Echilibrul, imparţialitatea şi buna-credinţă trebuie să caracterizeze întreaga activitate a fiecărui membru CSM

Ioan-Marius Aron

Sunt magistrat-procuror de 22 de ani, perioadă în care mi-am desfăşurat activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. Experienţa mea o pot aprecia ca foarte bogată, deoarece de-a lungul anilor am instrumentat dosare dintr-o paletă largă de infracţiuni, specializându-mă succesiv în criminalistică, infracţiuni economico-financiare, infracţiuni privind drepturile de proprietate intelectuală, cercetarea persoanei juridice, fiind, la nivelul unităţilor în care am lucrat, un „deschizător de drumuri”.

De asemenea, am pregătire managerială (master în relaţiile de muncă) şi o experienţă acumulată în cei aproape 4 ani cât am condus secția de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Cunoştinţele juridice le-am aprofundat şi printr-un program de cercetare doctorală în cadrul Universităţii Bucureşti, sub îndrumarea celebrului profesor dr. Alexandru Athanasiu, în anul 2013 obţinând titlul de doctor în Dreptul muncii.

Până în prezent mi-am asumat 2 candidaturi la CSM în 2010 şi 2011, tot pentru calitatea de reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, obţinând 91 respectiv 111 voturi. Proiectele le-am prezentat personal colegilor din întreaga ţară, având astfel ocazia să cunosc nemijlocit toate problemele de la acest nivel al Ministerului Public, care în marea lor majoritate au rămas nerezolvate.

Am urmărit îndeaproape activitatea actualului Consiliu şi nu am renunţat la ideea de a candida şi de a-mi reprezenta colegii.

Am ales să mă prezint cu toate aceste detalii pentru ca dumneavoastră să vă puteţi forma convingerea că am o viziune de ansamblu şi detaliu a sistemului, care mă califică să pot face aprecieri pertinente în legătură cu managementul existent la nivelul sistemului judiciar sau cu lipsa acestuia.

Îmi doresc ca viitorul Consiliu să nu mai fie măcinat de intrigi şi lupte interne care să consume energia membrilor şi a magistraţilor spectatori la partizanate cu note politice şi cred în maturitatea colegilor de a alege, de această dată, reprezentanţi dedicaţi profesiei şi scopului mandatului încredinţat.

Actuala legislaţie în materie penală reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa sistemului judiciar, care a îngreunat şi destabilizat activitatea curentă, în special a procurorilor, fiind sancţionată în mod repetat cu declararea neconstituţionalităţii unor noi instituţii, iar participarea CSM la „repararea” acesteia trebuie să constituie o prioritate.

Consider că în momentul actual, întreaga legislaţie ce priveşte sistemul judiciar trebuie revăzută şi actualizată, cu precădere cea secundară emisă de Consiliu şi care influenţează în mod direct statutul şi cariera magistraţilor şi a întregului personal.

În prezentul proiect am atins doar câteva dintre obiectivele pe care mi le propun şi pe care le consider a fi cele mai importante şi mai stringente.

CONSOLIDAREA PUTERII JUDECĂTOREŞTI CA PUTERE A STATULUI EGALĂ CU PUTEREA LEGISLATIVĂ ŞI PUTEREA EXECUTIVĂ. ECHILIBRUL ÎN INTERIORUL SISTEMULUI DE JUSTIŢIE. CONSOLIDAREA ŞI APĂRAREA STATUTULUI PROCURORULUI

– modificarea Constituţiei în sensul de a da Consiliului Superior al Magistraturii dreptul de iniţiativă legislativă este măsura primordială ce trebuie avută în vedere pentru a crea Consiliului Superior al Magistraturii pârghia necesară şi decisivă în eficientizarea sistemului judiciar, prin implicarea activă în dezbaterile comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei;

Modalităţi alternative:

       – Obligativitatea ca ministrul justiţiei să dea curs propunerilor legislative pe problemele legate de justiţie venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, într-un termen rezonabil.

       – Avizul Conform (obligatoriu) al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la proiectele de acte normative care privesc activitatea judiciară.

– apărarea independenţei procurorului garantată constituţional şi eliminarea autorităţii ministrului justiţiei;

– propunerile pentru funcţiile de (…), procuror general al PÎCCJ, procuror-şef DNA şi procuror-şef DIICOT şi a adjuncţilor acestora – să redevină atributul exclusiv al CSM;

– independenţă financiară a sistemului similară celorlalte două puteri – propunerea de buget adoptată fără diminuări/asigurarea unei cote minime din PIB;

– colectarea directă şi integrală în bugetele instanţelor şi parchetelor a sumelor provenind din taxa judiciară de timbru, amenzi, etc.;

– proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor trebuie aprobate de Adunările Generale;

– interzicerea rectificării negative a bugetului instanţelor şi parchetelor pe parcursul anului fiscal;

– sancţiuni legislative referitoare la imixtiunea celorlalte puteri în actul de justiţie prin neexecutarea hotărârilor judecătoreşti conform normelor legale în vigoare (nu e doar cazul hotărârilor privind drepturi salariale);

– încetarea prorogării termenului de preluare a bugetului instanţelor de la MJ la ÎCCJ, cu consecinţa respectării prevederilor legale existente privitoare la construcţia bugetului care trebuie să includă capitole omise în prezent, respectiv sumele pentru plata orelor suplimentare, fondurile de premiere, indemnizaţie concediu si alte drepturi băneşti prevăzute de lege;

– asigurarea unei salarizări/pensii/alte drepturi decente, printr-o legislaţie corectă şi previzibilă, care să ţină cont de restricţiile legale impuse magistratului;

– eforturi pentru credibilizarea sistemului de justiţie în vederea ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare.

RESURSE UMANE / VOLUM DE ACTIVITATE

– demersuri legale pentru respectarea Hotărârii CSM 1091 din anul 2012 cu privire la Planul de măsuri privind punerea în aplicare a Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului penal şi Codului de procedură penală, care nici în prezent la nivelul unităţilor de parchet nu s-a concretizat, în sensul suplimentării schemelor de personal, conform necesităţilor izvorâte din noile reglementări penale, aşa cum s-a procedat la instanţe odată cu intrarea în vigoare a noii legislaţii în materie civilă;

– suplimentarea imediată şi efectivă a schemelor generată de necesităţile identificate în practică, nu prin eventuala relocare a personalului existent în unităţile prezumtiv desfiinţabile;

– demersuri pentru integrarea cât mai urgentă în subordinea MP a lucrătorilor de poliţie judiciară, care să creeze posibilitatea formării unor echipe de lucru procuror – poliţist pe sistem similar celui aplicat în prezent la D.N.A.;

– reorganizarea activităţii parchetelor într-o formulă nouă, care să cuprindă echipe de lucru formate din procuror, poliţişti, experţi, personal auxiliar de specialitate (case-management);

– suplimentarea numărului de specialişti antifraudă detaşaţi la parchetele de pe lângă tribunale, raportat la numărul şi complexitatea dosarelor penale privind criminalitatea economico-financiară;

– ocuparea posturilor vacante (196 de execuţie şi 200 de conducere, din care la nivelul PT-urilor 54/61 – cifre la 01.01.2016) în principal prin suplimentarea numărului de locuri la I.N.M. şi flexibilizarea calendarului de concursuri anual. Strategia implică studii şi prognoze anuale cu privire la ieşirile din sistem, modificările de competenţă, de proceduri ş.a.;

– delegarea procurorilor şi redistribuirea posturilor vacante în funcţie de volumul de activitate rezultat în urma aplicării noilor coduri cu menţinerea unui raport optim între necesităţile sistemului şi cele personale şi respectarea statutului magistratului;

– reducerea numărului de detaşări la CSM şi în afara MP.

ASPECTE REFERITOARE LA CARIERA MAGISTRATULUI-PROCUROR

Promovarea în funcţii de execuţie

– subiecte adaptate specificului gradului de jurisdicţie pentru care se optează, preponderent practice, întrucât cunoştinţele teoretice au fost verificate în mod repetat, primordial rămânând aplicarea în practică a acestora;

– posibilitatea valorificării examenului/concursului de promovare fără a mai fi condiţionată de vreun termen;

– respingerea propunerilor (forma actuală) de modificare ale art. 44-46 din Legea nr. 303/2004 – opinia unanimă fiind aceea că se creează discriminări multiple. În plus, evaluarea activităţii concurentului nu poate fi obiectivă decât dacă se realizează la nivelul Ministerului Public o grilă de punctaje pe tipuri de dosare şi infracţiuni (ca un început de stabilire a volumului de muncă / procuror), promisă şi nerealizată până în prezent;

– promovarea în structurile specializate ale Ministerului Public exclusiv prin concurs (în prezent discriminarea pozitivă a colegilor din aceste structuri).

Promovarea în funcţii conducere

– respingerea propunerilor (forma actuală) de modificare a regulamentului cu privire la proba susţinerii proiectului şi reformularea acestora în sensul: stabilirii unor criterii clare şi predictibile de apreciere, a introducerii posibilităţii contestării probei şi a lărgirii sferei de incompatibilităţi pentru toţi membrii comisiei, inclusiv a obligaţiei de abţinere în situaţii care ar putea crea suspiciuni rezonabile că imparţialitatea examinatorului (de orice profesie) ar putea fi afectată;

– suplimentarea condiţiilor preliminare eliminatorii cu o recomandare a colectivului din care provine candidatul, realizată pe baza unor chestionare anonime şi obligatorii pentru întregul colectiv de procurori/judecători;

– necesitatea unui alt tip de examinare psihologică;

– procedură simplificată și subiecte raportate la specificul postului pentru care a fost depusă candidatura (examinare unică, preponderent practică – soluţionarea mapei de lucrări zilnice, a unei plângeri contra soluţiei procurorului, procedura licitaţiei, inclusiv răspunsuri la întrebări pe marginea proiectului de management, etc.);

– concentrarea tuturor probelor pe o durată de 2-3 zile consecutive, fiind eliminate astfel inconvenientele actuale, respectiv lipsa îndelungată din unitate şi cheltuielile inutile legate de deplasările candidaţilor;

– posibilitatea reinvestirii în funcţie, în cazul candidaturii unice, pentru al doilea mandat, fără susţinerea examenului, dacă sunt întrunite cumulativ cerinţele preliminare eliminatorii + rezultatele generale ale unităţii în perioada primului mandat. Neîntrunirea condiţiilor menţionate anterior conduce obligatoriu la necesitatea susţinerii unui nou examen;

– pregătirea profesională imediat după investire, a magistraţilor cu funcţii de conducere, în managementul resurselor umane, a resurselor bugetar-financiare, etc.

Delegarea, detaşarea, transferul

– întocmirea unei grile de punctaj adaptată nevoilor personale şi de sistem, astfel încât soluţia adoptată de secţie/plen să fie predictibilă, întrucât în prezent există numeroşi procurori nemulţumiţi de practica neunitară, apreciată ca subiectivă, reflectată şi în hotărârile pronunţate de instanţa de control judiciar competentă.

PERFECŢIONAREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ

– exigenţă sporită privind recrutarea formatorilor INM (în principal cu normă întreagă) şi stabilirea unui raport just între aspectele teoretice şi cele practice predate;

– stabilirea unui calendar extins al pregătirii profesionale continue cu tematică adaptată necesităţilor stringente ale sistemului;

– asigurarea resurselor financiare pentru desfăşurarea în bune condiţii a tuturor activităţilor programate.

EVALUAREA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE

– simplificarea procedurii actuale;

– evaluarea individuală bazată pe condiţiile concrete de desfăşurare a activităţii în cadrul fiecărui parchet/Ministerul Public;

Se impune consultarea magistraţilor cu privire la stabilirea unor noi criterii pentru evaluare, în concordanţă cu volumul efectiv de activitate generat de aplicarea noilor coduri. Cel puţin în privinţa parchetelor, normarea muncii rămâne un deziderat care trebuie să aibă la bază atât complexitatea dosarului cât şi timpul necesar soluţionării acestuia. Împlinirea unui astfel de deziderat nu poate fi realizată decât printr-o colectare cât mai obiectivă a datelor şi acest lucru poate începe doar de la structurile inferioare spre cele superioare, efectiv printr-o notare de către procuror a timpului alocat soluţionării fiecărui dosar. Valorificarea acestor date se va concretiza într-o grilă de punctaj pe tipuri de dosare şi infracţiuni.

Opiniile structurilor superioare, în lipsa acestora date, nu pot fi pertinente şi, în consecinţă, nici concluziile la care ar putea ajunge sau măsurile pe care le-ar putea dispune.

O corectă evaluare a activităţii magistratului în viitor ar conduce cu siguranţă la o îmbunătăţire a activităţii acestuia, la o cointeresare în creşterea calităţii muncii.

– identificarea unor forme de recompensare a procurorilor care se evidenţiază prin activitatea profesională.

PROTECŢIA MAGISTRAŢILOR PRINTR-UN SISTEM FUNCŢIONAL DE ASIGURĂRI

– asigurarea pentru risc profesional în concurs cu prevederile art. 78 Legea nr. 303/2004;

– asigurarea pentru pagube în caz de erori judiciare (de tip malpraxis) – elaborare proiect legislativ.

INSPECŢIA JUDICIARĂ

– creşterea caracterului preventiv al activităţii Inspecţiei;

– transparenţă cu privire la actele de sesizare clasate fără eventuala efectuare a verificărilor preliminare şi despre care magistratul nu are cunoştinţă, respectiv comunicarea soluţiilor către magistratul vizat. Este îngrijorător numărul de sesizări existente (la procurori: 1961+290 reveniri în anul 2015, adică 88% dintre procurorii în activitate au potenţial o plângere la inspecţie), comparativ cu cel în care a fost declanşată cercetarea disciplinară;

– controalele tematice/de fond vizând dosarele vechi, creează o presiune suplimentară asupra colegilor magistraţi, deoarece, este de notorietate atitudinea inspectorilor de a analiza doar dosarul şi nu „pădurea” de dosare, respectiv contextul volumului de activitate a unităţii şi al sistemului. Scopul acestor controale trebuie să fie, în principal, de identificare a cauzelor obiective care determină întârzierile şi sprijin în înlăturarea acestora şi doar ulterior de sancţionare;

– actualizarea Codului deontologic, cu prevederi referitoare strict la onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat, eliminând reiterarea normelor prevăzute în legile speciale.

ALTE ASPECTE

 Responsabilizarea membrilor CSM

– modificarea art. 133 alin. (5) din Constituţie privind caracterul secret al votului;

– modificarea art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul consacrării legale a simetriei procedurale între alegerea şi revocarea membrilor CSM. Apreciez că o astfel de modificare va conduce atât la responsabilizarea viitorilor membri ai CSM cât şi la posibilitatea reală a magistraţilor de a putea sancţiona membrul ales atunci când nu se mai simt reprezentaţi corect şi eficient de acesta. Propunerea actuală de modificare nu îşi va atinge scopul întrucât lasă la latitudinea colegilor-membri să decidă dacă sunt întrunite condiţiile în vederea revocării.

Relaţia CSM cu mass-media și societatea civilă

– o prezenţă mai activă a CSM în spaţiul public, prin membrii săi cu certe abilităţi de comunicare, cât şi prin instituţia purtătorului de cuvânt;

– atingerea scopului de informare corectă a publicului prin răspunsuri prompte la orice solicitări sau eventuale atacuri precum şi educarea juridică si civică a cetăţeanului.

Transparenţa activităţii CSM, precum și a membrilor acestora în raport cu magistraţii

– reorganizarea flexibilă a site-ului CSM ori de câte ori acesta nu mal corespunde nevoilor de informare ale magistraţilor şi justiţiabililor;

– posibilitatea accesării informaţiilor dorite pe mai multe căi – link accesibil din mai multe interfeţe – (ex. „Nr. hot. …” din tabelul ordinea de zi soluţionată transformat din text în link); în prezent durează foarte mult identificarea anumitor informaţii din cauza numărului de paşi de urmat;

– publicarea hotărârilor CSM însoţite de documentele de fundamentare (rapoarte, procese-verbale sau minute ale şedinţelor) şi motivarea soluţiilor adoptate;

– conexiune intranet/wan a fiecărui membru ales cu unităţile reprezentate (individual cu fiecare magistrat sau măcar 1 conexiune pe unitate) pentru o comunicare nemijlocită şi în timp util, eliminându-se astfel întârzierile şi cenzura ierarhică în cunoaşterea problemelor urgente ale parchetelor sau instanţelor;

– stabilirea unul calendar de întâlniri directe între colectivele de procurori şi reprezentantul acestora în CSM;

– publicarea pe site-ul CSM a activităţilor desfăşurate de fiecare membru în parte, printr-un raport la sfârşit de an, raport care poate fi susţinut şi în faţa adunărilor generale care au ales membrul respectiv (responsabilizarea individuală a membrilor CSM în faţa corpului profesional al magistraţilor de unde provine).

Colaborarea CSM cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor

Consider necesar şi benefic pentru întregul sistem de justiţie ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să fie receptivi la problemele identificate de asociaţiile profesionale din sistem, să ţină seama de propunerile făcute de acestea şi să valorifice contribuţiile de această natură. De aceea consider că este util ca periodic să aibă loc întâlniri între Consiliul Superior al Magistraturii şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale.

Echilibrul, imparţialitatea şi buna-credinţă trebuie să caracterizeze întreaga activitate a fiecărui membru CSM, pentru că, a-ţi reprezenta cu onoare colegii magistraţi, procurori şi judecători, este o imensă responsabilitate, ce presupune efort, consecvenţă şi înaltă ţinută morală.

Pentru ca demersurile iniţiate şi rezultatele obţinute să satisfacă aşteptările colegilor magistraţi, comunicarea cu aceştia, colectarea şi sinteza problemelor din sistem, valorificarea propunerilor şi găsirea soluţiilor optime de rezolvare trebuie să reprezinte atitudinea constantă a tuturor membrilor CSM.

Scopul meu declarat este acela de implicare activă şi concretă în managementul strategic al sistemului judiciar, căruia să-i asigurăm statutul constituţional, funcţionalitatea completă şi complexă în beneficiul societăţii, a cărei încredere în justiţie trebuie recâştigată.

Dr. Ioan-Marius Aron
Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?