Răspuns la întrebările judecătorului Vasile Bozeșan
4 octombrie 2016 | Mădălina-Elena VLADU-CREVON
Mădălina-Elena Vladu-Crevon
1. Care aspect al profesiei de judecător vi se pare cel mai frumos? Cum conciliaţi acest răspuns cu intenţia dvs.de a candida pentru CSM? (nu se va răspunde la a doua parte a întrebării dacă răspunsul la prima parte constă în faptul că cel mai frumos aspect al profesiei este cel de a conduce sau reprezenta judecătorii)
Răspuns: Când mi-am ales această nobilă profesie, nu m-am gândit nicio clipă la funcții de conducere, sau că voi ajunge vreodată să reprezint colegii judecători. Am ales să fiu judecător pentru că întotdeauna mi-a plăcut să pot aduce un echilibru acolo unde este nevoie de mine. Nu m-am schimbat deloc de atunci, doar anii care au trecut mi-au adus mai multă maturitate în înțelegerea lucrurilor.Prin urmare, cel mai frumos aspect al profesiei de judecător este pentru mine acela în care reușesc să găsesc dezlegare corectă la cauzele cu care sunt investită, acolo unde viața reală scapă unei reglementări legislative concrete, când după multă trudă, studiu și analiză, uneori chiar noaptea când nu reușesc să adorm, se prefigurează schema unei soluții….atunci simt o bucurie de nedescris.
Activitatea de membru în CSM are o altă structură, mai mult administrativă și pot spune de la început că mi se pare foarte lung acest mandat de 6 ani în care prin lege nu mai ai contact cu munca propriu-zisă de judecător.
Și eu sunt de acord cu cei care susțin reducerea acestui mandat sub 6 ani, însă acest lucru trebuie realizat la o revizuire a Constituției, pentru că acolo este reglementat în primul rând.
Pentru mine, personal, nu se împacă ceea ce fac acum cu ceea ce ar urma să realizez dacă aș ajunge membru CSM, numai că m-am gândit foarte mult la acest aspect, nu a fost o decizie ușoară și luată intempestiv, ci după mult timp de chibzuință și punere în balanță a celor două aspecte pe care le-ați menționat.
M-am gândit în final că unul dintre noi trebuie să ajungă acolo și să se lupte pentru ca acelora de acasă să le fie mai bine, să se preocupe cineva care știe bine greutățile cu care ne confruntăm toți, ca astfel de probleme să se diminueze.Pentru ca apoi, după ce mă voi întoarce acasă, să pot să-mi privesc colegii cu fruntea sus și cu satisfacția că am reușit să contribui la îmbunătățirea muncii și de ce nu a vieții acestora și a mea personală legată de profesia de judecător.
2. Care a fost gradul (măsura) în care v-aţi degrevat de şedinţe pe perioada exercitării funcţiei de conducere pe care (cu siguranţă) aţi exercitat-o?
Răspuns: Am fost președinte al secției a II-a civilă a Tribunalului Gorj în perioada 2009–2015, când am intrat în sală în același număr de ședințe și am judecat același număr de dosare cu ceilalți colegi de pe secție.Nicio clipă nu am apelat la dispozițiile legale care permit degrevarea de o parte a activității de judecată, pentru că eram puțini pe secție-6 și nu s-ar fi făcut față avalanșei de dosare mai ales după intrarea în vigoare a noilor coduri civil și de procedură civilă.Au existat și perioade mai mari, de circa 6–7 luni, când, urmare a pensionării a două colege, am fost nevoiți să ne dublăm aproape munca, rămânând doar în patru, care ne roteam mereu pe completele colegiale, până când în sfârșit s-a reușit completarea secției.
Nu am avut cum să mă degrevez de activitate, și chiar dacă aveam cum, nu aș fi făcut-o, pentru că nu îmi place să nu am contact cu sala, să nu dau soluții în dosare.
De altfel, statistica redată de bilanțurile activității secției în acea perioadă, vorbește de la sine.
3. Câte dosare aţi judecat în ultimii 5 ani şi cum v-aţi autoevalua calitatea activităţii de judecată propriu-zisă (hotărâri redactate, termenul de redactare, coeficientul de casare, etc.) pe aceeaşi perioadă ? [nu va fi luat ca reper (prea)mult uzitatul calificativ “foarte bine” acordat la evaluare]
Răspuns: Cred că este vorba de câteva mii de dosare soluționate pe fond și în căile de atac, peste jumătate redactate de mine, coeficientul de casare sub media pe instanță…sunt aspecte obiective care se pot vedea în rapoartele de bilanț astfel încât eu nu pot inventa nimic.Nu o să mă raportez la calificativul de evaluare, deși în cazul meu, în ultimii 5 ani fiind președinte de secție, acesta mi-a fost acordat de comisia de evaluare din cadrul curții de apel, și nu de colegii de la instanța unde funcționez.
Este dificil să realizezi o autoevaluare în condițiile în care trebuie să fii obiectiv, însă pot spune că am făcut tot ce a ținut de mine pentru a contribui la o poziție în fruntea clasamentului tribunalelor pe țară în ultimii 5 ani .
De asemenea, consider că alte persoane implicate în activitatea judiciară ar trebui să ofere astfel de referințe, avocați, juriști, procurori, consilieri, practicieni în insolvență, pentru a se forma un portret credibil al candidatului.
4. Ce aţi făcut pentru colegii dvs. judecători de la nivelul instanţei sau chiar de la nivelul întregii bresle pentru a vă putea recomanda pentru calitatea de lider? Aţi pus adesea interesul acestora deasupra interesului şi confortului personale? (de pildă, din postura funcţiei de conducere, în perioadele de penurie de personal, aţi ales să munciţi efectiv şi concret, procedând şi dvs la judecarea cauzelor, prin renunţarea la degrevarea de care beneficiaţi, pentru a susţine colegii în depăşirea perioadei de “criză”?)
Răspuns: Eu nu am mai exercitat altă funcție de conducere în afara celei de președinte de secție și am făcut și fac parte din colegiul de conducere al tribunalului.
În aceste calități, dar mai ales în cea de președinte de secție am încercat să fac tot ce mi-a stat în putință cu resursele pe care le-am avut la dispoziție ca să simplific pe cât mi-a permis legea activitatea judecătorilor și grefierilor din secție, precum și comunicarea cu celelalte instituții cu care am venit în contact.Mai mult, la această întrebare am răspuns anterior, când am arătat că am preferat să împart cu colegii de pe secție toată munca, decât să-i las pe aceștia singuri să se confrunte cu această problemă, iar eu să stau deoparte și doar să coordonez. Așa ceva nu voi face niciodată, indiferent unde m-aș afla.
5. Cât de mult sunteţi legat de ideea de funcţie de conducere? Sau, cu alte cuvinte, cât de mult vă place funcţia de conducere: vă lasă indiferent (în sensul că aţi putea profesa şi fără ea), o iubiţi realmente sau, mai mult, nu vă imaginaţi existenţa profesională în afara acesteia?
Răspuns: Nu am nicio problemă cu funcția de conducere, în sensul că eu tot timpul am fost judecător și acesta a fost sistemul meu de raportare.Și în funcția pe care am deținut-o am ajuns întâmplător, nu pentru că mi-am dorit, ci pentru că a fost necesar la acel moment. Nu face parte din obiectivele mele curente, prefer să îmi aduc aportul în justiție cu altfel de activități, de creație intelectuală, cercetare, analiză, lucrări de specialitate, articole , și în general cu o muncă de judecător de scaun, pe cât posibil de bine făcută.
6. Cum conciliaţi, în opinia dvs, raportul dintre necesitatea aplicării drastice a unor sancţiuni disciplinare unor judecători cu necesitatea evaluării circumstanţiate a erorilor¬/greşelilor inerente oricărei activităţi¬? (cum justificaţi prin experienţa dvs. anterioară că aveţi, concomitent, atât fermitatea susţinerii sancţiunilor drastice aplicabile pentru abaterile magistraţilor, cât şi înţelepciunea circumstanţierii şi înţelegerii anumitor erori inerente corelat cu evaluarea cauzalităţii acestora?)
Răspuns: Bine, dar aceasta este esența activității unui judecător: aceea de a cumpăni cu multă înțelepciune toate aspectele care converg către o soluție, iar atunci când se constată că există toate premisele pentru a se aplica o măsură drastică, nu trebuie să existe ezitări.Cele două aspecte relevate de dvs., domnule judecător, se întrepătrund, iar soluția finală depinde de gradul de complexitate de ponderea și importanța eventualelor circumstanțe și doar dacă pot fi considerate circumstanțe.
Iar dacă aș constata că într-adevăr, există astfel de circumstanțe, apreciate ca atare de o majoritate, sancțiunea disciplinară nu mai poate să fie drastică. Și nu înțeleg de unde această necesitate?Cine o impune în afara probelor din dosar? Pentru a răspunde la vreo comandă din altă parte sau pentru a da vreo pedeapsă exemplară ca să înțeleagă și alții? Eu nu am agreat niciodată o astfel de modalitate de lucru.
7. Aţi fi dispus ca în prima şedinţă CSM să se discute şi să votaţi măsuri pentru reducerea veniturilor membrilor CSM la nivelul celui avut la momentul alegerii acestora, astfel încât să se aplatizeze parţial mirajul unei asemenea funcţii şi să confirmaţi, astfel (parţial), mobilul — regăsit în proiectul dvs. — care vă animă să fiţi membru CSM?
Răspuns: La modul cel mai sincer, vă spun că nici măcar nu am idee care este venitul lunar al unui membru CSM. Nu m-a interesat niciodată acest aspect.Oricum, eu nu cred că este cu mult mai mare decât ceea ce realizez personal la acest moment, și în orice caz, nu apreciez ca fiind un miraj o astfel de funcție, pentru că este una din cele mai mari și mai grele responsabilități pe care le poate avea un judecător.Cine nu știe câtă trudă este și acolo, se poate gândi la acel miraj de care spuneți dvs.Dacă apreciați că este un miraj prin prisma salariului, da, atunci nu aș ezita să se ia măsuri ca acesta să fie același ca la intrarea în funcția de membru al CSM.
8. Aţi fi dispus să demisionaţi de îndată ce există semnale rezonabile şi serioase că nu mai sunteţi considerat reprezentantul celor ce v-au ales ori aţi aştepta să se adopte masiv hotărâri de revocare şi, subsecvent, să atacaţi în instanţă aceste hotărâri ale colegilor dvs.? (cu alte cuvinte, cum conciliază caracterul, demnitatea şi responsabilitatea dvs. raportul dintre legitimitatea şi legalitatea reprezentării pe care urmează să o exercitaţi?)
Răspuns: Eu privesc lucrurile și în felul următor: dacă ceea ce se întâmplă la nivel de consiliu consider că este în contradicție flagrantă cu felul meu de a fi, de a vedea și aplica lucrurile, dacă nu aș putea să găsesc rezonanță în ceea ce gândesc și fac, aș pleca singură, nu aș putea accepta compromisuri.
Pe de altă parte, dacă aș ajunge să fac altceva decât am prezentat în proiect sau am prezentat în spatiul public, astfel încât ar exista o nemulțumire generală și rezonabilă la adresa mea din partea colegilor judecători, nu aș ezita să plec, însă vă asigur că nu s-ar ajunge până acolo, pentru că sunt o persoană cu multă verticalitate și demnitate, iar cei ce mă cunosc pot confirma.
9. Ce doriţi să faceţi după expirarea mandatului în CSM: aşteptaţi (deja) cu nerăbdare să vă întoarceţi la activitatea propriu-zisă a şedinţelor de judecată, vă veţi orienta cu necesitate spre o funcţie de conducere la instanţă (oricare ar fi ea, numai să fie) sau veţi căuta activităţi/funcţii “exotice” prin diferite autorităţi centrale sau ministere ori chiar în străinătate?
Răspuns: Am afirmat și într-un interviu relativ recent acordat unui site de probleme juridice, că am practicat 22 de ani cu dragoste meseria de judecător, nu urmăresc nimic din ceea ce m-ar putea ține departe de familie și de siguranța oferită de un oraș liniștit. În acești 22 de ani nu am cerut nicio detașare pe la alte instituții, la alte instanțe, prin ministere, CSM, nu am concurat pentru inspecția judiciară, nu am plecat la vreo curte de apel prin țară, nu am cerut nimic nimănui pe niciunde.Acum deja este prea târziu ca să mă mai schimb, așa încât mă voi întoarce cu drag la colegii mei, la munca de judecător, și cu bucuria că voi fi reușit să aduc o undă de speranță și mulțumire celor care vor înțelege să îmi acorde încrederea.
10. Aveţi resurse interioare, de caracter şi de responsabilitate, astfel încât, după ce veţi fi membru ales, la întrunirile din teritoriu cu judecătorii să vă încerce, în mod vizibil — şi fără a avea reţineri a le manifesta — jena, umilinţa şi regretul că nu aţi putut face suficient pentru cei reprezentaţi? Ori, sintetic, aveţi configurabilă adecvat paradigma obligaţiei pe care o aveţi faţă de cei care v-au ales, a calităţii dvs.de mandatar şi a necesităţii justificării atitudinii, activităţii şi, eventual, a eşecului dvs. în faţa celor care v-au acordat votul? Aveţi anvergura interioară de a îmbina eficient, pe de o parte, demnitatea, fermitatea, carisma, decenţa, verticalitatea, principialitatea — ce trebuie să le manifestaţi în raporturile CSM cu exterioritatea, şi, pe de altă parte, disponibilitatea de a exprima ostensibil, celor ce v-au ales, regretul neîmplinirii celor promise, jena eşecurilor şi necesara justificare a întregii dvs. activităţi de reprezentare?
Răspuns: Eu consider că am aceste calități și că aș putea face tot ceea ce ține de mine pentru a duce la bun sfârșit o misiune încredințată cu convingere de colegi. Într-adevăr, nu aș putea să mai dau ochii cu aceștia dacă nu ar fi așa, dacă mi-ar fi rușine de ceea ce am susținut sau nu am susținut. Este însă doar o chestiune de caracter, care, ori există, ori nu!
Sunt pe deplin conștientă de faptul că este nevoie de mult tact și diplomație, de multă pricepere și abnegație pentru a reuși să îți convingi coechipierii de necesitatea și importanța unei anumite decizii, de a-ți impune o anumită judecată în condițiile în care consiliul este un organism colegial în care hotărârile sunt luate cu votul majorității membrilor, însă consider că înțeleg pe deplin anvergura importanței rolului pe care am decis să mi-l asum.
În fond, ceea ce știu că trebuie să fac este să îmi păstrez valoarea principiilor în care cred și să nu mă abat de la ceea ce sunt și pot să realizez.
Judecător Mădălina-Elena Vladu-Crevon
Tribunalul Gorj
Nota JURIDICE.ro: Caut Candidat CSM. Ofer recompensă: UN VOT şi… (restul de) OPTIMISM
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
