TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Prosbul
07.10.2016 | Gheorghe PIPEREA


Marele invatat evreu Hillel Gamaliel a fost unul dintre sefii Sanhedrinului (marele sinod preotesc al evreilor, un conclav conducator al triburilor lui Israel, care avea atat atributii religioase, cat si competente judiciare si chiar politice), cunoscut atat evreilor, cat si crestinilor, intrucat a fost sef “judiciar” al Sanhedrinului chiar in vremea proprovaduirii lui Iisus Christos. Daca am analiza activitatea sa din perspectiva notiunilor cu care suntem obisnuiti in prezent, Hillel Gamaliel a fost un mare profesor de drept iudaic si, in practica, un fel avocat de banci si de camatari. Daca, in traditia iudaica (atat in Talmud, cat si in Mishna), Gamaliel este considerat cel mai important rabin si profesor de drept iudaic (i se spunea Rabban = stapanul nostru), in traditia crestina, Gamaliel este doar unul dintre farisei – e adevarat, cel mai notoriu dintre toti fariseii pomeniti in Evanghelii. Ambele traditii accepta, insa, ca Gamaliel a fost un rabin liberal, care a dat interpretari practice, suple, legii mozaice, in asa fel incat poporul lui Israel sa le poata intelege si aplica in viata de zi cu zi. In unele traditii crestine, se accepta ca Gamaliel s-ar fi convertit la crestinism si ca ar fi fost un aparator al apostolilor[1].

Hillel Gamaliel a construit un artificiu juridic pe baza caruia si-a construit si consolidat o teorie foarte interesanta, revolutionara, prin care legile mozaice, care interziceau dobanda si care impuneau iertarea de datorie odata la 7 ani (Shmita), au fost reinterpretate. Dupa aceasta teorie, dobanda a devenit legala, iar iertarea de datorie, optionala.

Artificiul juridic utilizat a fost denumit prosbul. Termenul, cu un inteles exclusiv juridic, provine, asa cum rezulta din consemnarile Enciclopediei Evreiesti[2], dintr-o abreviere a sintagmei din greaca veche  πρὸς βουλῇ βουλευτῶν („inaintea adunarii judecatorilor”) si era o declaratie facuta intr-un tribunal, in prezenta unor magistrati, in preambulul executarii unui imprumut, fiind menita a face inaplicabila regula iertarii de datorie la inceputul fiecarui an sabatic. In mare si in cuvintele zilelor noastre, aceasta formula juridica sacramentala[3] suna cam asa:

“va declar voua, magistrati ai acestui tribunal, ca il eliberez pe debitorul meu in acest an sabatic, dar imi iau permisiunea de a-mi colecta creanta, ulterior, oricand, tot ceea ce el imi datoreaza”.

In timp, aceste declaratii solemne au capatat forme scrise si chiar simplificate sub aspectul unor bilete la ordin, prezenta personala in tribunal a creditorului nemaifiind necesara.

Pentru a da tarie acestui artificiu juridic, Hillel Gamaliel considera ca prosbulul ar fi in beneficiul bogatilor si al saracilor, deopotriva, intrucat bogatii erau protejati contra pierderilor din proprietatea lor, iar saracii puteau obtine un imprumut oricand ar fi avut nevoie de el. Motivatia acestui artificiu juridic, prin care, la propriu, se ocolea un imperativ biblic, era “mi-pene tiḳḳun ha-‘olam”, adica era facut pentru buna oranduiala a lumii[4]. Pe baza acestui artificiu juridic, Hillel Gamaliel a extras din versetul 3 al cap. XV din Deuteronom (“ce vei avea de la fratele tau, sa ii ierti”) propria regula, dupa care, daca cineva isi elibereaza temporar datornicul in fata tribunalului, el isi va putea colecta creantele ulterior, oricand dupa anul sabatic[5].

Foarte interesant (si deopotriva important pentru dezbaterea legii darii in plata[6]) este constatarea din Enciclopedia Evreiasca, dupa care un prosbul nu putea fi declarat sau scris fara ca debitorul sa aiba in posesie un bun imobil de o valoare suficienta pentru a putea acoperi creanta. In lipsa acestei valori imobiliare, creanta recapata tratamentul tuturor celorlalte creante, adica era stearsa, iertata, la fiecare 7 ani, dupa antica regula a Shmitei.

Aceasta nu este altceva decat germenele antic al darii in plata.

Asa cum se consemneaza in Enciclopedia Evreiasca, in timpul persecutiilor evreilor sub Imparatul Hadrian, acestia ajunsesera sa aplice legea mozaica in secret. Intrucat prosbulul era deja parte din dreptul pozitiv mozaic, pana si acesta ajunsese sa fie practicat in secret. Cu timpul, s-a ajuns ca, intr-o prima perioada, sa se aplice o prezumtie de existenta a prosbulului, pe motiv ca, de frica persecutiei romane, creditorul fusese nevoit sa il distruga. Dupa cateva sute de ani, existenta prosbulului a fost deja considerata de la sine inteleasa. Iar in Evul Mediu, necesitatea si uzul prosbulului incetase in totalitate. Creantele puteau fi colectate fara existenta unui prosbul, chiar si in anul sabatic[7].

Hillel Gamaliel a fost profesorul lui Saul, cel ce s-a numit, dupa convertirea la crestinism, Paulus (= cel mic, cel neinsemnat). Paulus a fost nimeni altul decat Sfantul Apostol Pavel, cel ce si-a inceput “cariera” ca prigonitor al crestinilor, cu mandat de la Gamaliel pentru aceasta misiune, si care s-a convertit miraculos la crestinism pe Drumul Damascului, devenind “Apostolul Neamurilor”. Si, pe aceasta linie, agatandu-se de interpretarea (mult prea) liberala data de Gamaliel legii mozaice, conform careia imprumutul cu dobanda este permis, iar iertarea de datorie odata la 7 ani – optionala, crestinii nostri au denaturat atat legea mozaica a Shmitei, cat si interpretarea data acesteia de Gamaliel. La noi, la crestini, aceste artificii juridice indraznete (totusi, respectuoase fata de Torah) au capatat accente de-a dreptul religioase. La jumatatea sec. XIX, pastorul unitarian Ralph Waldo Emerson (initiatorul meditatiei transcendentale) spunea: plateste-ti fiecare datorie, ca si cum Dumnezeu ar fi scris factura.

Atentie mare: aceasta interpretare apartine exclusiv traditiei crestine, neavand nicio legatura cu Gamaliel si nici cu evreii.

Furia si frenezia cu care legea darii in plata este contestata de o intreaga pleiada de experți – platiti de banci sau simpli aflatori in treaba – ma fac sa cred ca se pregateste sa renasca prosbulul lui Hillel Gamaliel. Bine macar ca acesta a avut buna-vointa de a lua cu el in eternitate cea mai mare parte din elocinta si inteligenta emotionala a avocatilor de banci.

In final, va invit sa meditati asupra acestui pasaj din ceea ce bigotii si ipocritii nostri crestini, inclusiv expertii care emit opinii achitate de creditorii deranjati de antica regula a Shmitei, cunosc (sau ar trebui sa cunoasca) sub denumirea de Psalmul 51.

„Ce te falesti intru rautate, puternice? Faradelege toata ziua, nedreptate a vorbit limba ta; ca un brici ascutit a facut viclesug.
Iubit-ai rautatea mai mult decat bunatatea, nedreptatea mai mult decat a grai dreptatea.
Iubit-ai toate cuvintele pierzarii, limba vicleana!
Pentru aceasta Dumnezeu te va dobori pana in sfarsit, te va smulge si te va muta din locasul tau si radacina ta din pamantul celor vii.
Vedea-vor dreptii si se vor teme si de el vor rade si vor zice: „Iata omul care nu si-a pus pe Dumnezeu ajutorul lui,
Ci a nadajduit in multimea bogatiei sale si s-a intarit intru desertaciunea sa”.


[1] Pentru amanunte, a se vedea https://en.wikipedia.org/wiki/Gamaliel.
[2] A se vedea: Julius H. Greenstone, Prosbul, http://www.jewishencyclopedia.com/articles/12390-prosbul, accesat de mine cel mai recent azi, 7 octombire 2016. Aceasta enciclopedie, publicata neintrerupt inca din 1906, se gaseste in varianta integrala pe internet, sub denumirea indexata pentru internet de JewishEncyclopedia.com.
[3] Formula sacramentala era rostita in fata unui tribunal de un specialist in legi (care putea fi asimilat unui avocat si care, desigur, nu era la indemana oricui, ci numai a celor care puteau sa ii achite contra-prestatia).
[4] Expresia si traducerea sunt preluate de la Julius H. Greenstone, loc.cit., p. 6.
[5] Unii istorici considera ca, mai mult decat a oferi o interpretare “creativa” a regulii biblice a iertarii de datorie la fiecare sapte ani (Shmita), Hillel Gamaliel a indraznit chiar sa o abroge. Pentru aceasta constatare, a se vedea J. H. Greenstone, loc.cit., p.6.
[6] Am putea vorbi, mai degraba, de combaterea acesteia. O serie practice nesfarsita de “experti” si de cadre didactice universitare s-au intrecut in a denumi aceasta lege : anomalie juridica, asa-zisa lege, folclor juridic, lege simulata, lege infectata de veninul neconstitutionalitatii si cate si mai cate …
[7]http://www.jewishencyclopedia.com/articles/12390-prosbul.


Profesor Gheorghe Piperea
Fondator PIPEREA & ASOCIATII

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate