Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

PG al PICCJ a participat la conferința „Crimele comunismului. Între istorie şi investigaţii criminalistice”
12.10.2016 | Georgiana-Camelia LUCIU


Domnul Augustin Lazăr, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a participat marți, 11 octombrie 2016, la Conferinţa anuală internaţională „Crimele comunismului. Între istorie şi investigaţii criminalistice” [Communist Crimes. Between History and Forensic Investigations], organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), desfășurată în intervalul 11-12 octombrie 2016, la Bucureşti, prilej cu care a rostit un discurs.

Obiectivul conferinței este acela de a analiza modul în care țările europene cu un trecut totalitar comunist folosesc campaniile de investigare forensică în documentarea cazurilor de tipul gropi comune, execuții sumare, exterminări prin tortură, prin muncă extremă, prin privare de asistență medicală etc. Identificarea victimelor prin analize specifice ADN are drept finalitate trimiterea vinovaților în fața justiției.

Prelegerea inaugurală a evenimentului a fost susţinută de domnul Jens Rommel, procuror şef al Oficiului Central de Investigare a Crimelor Național-Socialismului, din Ludwigsburg, Germania, lucrările conferinței bucurându-se de prezența unor reputați experți din țară și străinătate.

În cursul vizitei pe care o efectuează în România, domnul Jens Rommel, împreună cu domnul Radu Preda, preşedintele IICCMER, au avut o întâlnire, luni, 10 octombrie 2016, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu procurorul general și cu alte persoane din conducerea Ministerului Public.

Discuțiile au vizat problemele comune investigării crimelor naziste și a celor comuniste, precum imprescriptibilitatea faptelor, încadrarea lor penală, administrarea probelor, celeritatea procedurilor etc. De asemenea, având în vedere lipsa unei abordări unitare la nivelul țărilor ex-comuniste, generată de diferențe legislative, a fost propusă organizarea, în 2017, la București, a unei dezbateri la care experții în domeniu să identifice obstacolele ce împiedică tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovați de moartea victimei, dar și de orice alt fel de abuz exercitat de organele statului comunist.

Discursul Procurorului General:

„Sunt onorat de invitația Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

Astfel cum s-a subliniat și în Rezoluţia nr. 1481/2006 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind „Necesitatea condamnării internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare”, regimurile comuniste totalitare, care au dominat în Europa Centrală şi de Est în secolul trecut, sunt caracterizate prin violări masive ale drepturilor omului. Aceste încălcări, care au variat în funcţie de cultură, ţară şi perioadă istorică, au inclus asasinate şi execuţii individuale sau colective, decese în lagărele de concentrare, moarte prin înfometare, deportări, tortură, muncă forţată şi alte forme de teroare fizică colective, persecuţia pe grupuri etnice sau religioase, atacuri la libertatea de conştiinţă, gândire şi de exprimare, la libertatea presei şi lipsa pluralismului politic.

Problema responsabilității penale a persoanelor care, reprezentând regimuri totalitare, au comis infracțiuni de o gravitate deosebită ce se pot încadra în categoria infracțiunilor contra umanității, a fost ridicată la nivelul Consiliului Europei prin Rezoluția Adunării Parlamentare nr.1096/1996, intitulată „Măsuri pentru desființarea patrimoniului fostelor regimuri totalitare comuniste”. Aceasta recomandă în art. 7 ca actele infracționale comise de persoane în timpul regimului totalitarist să fie urmărite și pedepsite în baza dreptului comun, respectiv a codurilor penale.

Totodată, Adunarea Parlamentară recomandă reabilitarea persoanelor condamnate pe nedrept pentru fapte considerate „crime”, care într-o societate civilizată nu constituie acte criminale.

Ulterior, după aproape 10 ani, se recunoaște prin documentul nr.10765/ din 16 decembrie 2005 al Adunării Parlamentare că „nici Consiliul Europei, nici orice altă organizație interguvernamentală internațională nu și-a asumat sarcina de evaluare generală a normelor comuniste, să discute în mod serios despre crimele comise în numele lor și să ceară condamnarea lor publică”. De asemenea, se recunoaște că întrucât un alt regim totalitar al secolului 20, și anume nazismul, a fost investigat, condamnat la nivel internațional, iar autorii au fost trimişi în judecată, crimele similare comise în numele comunismului nu au fost investigate și nu au primit nicio condamnare internațională.

Cu toate acestea, se constată că actele normative europene, spre exemplu, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului U. E. din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, nu face referire și la crimele comise de regimurile totalitare. Această decizie-cadru prevede infracţiuni de natură rasistă şi xenofobă, printre altele, apologia în mod public, negarea în mod public sau minimizarea vădită în mod public a gravității crimelor de genocid, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, astfel cum sunt definite la articolele 6, 7 și 8 din Statutul Curții Penale Internaționale, săvârșite împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine etnică sau națională, atunci când comportamentul respectiv este de natură să incite la violență sau ură împotriva unui astfel de grup sau membru al unui astfel de grup.

Prevederile acestei decizii-cadru se regăseau deja în legislația română, anterior adoptării acesteia, fiind introduse prin Ordonaţa de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, aprobată cu modificări prin Legea nr. 107/2006.

Deși ordonanţa de urgenţă sus-menţionată a suferit mai multe modificări, prevederile acesteia, ca și ale Deciziei-cadru 2008/913/ JAI, nu acoperă și crimele comise de regimurile comuniste.

Cu toate că România a introdus în legislația națională, încă din 1960, prevederi privind prevenirea și combaterea infracțiunilor contra umanității, până în prezent, la fel ca și în alte state est-europene, practica de investigare și de urmărire penală a regimurilor comuniste a devenit mai eficientă în ultima perioadă, ca urmare a cooperării dintre Ministerul Public șiInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

Am constatat că prima condamnare definitivă a unui inculpat pentru infracțiuni în legătură cu regimul comunist, altele decât cele comise în perioada de conflict armat, a fost salutată de forurile internaționale specializate în cercetarea crimelor comunismului. Este necesar un studiu comparativ privind condamnări similare în justiția fostelor țări comuniste din centrul și sud-estul Europei.

Însăși Curtea Internațională de Justiție admite că, în practică, procesele se extind acum pe o perioadă de peste zece ani, multe dintre figurile militare sau politice importante sunt acuzate pentru presupuse crime comise în perioade lungi de timp și care implică anchete complexe, care de obicei durează luni de zile, chiar ani, și pot implica administrarea unui mare volum de documente și mărturii.

Subliniem că dificultățile de a investiga astfel de fapte chiar și la nivel istoric sunt recunoscute prin Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la conştiinţa europeană şi totalitarism, întrucât nu este posibilă interpretarea într-un mod pe deplin obiectiv a faptelor istorice și nu există relatări istorice obiective.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie și-a stabilit ca prioritate finalizarea, cu celeritate, a urmăririi penale în dosarele având ca obiect încălcări ale drepturilor omului în perioada regimului comunist din România.

În acest sens, pentru crearea mecanismelor specifice stabilirii şi realizării unor măsuri administrative necesare efectuării cu celeritate a activităţilor de urmărire penală în cauzele care au ca obiect încălcări ale drepturilor omului în perioada regimului comunist din România, la 3 octombrie 2016, s-a încheiat un protocol de cooperare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. S-au efectuat, de asemenea, demersurile necesare pentru a încheia un protocol similar cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Doamnelor și domnilor,

Victimele crimelor regimurilor totalitare au dreptul la justiţie. Genocidul și crimele împotriva umanităţii sunt infracţiuni ce nu se prescriu.

Așa cum a subliniat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauzele contra României, deşi pot exista obstacole sau dificultăţi care împiedică ancheta să progreseze într-o anumită situaţie, un răspuns rapid din partea autorităţilor, atunci când este vorba de anchetarea folosirii ilegale a forţei sau de acuzaţii de rele tratamente, poate fi considerat, în general, esenţial pentru a păstra încrederea publicului în respectarea principiului legalităţii şi pentru a evita orice aparenţă de complicitate sau de toleranţă faţă de acte ilegale .

Mulțumesc pentru atenția acordată și doresc mult succes lucrărilor conferinței.”

:: sursa: www.mpublic.ro

Georgiana-Camelia Luciu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate