Adrian-Remus Ghiculescu: Viitorul CSM trebuie sa asigure obiective și priorități
10 octombrie 2016 | Alina MATEI
Alina Matei
Adrian-Remus Ghiculescu
Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule președinte Adrian-Remus Ghiculescu, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru cititorii J despre candidatura la Consiliu. Cum gândul de a candida a luat culoarea intenției?
Adrian-Remus Ghiculescu: Îmi exprim și eu mulțumirile pentru că mi-ați oferit posibilitatea de a-mi prezenta principalele obiective ale proiectului și de a le face cunoscute colegilor judecători din cadrul instanțelor. Intenția de a candida a fost generată în contextul și prin prisma evoluției cunoștințelor de specialitate acumulate de-a lungul carierei mele profesionale, în funcțiile ocupate realizând importanța și rolul Consiliului Superior al Magistraturii în activitatea judiciară, reforma sistemului judiciar, precum și impactul acestuia asupra carierei judecătorilor.
Alina Matei: Mergând la Consiliu, dacă veți fi ales, veți renunța la funcția de președinte al Curții de Apel Ploiești. Adică lăsați Curtea pentru Consiliu. Ca și președinte de instanță, ce proiecte ați dus la îndeplinire?
Adrian-Remus Ghiculescu: Ca președinte de instanță, am avut în vedere două obiective generale: creşterea calităţii actului de justiţie şi creșterea credibilității justiției în fața societății civile, sens în care am considerat prioritar efectuarea de demersuri pentru a asigura și a optimiza condițiile de lucru ale magistraților și personalului auxiliar, condiții care fac trimitere și la sediile instanțelor. Astfel, până în anul 2013, Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti îşi desfăşurau activitatea într-un imobil construit în anul 1935, care necesita ample lucrări de consolidare, fiind înscris în lista clădirilor cu risc crescut de prăbuşire în caz de cutremur. Am reușit ca în anul 2014 să fie semnat contractul de execuție a lucrărilor privind consolidarea şi reabilitarea acestei clădiri aflate în patrimoniul cultural național în care urmează a funcţiona Judecătoria Ploiești, cu fondurile din împrumutul obţinut de la Banca Mondială, lucrările începând din luna ianuarie 2015, urmând a fi finalizate la începutul anului 2017.
Totodată, am depus diligențe în vederea continuării lucrărilor de execuţie pentru finalizarea obiectivului „Palatul de Justiție Ploiești”, acestea urmând a fi încheiate la jumătatea anului 2017 și, de asemenea, am inițiat demersuri pentru obținerea de sedii noi pentru Judecătoria Buzău și Târgoviște, obiectiv realizat în cursul anului 2015.
Tot ca o premisă a creșterii calității actului de justiție, am obținut suplimentarea schemelor de judecători și grefieri atât pentru Curtea de Apel Ploiești, cât și pentru instanțele arondate.
Alina Matei: Cum ați colaborat cu CSM din poziția de președinte al Curții de Apel Ploiești? Se putea și altfel? Dar, de comunicat, ați comunicat bine, instituțional sau informal?
Adrian-Remus Ghiculescu: Colaborarea cu CSM s-a înscris în parametri corespunzători, bineînțeles că, intituțional, pe viitor s-ar putea optimiza comunicarea și contactul cu magistrații, sens în care s-ar impune eliminarea sau diluarea birocratizării, simplificarea procedurilor de lucru și creșterea competențelor decizionale la nivelul instanțelor.
Alina Matei: Care este țelul unui membru CSM? Ce instrumente și mecanisme are la îndemână pentru atingerea acestuia?
Adrian-Remus Ghiculescu: În mod cert, țelul unui membru al acestei instituții rezidă în respectarea și apărarea independeței magistraților, gestionarea și valorificarea corespunzătoare a carierei acestora, implicarea activă în buna organizare și funcționare a instanțelor, precum și creșterea credibilității justiției în fața societății civile. Totodată, se impune a se acorda atenția cuvenită îmbunătățirii permanente a percepției publice asupra activității magistraților prin stabilirea unor măsuri de natură să creeze cadrul adecvat pentru informarea corectă a opiniei publice în ceea ce privește activitatea magistratului. Consider imperios necesar eliminarea factorilor politici de numire în anumite funcții de conducere, precum și necesitatea acordării de inițiativă legislativă Consiliului Superior al Magistraturii sau, cel puțin, conferirea de atribuții în sensul acordării unui aviz de conformitate în proiectele de acte normative care privesc activitatea autorității judecătorești. Nu în ultimă instanță, apreciez indicat îmbunătățirea activității inspecției judiciare, reper în acest sens constituindu-l cristalizarea unei jurisprudențe disciplinare echilibrate și de bună-credință.
Alina Matei: Vorbiți în proiect de respectul pe care Consiliul trebuie să-l arate tuturor magistraților. Dar respectul nu este o vorbă goală. Ca să oferi respect, e important ca tu să fii respectat. Judecătorii și procurorii respectă CSM-ul? Sau, cum aud vorbindu-se de CSM, se năpustesc asupra lui cu vorbe, luări de poziție pe facebook, strâmbat din nas sau dat din umeri.
Adrian-Remus Ghiculescu: Cu excepșia unor cazuri izolate, apreciez că, în prezent, procurorii și judecătorii respectă Consiliul Superior al Magistraturii. Conform sintagmei “respectă și vei fi respectat”, această atitudine profesională trebuie să înregistreze valori în ambele sensuri. Astfel, având în vedere atribuţiile şi modalitatea de desemnare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, apreciez că această instituţie trebuie să exprime, prin atitudinea membrilor săi, respect faţă de judecători şi să asigure credibilitatea justiţiei în faţa societăţii civile. Activitatea fiecărui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, învestit cu această calitate de colegii magistrați, trebuie să reflecte respect pentru încrederea acordată de aceştia prin votul exprimat. Or, această atitudine este necesar să se regăsească nu izolat, ci în întreaga activitate a Consiliului Superior al Magistraturii, atât în ceea ce priveşte problemele generale ale sistemului judiciar, cât şi în ceea ce priveşte cariera fiecărui magistrat, însă apreciez necesar ca și colegii magistrați să manifeste aceeași notă atitudinală față de instiuția și membrii Consiliului. În acest sens, consider că judecătorii și procurorii vor acorda votul lor de încredere acelor candidați care întrunesc profilul unui magistrat atașat valorilor independenței, imparțialității, integrității, competenței profesionale, responsabilității. Or, prin promovarea acestor valori în cadrul forului reprezentativ al magistraților se creează premisele respectului oferit de către judecători și procurori CSM-ului.
Alina Matei: Dobândirea de către CSM a inițiativei legislative va contribui la întărirea rolului și puterii Consiliului în raport cu cine? În acest fel, poate Consiliul nu va mai face anticameră la ușa Ministerului.
Adrian-Remus Ghiculescu: Așa cum am precizat și în proiect, acordarea de inițiativă legislativă Consiliului Superior al Magistraturii va conduce la întărirea puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului, sens în care se va permite CSM să promoveze acele modificări legislative benefice pentru întreg sistemul judiciar. Această inițiativă legislativă, coroborată cu trecerea bugetului instanțelor la ICCJ sau CSM constituie instrumentele prin care Consiliul ar putea să asigure buna funcționare a instanțelor, precum și realizarea unui management eficient al resurselor umane.
Alina Matei: Sunteți printre puținii candidați care v-ați preocupat de relația judecător-grefier și de posibila smulgere a grefierilor de sub puterea judecătorească. Consiliul a avut o poziție? Și cu Școala Națională de Grefieri ce facem?
Adrian-Remus Ghiculescu: Actualul CSM a avizat negativ proiectul de lege care prevedea trecerea corpului profesional al grefierilor sub autoritatea Ministerului Justiției. Apreciez că viitorul CSM va trebui să efectueze toate demersurile necesare astfel încât funcționarea personalului auxiliar să rămână sub autoritatea puterii judecătorești, aspect ce reprezintă o componentă esențială a independenței justiției. Menținerea Școlii Naționale a Grefierilor ca instituție în subordinea CSM este benefică pentru formarea profesională adecvată a personalului auxiliar, contribuindu-se, astfel, la creșterea calității actului de justiție.
Alina Matei: Bine insistați în proiect pe accentul practic al formării inițiale a auditorilor de justiție. Este un paradox că examenul de admitere la INM se lungește enorm (peste 3 luni) și că ei încep cursurile la Institut în luna ianuarie, cu două luni de pauză. Și CSM și INM cunoaște această cerință a instanțelor. Și atunci?
Adrian-Remus Ghiculescu: Având în vedere continua creștere, de la an la an, a numărului candidaților participanți la concursul de admitere la INM, apreciez rezonabil termenul de 3 luni pe perioada căruia se desfașoară procedura de examinare, având în vedere importanța actului selectiv, însă, după finalizarea examenului, consider că ar fi indicată începerea imediată a pregătirii profesioanale. Tot cu referire la eficientizarea activității de formare inițială, am propus reducerea perioadei de formare inițiala la un an de zile, accentuand, nu în ultimul rând, perfecționarea pregătirii practice, dezvoltarea personală, precum și însușirea tehnicilor de comunicare și management al dosarelor.
Alina Matei: Dar judecătorii simt nevoia formării?
Adrian-Remus Ghiculescu: Da, judecătorii simt nevoia formării profesionale, având în vedere schimbările legislative de amploare din perioada 2011-2014, context în care se resimte necesitatea intensificării formării profesionale continue. Judecătorii ar fi mai receptivi dacă s-ar pune accent în special pe formarea continuă descentralizată la sediile instanțelor, procedură mai agreată de personalul judecătoresc, mai accesibilă, putându-se identifica, totodată, cu mai multă ușurință aspectele de drept ce reclamă necesitatea desfășurării seminarului/cursului.
Alina Matei: Susțineți regândirea examenului de promovare în funcții de conducere. La ce ar trebui susținut examen pentru a fi președinte de instanță? Și ce facem cu cei care trec acest examen, dar nu se apleacă să ia hârtia mototolită pe care o întâlnesc în drum spre biroul de șef?
Adrian-Remus Ghiculescu: Asa cum am menționat și în proiect, apreciez că s-ar impune regândirea concursului de numire pe funcții de conducere în sensul acordării unei ponderi mai mari evaluării activităţii manageriale anterioare, raţionamentului logic, aptitudinilor manageriale şi abilităţilor de comunicare în condiţii de transparenţă.
Totodată, susțin dezideratul ca, în condiţiile în care, după primul mandat, candidatul a confirmat că este un manager eficient şi nu există un contracandidat pe funcţia respectivă, să nu mai fie necesară susţinerea unui nou examen de promovare în funcţia de conducere, fiind suficiente verificarea implementării proiectului de management susţinut la examen, obţinerea punctului de vedere al judecătorilor din cadrul instanţei şi susţinerea unui interviu.
Cu referire la aprecierea dumneavoastră privind “ridicarea hârtiei mototolite”, consider că se circumscribe acelor repere educaționale acumulate de-a lungul vieții în afara cadrului profesional, conduit și educație ce ar trebui să fie parte integrantă din sistemul de valori al fiecărui magistrat, independent de funcția de conducere pe care o ocupă.
Alina Matei: Tot vorbim de reformă în justiție. Uneori pare că reforma acționează la întâmplare. Și faptele Consiliului se văd în această reformă?
Adrian-Remus Ghiculescu: Activitatea Consiliului nu a fost întotdeauna coerentă în domeniul reformei sistemului judiciar, însă a avut un aport semnificativ la realizarea acesteia. Viitorul CSM trebuie sa asigure, printre celelalte atribuții, obiective și priorități, și instituirea unor proceduri clare și solide pentru numiri în funcții de conducere și să stabilească măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin efectiv magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.
Alina Matei: MCV și-a atins scopul? Mai este necesar sistemului sau noi facem treabă doar în cazul în care ne simțim supravegheați, precum copiii năzdrăvani?
Adrian-Remus Ghiculescu: Raportul privind MCV din anul 2016 a constatat progrese susţinute, care par durabile, în mai multe domenii, aceste progrese fiind realizate, în special, prin acţiunile întreprinse de principalele instituţii juridice, în scopul creşterii nivelului de profesionalism a sistemului judiciar, în ansamblul său.
În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, raportul arată că trebuie continuată activitatea de promovare a reformelor, care au consolidat profesionalismul judecătorilor, menţinându-se recomandările privind raţionalizarea instanţelor şi asigurarea unui cadru legislativ stabil.
Deşi raportul privind MCV din anul 2016 nu se referă decât în parte la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti, apreciez că îndeplinirea recomandărilor cu privire la funcţionarea sistemului judiciar va avea ca efect creşterea calităţii şi eficienţei actului de justiţie, precum şi îmbunătăţirea percepţiei publice asupra activităţii judecătorilor. În ansamblu, sistemul judiciar a dat dovadă de profesionalism, instituţiile au demonstrat că funcţionează si apreciez ca suntem capabili de a continua demersurile de consolidare a reformei sistemului judiciar, fără o monitorizare din exterior.
Alina Matei: Integritatea reprezintă una dinte cele mai importante competențe ale judecătorului, spuneți în proiect. În cazul procurorilor nu este valabilă afirmația? Avem un singur Consiliu.
Adrian-Remus Ghiculescu: Integritatea – ca valoare în exercitarea acestei funcţii publice de o responsabilitate atât de mare în societate – trebuie insuflată în orice stadiu al carierei unui magistrat, fie judecător sau procuror. În contextul reformei sistemului judiciar, profesionalismul judecătorilor şi procurorilor este un element indispensabil. Acest profesionalism nu se rezumă doar la o bună pregătire a profesioniştilor dreptului, ci şi la o conduită onestă a lor, în afara oricăror suspiciuni de lipsă de integritate, deorece vorbim de integritatea sistemului judiciar, în ansamblul său. În proiectul meu am asociat această valoare judecătorilor prin prisma statutului meu profesional, însă fără a exclude necesitatea existenţei ei în conduita tuturor magistraţilor.
Alina Matei: Cum vă explicați că în plină epocă a Internetului sunt încă magistrați candidați la Consiliu ale căror proiecte nu sunt publice? Și o parte dintre aceștia sunt conducători de instanțe sau parchete.
Adrian-Remus Ghiculescu: Nu văd nicio logică pentru care aceste proiecte să nu fie făcute publice. Votul magistraţilor trebuie să aibă la bază o analiză adecvată a acestor proiecte, a consistenţei acestora, a programelor şi a strategiilor afirmate de către colegii candidaţi. Or, publicarea acestor proiecte constituie premisa necesară pentru a justifica votul acordat de colegii magistraţi.
Alina Matei: De ce să vă aleagă colegii judecători pe dumneavoastră în Consiliu?
Adrian-Remus Ghiculescu: Consider că integrez o conduită conformă cu valorile promovate de justiţie, nişte principii solide pe care colegii mi le cunosc şi de la care nu voi abdica. Voi manifesta pregnant aceeaşi deschidere ca şi până acum pentru cei care vor promova idei constructive în interesul actului de justiţie şi a reformei sistemului judiciar şi voi acționa în spiritul unor valori ca: adevăr, cinste, seriozitate, responsabilitate, moderație, respect.
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.
Adrian-Remus Ghiculescu: Şi eu vă multumesc încă o dată că mi-aţi oferit posibilitatea de a-mi prezenta principalele obiective ale proiectului şi a le face cunoscute colegilor magistraţi.
