod controlul asupra organelor de administrare sau de conducere ale unei persoane juridice; b) în cazul persoanelor juridice, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau al altor entități ori construcții juridice care administrează și distribuie fonduri: persoana fizică beneficiară a cel puțin 25% din bunurile unei persoane juridice sau ale unei entități ori construcții juridice, în cazul în care viitorii beneficiari au fost deja identificați; grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcționează o persoană juridică sau o entitate ori construcție juridică, în cazul în care persoanele fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost încă identificate; persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puțin 25% din bunurile unei persoane juridice sau ale unei entități ori construcții juridice.
[13] Potrivit dispozițiilor art. 343 C. civ., cu denumirea marginală „Dovada bunurilor soților”, calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită. Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă.
[14] C. Bogdan, Spălarea banilor, Aspecte teoretice și de practică judiciară, Editura Universul Juridic, București, 2016, p. 27.


Judecător Camelia Bogdan
Curtea de Apel București, Secţia a II-a Penală

* Articolul urmează să fie publicat in extenso și în Revista Teorie și Practică judiciară nr. 1-2/2016

 
Secţiuni: Articole, Drept penal, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD