Oliver-Felix Bănilă: Este important pentru asigurarea reprezentativității ca procurorii din teritoriu să fie reprezentați în Consiliu

Alina Matei

Oliver-Felix Bănilă

Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule prim procuror Oliver-Felix Bănilă, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru J despre candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Măsurând decizia de a candida ce a contat?

Oliver-Felix Bănilă: Și eu vă mulțumesc pentru oportunitatea acestui interviu. Recunosc, decizia de a-mi asuma candidatura pentru unul din cele două locuri care revin în Consiliu parchetelor de pe lângă tribunale nu a fost una ușoară. În luarea acestei decizii m-am consultat cu colegi din parchetul pe care îl conduc, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, dar și cu colegi din țară pe care îi cunosc și care mă cunosc prin prisma activității mele ca procuror criminalist și ca om consecvent profesiei de procuror și valorilor acesteia, de 20 de ani. Desigur, un rol important l-a avut și susținerea familiei mele, cu care, de asemenea, m-am consultat înainte de a-mi depune candidatura.

Alina Matei: Cei mai mulți candidați și doar un singur loc. Bătălie, nu glumă. Numărul doritorilor de a fi membru CSM în condițiile unui singur loc este o presiune sau o responsabilitate mai mare?

Oliver-Felix Bănilă: Cu tot respectul, la această întrebare mă văd nevoit să vă corectez. Potrivit Legii nr. 317/2004, parchetelor de pe lângă tribunale le revin, în Consiliul Superior al Magistraturii, două locuri, deci, practic, suntem un număr de patru candidați pe două locuri. Nu este nici pe departe o presiune, mi se pare firesc să avem o competiție, pentru că este normal pentru colegii noștri să aibă șansa de a alege dintre mai multi candidați, provenind din mai multe regiuni istorice și din mai multe proiecte, pe cei care consideră ei că sunt cei mai potriviți, din punctul de vedere al vârstei, respectabilității, integrității, experienței, maturității umane și profesionale, pentru a avea onoarea de a-i reprezenta. Altfel, s-ar putea face o discuție pe tema noțiunilor de alegere versus desemnare, dar nu cred că este potrivit să elaboram acum pe această temă.

Am enumerat trăsăturile de mai sus pentru că fiecare în parte reprezintă un factor important și pentru că cei care, în calitate de membri ai Consiliului, sunt chemați să ia cele mai importante decizii privind sistemul și cariera magistraților și de aceea, nu numai în opinia mea, ei trebuie să însumeze toate aceste calități.

De asemenea, este foarte important să precizăm o chestiune procedurală, și anume, aceea că este pentru prima dată când de la intrarea în vigoare a Legii nr. 317/2004 se organizează simultan alegeri pentru ambele locuri aferente parchetelor de pe lângă tribunale și ca votul colegilor să fie valabil exprimat, este necesar ca doi din cei patru candidați să fie votați. Altfel, dacă doar unul este bifat pe buletinul de vot, votul este considerat nul. Practic, când votăm, nu putem opta doar pentru un singur candidat, ci pentru doi, contrar considerându-se că nu ne-am exprimat în mod valabil voința.

Alina Matei: Câteva păreri despre actualul CSM, vă rog. Nu insist pe rele, dar dacă sunt, să nu ezitați. Mie mi se pare că au considerat că trebuie mai mult apărat CSM decât magistrații.

Oliver-Felix Bănilă: Ce să vă spun, de regulă, la finalul unui mandat, mai ales al unui mandat atât de agitat și de controversat cum a fost cel al actualului Consiliu, există o tendință subiectivă de a privi într-un registru negativ mare parte din tot ceea ce actualul CSM a făcut. Considerându-mă o persoană echilibrată, eu nu voi face așa ceva, mai ales că, personal, nu cred în ideea de campanie negativă, bazată pe acuze, insinuări, asocieri, denigrări și bârfe pe la colțuri. Cred că un candidat la demnitatea de membru al CSM și un posibil viitor membru CSM trebuie să se distanțeze de astfel de lucruri și să aibă capacitatea de a recunoaște  lucrurile bune, finalizate de actualul Consiliu, de a le continua pe cele bune începute și de a nu repeta greșelile. Poate un avantaj va fi și faptul că viitorul CSM își va incepe mandatul în ceea ce pare a fi un context socio-politic mai liniștit decât perioadele anterioare.

În materia apărării magistraților în fața atacurilor mediatice, care din 2012 și până în prezent au cunoscut o recrudescență deosebită, actualul CSM a făcut ceea ce legea ii permitea să facă și nici nu putea mai mult, adică a adoptat hotărâri de Plen prin care au fost sancționate atingerile aduse independenței justiției și reputației magistraților și a emis comunicate de presă. Desigur că remediul nu este proporțional cu daunele produse sistemului și magistraților atacați în mod personal, acesta este și motivul pentru care mi-am propus în proiectul meu să depun toate demersurile pentru modificarea legii în sensul aplicării unor sancțiuni efective, pecuniare și publice, entităților sau persoanelor responsabile de aceste atacuri. De asemenea, astfel cum se remarcă și de către Comisia Europeană, magistrații-ținte ale unor astfel de atacuri ar trebui susținuți, incluisv prin mijloace financiare, de către sistem, pentru a obține reparațiile morale cuvenite.

Alina Matei: Vorbiți în proiect de procesul de reformă continuă al justiției și de transformarea Consiliului într-un ”Parlament al justiției”. Însă ca să ”legiferez” trebuie să fie cunoscute nevoile și apoi să existe prerogativa fizică a legiferării. Nevoile sunt cunoscute? Există interes să fie cunoscute?

Oliver-Felix Bănilă: Din punctul meu de vedere și cred că și al altor colegi judecatori și procurori cu șanse reale de a câștiga alegerile și de a deveni membri ai Consiliului, aceste nevoi sunt cunoscute. Vă reamintesc faptul că sunt procuror de 20 de ani și nicio zi nu am lucrat altundeva decât în Ministerul Public, atât ca procuror cu funcție de execuție, cât și ca procuror cu funcție de conducere. Desigur că bunele intenții nu sunt suficiente, este necesar să avem și pârghiile pentru a le duce la îndeplinire. De aceea, unul din obiectivele proiectului cu care mi-am propus să îmi conving colegii să mă voteze, este folosirea oportunității date de revizuirea Constituției, pentru a se acorda CSM drept de inițiativă legislativă în materia legilor justiției. Este foarte important, pentru o justiție independentă, ca să nu mai depindem de bunăvoința sau agenda unui ministru al justiției, pentru că, așa cum ne învață istoria recentă, și în astfel de chestiuni poate interveni subiectivismul acestuia, bunele sau relele sale intenții, cunoștințele sale juridice mai solide sau mai precare, disponibilitatea de a susține sincer sistemul versus dorința de a face declarații populiste și aducătoare de câștiguri temporare de imagine, etc.

Alina Matei: Recunoașteți că statutul procurorului nu doar în România nu stă, nu este așezat foarte bine, ci și în alte părți ale Europei. Doar sub aspectul pensiilor și salarizării?

Oliver-Felix Bănilă: Actualmente, în România, ca și în alte țări membre UE, cum ar fi Italia și Grecia, statutul procurorului este acela de magistrat. Cred că pentru menținerea independenței decizionale și funcționale a procurorului, pentru calitatea actului de justiție, este necesar ca acest statut să fie consolidat în noua Constituție, în condițiile în care noul Parlament ce va rezulta din alegerile din decembrie va demara procesul de revizuire a Constituției actuale. Sigur că aspectele financiare ale statutului au importanța lor, întrucât profesia de magistrat are cel mai mare număr de incompatibilități și interdicții, astfel încât veniturile salariale trebuie să compenseze aceste interdicții, dar ceea ce primează în susținerea menținerii acestui statut este nevoia de a garanta, sub toate aspectele, independența justiției.

Alina Matei: La ce folos că se vorbește de lipsa de personal sau de scheme subdimensionate, dacă numărul de locuri la INM sau de admitere în magistratură nu numai că nu a crescut, dar a și scăzut? Adică fix Consiliul și INM, care una stabilește numărul de locuri, iar cealaltă organizează examenele consideră, și consideră de ani buni, că doar atât 200 de magistrați intră în fiecare an ”în pâine”. Veți susține în Consiliu propunerea dumneavoastră privind două sesiuni de admitere la INM?

Oliver-Felix Bănilă: Da, evident că o voi susține, pentru că este o măsură care vine în întâmpinarea uneia dintre cele mai mari nevoi ale sistemului, aceea de a asigura resursa umană necesară unei funcționări optimale. Referindu-mă la admiterea în magistratură din acest an, de exemplu, am constatat că la concursul organizat pentru juriștii cu 5 ani vechime în profesie au fost scoase 143 de posturi (85 de posturi de judecător și 58 de posturi de procuror), din care s-au ocupat 32, în condițiile în care au fost înscriși 985 de candidați, după primele două probe au ajuns în fața comisiilor de interviu numai 67, iar după interviuri, au fost admiși doar 32. Abia aceasta o consider ca fiind o problemă a actualului CSM, problemă ce ține de maniera în care au înțeles să organizeze acest concurs. Din moment ce rezultatul a fost unul semi-dezastruos, ori ceva nu a fost în regulă cu candidații, ori cu maniera în care concursul a fost organizat. Îmi vine totuși greu să cred că din aproape 1000 de oameni, 953 au fost incompetenți. De aceea, ca și strategie de resurse umane pe termen mediu, pentru anul viitor, cred că vor trebui organizate două concursuri de admitere în profesie, atât prin INM cât și de admitere directă. Contrar, golurile create urmare a celor întâmplate în 2016 nu se vor umple decât cu greu în anii următori și funcționarea multor instanțe și parchete va fi grav afectată.

Alina Matei: Frustrări mari și în ceea ce privește examenul de promovare în funcții de execuție. Se organizează prea rar, prea des, prea mulți candidați. De ce Consiliul se folosește de putere ca să încurce lucrurile în loc să bucure magistrații?

Oliver-Felix Bănilă: Unul din obiectivele mele este organizarea concursului de promovare de două ori pe an și relaxarea modalității de promovare, pentru a da posibilitatea tuturor colegilor care au atins un anumit prag de vechime să dobândească un grad profesional superior. Este nevoie și de capacitarea ministrului justiției, pentru a asigura finanțarea unui număr corespunzător de posturi. Consider că nu este normal ca în cadrul promovării pe loc să fie scoase la concurs câteva posturi odată la doi ani de zile și să ”ne batem” câte 15 – 20 pe ele, pentru ca apoi să fim respinși cu note chiar de 10, în condițiile în care, prin valorificare, la promovarea efectivă, să fie admiși colegi cu note cu puțin peste 7. Totodată, colegi meritorii se află și în teritoriu și poate că nu toată lumea este dispusă să își părăsească localitatea de domiciliu sau în care s-a stabilit, dacă aceasta nu este reședință de județ ori nu are curte de apel, cât despre Înalta Curte, nu mai încape nicio discuție.

Alina Matei: De ce e nevoie să am ”binecuvântarea” șefului ierarhic superior ca să pot să acced într-o funcție de conducere? Dar poate că sesizez că i-a luat Dumnezeu mințile și vreau să nu cadă unitatea de parchet unde sunt procuror și pe care intenționez să o conduc sub a lui ”înțelepciune”. Păi dacă nu ”fac frumosu” nu prea am șanse, chiar dacă e de recomandare opinia șefului ierarhic…

Oliver-Felix Bănilă: Această ”binecuvântare” nu este necesară decât pentru funcțiile de șef birou, șef serviciu (la structurile specializate, mai ales acolo unde sunt astfel de funcții prevăzute în statul de funcții), respectiv șef secție la parchetele de pe lângă tribunale și curți de apel. Sigur că în acest mod se creează o dependență de șef. În ceea ce privește parchetele de pe lângă tribunale și curți de apel însă, propunerea este inițiată de șeful ierarhic, dar avizul Colegiului de conducere joacă un rol foarte important, așa încât arbitrariul este mult limitat.

Alina Matei: Vorbiți de trecerea poliției judiciare la parchet, dar procurorii nici acces la ECRIS nu au… Ca să facem lucruri mărețe, trebuie ca CSM să nu uite de procurori. Credeți că o să aibă acces curând sau mai încolo?

Oliver-Felix Bănilă: Din păcate, maniera în care actualul CSM a gestionat comunicarea dintre instanțe și parchete pe acest subiect (pentru că s-a încercat tranșarea chestiunii accesului la ECRIS sub patronajul CSM) a dus la privarea sau limitarea drastică a accesului procurorilor la ECRIS-ul instanțelor, pentru că s-a creat în mod artificial un curent de opinie negativ, potrivit căruia procurorii ar ”monitoriza” în acest fel judecătorii în afara unui cadru fixat de Codul de procedură penală, practic ar face un fel de ”fishing”. Cred că discuțiile pe această temă trebuie reluate fără întârziere de noul CSM, încă de la începutul anului viitor și am convingerea că problema se va rezolva rapid. Aceasta este, în mare măsură, o chestiune de încredere reciprocă și bună-credință, dar și de credibilitate a entității care mediază problema.

Alina Matei: Înțeleg din proiect că procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale resimt nevoia unei formări profesionale aprofundate pe spălarea banilor, evaziune fiscală și contrabandă. Poate că INM nu cunoaște această nevoie a procurorilor, iar această necunoaștere împiedică acționarea în consecință.

Oliver-Felix Bănilă: Având în vedere că plenul CSM avizează programa de formare continuă elaborată de INM, includerea unui număr sporit de seminarii și traninguri pe aceste teme va reprezenta o prioritate pentru mine. Cred că nu ar strica un dialog mai aplicat cu Consiliul Științific al INM înainte ca aceste propuneri să fie transmise CSM spre aprobare. Cred cu tărie că și accesul procurorilor la programe de pregătire externe trebuie lărgit, corelativ cu organizarea, tot prin INM, a unor cursuri de engleză juridică. În contextul în care trăim, cunoașterea unei limbi străine este un atu real și magistrații trebuie sprijiniți în acest sens, fiind chiar în interesul sistemului și al unei mai bune înfăptuiri a justiției.

Alina Matei: De când a primi ”bine” la evaluare este văzut ca ceva rău? Ca o sancțiune, cum spuneți dumneavoastră în proiect. Păi ori e bine, ori e rău?

Oliver-Felix Bănilă: Cât timp un calificativ de ”bine” oprește magistratul timp de trei ani să participe la orice concurs de promovare, în funcții de execuție sau de conducere, în mod evident el apare ca o sancțiune. Consider că Legea nr. 303/2004 trebuie modificată de maniera în care și magistrații care au primit calificativul ”bine”, nu doar cei care au primit ”foarte bine”, să aibă acces la aceste concursuri. Cred că dispoziția legală mai sus menționată a contribuit mult la distorsionarea scopului și finalității procedurii de evaluare, pentru că pe membrii comisiilor de evaluare se creează din interioriul colectivului o presiune majoră ca toate calificativele să fie de ”foarte bine”, deși, să fim realiști, nu putem spune că 98% din membrii corpului magistraților merită acest calificativ.

Alina Matei: Cât de importantă este transparența în activitatea Consiliului, dar și a membrilor Consiliului?

Oliver-Felix Bănilă: Transparența este extrem de importantă, pentru că membrii Consiliului exercită o demnitate aleasă și nu una numită, iar responsabilitatea față de magistrații care i-au votat și față de societate este majoră. De aceea,  realitățile cu care CSM și membrii săi se confruntă și felul în care înțeleg să-și ducă la indeplinire mandatul trebuie cunoscute în mod direct, cu excepția activităților care sunt esențialmente nepublice, cum ar fi avizele pentru măsuri preventive sau, uneori, anumite proceduri disciplinare (atunci când Secția respectivă a CSM hotărăște ca o anumită procedură disciplinară se va desfășura în ședință nepublică).

A nu se ințelege că acei magistrați care exercită funcții numite nu trebuie să dea dovadă de transparență în activitatea lor sau să nu își explice anumite conduite profesionale sau chiar personale (atunci când acestea interferează cu profesia), în fața corpului magistraților sau opiniei publice. Cred că orice funcție de conducere în magistratură, nu doar cele de demnitate publică, ”vine la pachet” cu o responsabilitate enormă și cu așteptarea ca ocupantul ei să se ridice la înălțimea încrederii cu care a fost învestit.

Alina Matei: De ce să vă voteze colegii procurori pe dumneavoastră și să vă trimită în Consiliu?

Oliver-Felix Bănilă: Mă consider un om onest și echilibrat și cred că prin tot ce am făcut în viața și în cariera mea, am demonstrat că îmi respect valorile și angajamentele. Cred că am pregătirea, maturitatea și forța de a lucra la capacitate maximă într-un organism colectiv pentru a le asigura colegilor mei cea mai bună promovare a drepturilor și a statutului lor, precum și de a comunica în mod eficient cu colegii procurori și judecători, dar și cu celelalte instituții ale statului cu care CSM interferează în exercitarea rolului său.

De asemenea, cred că este important pentru asigurarea reprezentativității (reprezentarea fiind de esența oricărui proces democratic) ca procurorii din teritoriu să fie reprezentați în Consiliu, aceasta în condițiile în care dintr-un număr total de 618 procurori care funcționeză la parchetele de pe lângă tribunale, un număr de peste 550 funcționează la parchetele din țară.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Oliver-Felix Bănilă: Vă mulumesc și eu!

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?