Dilemele dezbaterii pe Legile Justiției
12 octombrie 2016 | Robert WILLIAMS
1. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor,
2. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si
3. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Legile Justitiei sunt a doua oara in dezbatere publica si in acelasi continut. Revendicarile magistratilor dateaza din 2009 si sunt astazi motive de continuare a protestului la unele instante.
Se retin cateva aspecte importante si anume ca:
– justitiabilul nu este protejat de aceste modificari. Sunt nenumarate cazurile de sanctiuni disciplinare cu un final in comportamentul magistratului ori a procurorului, respectiv si al mentalitatii generale. Cine se sperie de sanctiunile Inspectiei Judiciare?
Procesele si dosarele sunt tergiversate si rostogolite precum datoriile financiare la anul si la multi ani. Acest comportament este decisiv in increderea justitiabilului… raspunderea magistratului, procurorului si nu piedestalul ,,supunerii numai in fata legii”. Legea civila si Codul Muncii prevad sanctionarea oricarui angajat, raspundecerea civila si concedierea. In cazul magistratilor si a procurorilor nu este valabila concedierea. Si atunci de ce mai functioneaza Inspectia Judiciara, daca sanctiunile nu se regasesc decat in procente salariale si excluderea din magistratura este foarte grea si aproape imposibil? Vezi Legea nr. 303/2004, art. 99.
– sanctiunile sunt inutile cat timp acesti magistrati sau procurori (convertiti, recalificati) continua sa instrumenteze ori sa judece. Deficitul se doreste acoperit din alte categorii care isi doresc sa devina magistrati cu un final de cariera si drepturi sociale, insa nu toti acestia au stralucit in viata lor profesionala. Ce contributie, ce act de justitie poate fi de calitate cand, in sala sau in fata ta, este un fost notar, jurist ori procuror care nu are nimic de a face cu puterea judecatoreasca, doar ca vechimea il recomanda?
Corpul magistratilor si al procurorilor trebuie sa contina doar calitate. Calitatea presupune disciplina, integritate, reputatie, etc. Experienta unui anchetator, a unui notar ori a unui avocat poate fi benefica si nu are expertiza unei cariere echivalente (la momentul incadrarii) cu cea de magistrat sau procuror. Absolut toate categoriile care isi doresc sa devina magistrati ori procurori nu au avut raspunderea si reputatie ori integritate, ceea ce va inmulti petitiile catre Inspectia Judiciara. Spre exemplu, statisticile datornicilor la bugetul statului sunt pline de ,,eligibili”. Despre ce reputatie ori integritate poate fi vorba in cazul acestora, comparativ cu magistratul care nu inregistreaza datorii la buget?
Exista o diferenta de contributie substantiala dintre magistrati si altele profesii juridice la Bugetul Asigurarilor Sociale si nu este echitabil pentru cetatean, pana la urma, contribuabilul la taxe si impozite din care rezulta drepturile salariale ale magistratilor, ca acesta sa fie discriminat, stiindu-se ca tocmai unele profesii inregistreaza datorii astronomice la buget.
Pe termen scurt nu se rezolva decat stabilitatea financiara a posibililor faliti din celelalte profesii, se rezolva stabilitatea unei pensii ce nu ar fi fost visata de catre unii dintre acestia in detrimentul justitiabilului care isi doreste o cauza solutionata cu celeritate, a unui cetatean care nu este supus unei presiuni financiare simtite prin taxe si impozite .
NU stim cat de avantajoase sunt aceste modificari in folosul cetateanului si al justitiabilului, fiindca nu sunt oferite cifre exacte de catre initiator si de catre protestatarii magistrati cu privire la posibilii inlocuitori dintre avocati, notari si juristi care, pana la urma, sunt familiile extinse ale acestora. In acest mod nu se destrama ,,familiile”, insa se incurajeaza migratia profesionala, destabilizand astfel sistemul judiciar.
Stabilitatea si drepturile ori demnitatea unui magistrat nu poate fi privita ca o investitie sau refugiu ori sprijin la batranete de catre alte categorii profesionale. Demnitatea unui magistrat trebuie sa ramana la nivelul de echilibru, asa cum prevede Constitutia, si nu o demnitatea terfelita de catre aventurieri profesionali.
Evaluarea magistratilor este una subiectiva in acest moment. Cauzele interminabile, legile si atitudinea fata de justitiabil sunt motive serioase de ingrijorare .
Daca este sa se dea curs miilor de petitii solutionate de catre Inspectia Judiciara, anual ar trebui reincadrati, ca intr-un SRL, alti magistrati si procurori. Evaluarea trebuie inteleasa si privita ca un motiv de impulsionare a activitatii si carierei de magistrat, si nu una de brutalitate, asa cum este perceputa de catre cei mai multi.
Revendicarile si propunerile actuale vorbesc mai mult de beneficiile unor familii inrudite ca notar, avocat, procuror, politist si altele. La nivel national, declaratiile pe propria raspundere cu privire la rudele magistratilor confirma teoria unui pas pe loc al reformei.
CSM ar trebui sa ridice standardele si conditiile de admitere la demnitatea de magistrat. De foarte mult timp, aceasta demnitate este privita cu lipsa de respect, tratata cu superficialitate si ca o solutie financiara pentru absolut toate categoriile care si doresc aceasta demnitate.
Nota: Acest material nu se doreste o atingere a imaginii, reputatiei ori a functionarii sistemului judiciar, nici a profesiilor eligibile mentionate in legile justitiei, ci subliniaza slabiciunile si situatiile neprevazute care pot aparea in acest context. Autorul isi exprima respectul fata de profesionistii de exceptie ai dreptului si, pe aceasta cale, le multumeste pentru contributia adusa sistemului judiciar.
Robert Williams
Redactor șef News247WorldPress
