Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

SAB ref. modificarea legilor justiției
18.10.2016 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Luni, 17 octombrie 2016, Societatea Avocaților din București a transmis un punct de vedere cu privire la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, printr-un comunicat semnat de av. Danny Gabriel Bârdan – Raine, Președinte.

Prin proiectul de act normativ aflat în dezbatere la Ministerul Justiței, mai exact prin art. I pct. 55 se propune modificarea art. 76 din Legea nr. 303/2004[1] după cum urmează:

„Art. 76 – (1) Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3), putând face parte din organele de conducere ale acestora.

(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu o vechime de cel puţin 18 de ani în aceste funcţii, care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, au dreptul să devină, fără examen, avocaţi, mediatori, notari publici sau executori judecătorești.

Se identifică așadar o propunere legislativă cu un vădit caracter neconstituțional prin care se aduce o gravă atingere principiilor fundamentale ale profesiei de avocat și principiului securității juridice ca fundament al statutului de drept.

Astfel, prin această propunere legislativă se dorește o trecere a judecătorilor, procurorilor, magistraților – asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora[2] care au o anumită vechime, dintr-o profesie salarizată cu un regim juridic special într-o profesie liberală cu caracter juridic, fără a se verifica în prealabil dacă aceste persoane îndeplinesc condițiile pentru a desfășura o astfel de activitate. Profesia liberală este reprezentată de voința practicienilor acestei profesii de a se supune unor standarde etice și profesionale care exced cerințelor legale minime și care sunt reglementate atât la nivel național, cât și la nivel european. Selecția persoanelor care realizează activitățile juridice specifice profesiei de avocat trebuie realizată numai pe baza unor competențe profesionale temeinice care sunt în prealabil verificate în mod corespunzător, astfel încât să existe o protecție pentru beneficiarii serviciilor juridice și să se urmărească totodată îndeplinirea actului de justiție în bune condiții.

Profesia de avocat ca și profesie liberală presupune furnizarea unui serviciu de mare valoare cu un caracter profund intelectual în baza unei formări profesionale de un  înalt nivel academic, existența unui interes general legat de prestarea serviciului respectiv, furnizarea de servicii cu titlu personal, pe propria răspundere și în mod independent din punct de vedere profesional, existența unei relații de încredere între client și avocat, accentul fiind pus mai degrabă pe acordarea celor mai bune servicii posibile în beneficiul clientului, iar nu pe maximizarea profitului, respectarea unor reglementări profesionale etice, stricte și clar definite.[3]

Profesia de avocat implică o activitate juridică complexă care necesită cunoștințe vaste și temeinice din mai multe domenii ale dreptului, astfel încât serviciile juridice acordate să fie în totalitate profitabile clientului. Activitatea juridică realizată de către judecători, procurori, magistrați – asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora determină prin specificul acestora o ultraspecializare pe câteva ramuri de drept, în detrimentul celorlalte ramuri ale dreptului.

Este de esența profesiei de avocat necesitatea cunoașterii reglementărilor profesionale statutare, etice și deontologice astfel încât să existe o minimă garanție a conformității serviciile juridice acordate clientului de către avocat, raportat la standardele aplicabile la nivel național și european.

Pe cale de consecință, verificarea însușirii cunoștințelor necesare pentru a exercita profesia de avocat reprezintă o cerință indispensabilă într-o societate democratică care respectă criteriile de selecție a valorilor bazate pe competență profesională, transparență și egalitate de șansă în rândul cetățenilor.

Apreciem că prin propunerea legislativă se aduce atingere inclusiv principiului securității juridice ca fundament al statutului de drept, acesta exprimând, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze.” Importanța respectării principiului securității juridice pentru existența statului de drept impune o mai mare atenție acordată calității legii. Față de toate aspectele învederate, apreciem ca fiind utilă o  recomandare a Consiliului de Stat francez, determinată de constatarea agravării problemelor legate de securitatea juridică oferită de legislația franceză: „să legiferăm mai puțin, dar să legiferăm mai bine.”[4]

Sub aspectul neconstituționalității dispoziției legale analizate din cadrul propunerii legislative, arătăm faptul că prin art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se instituie principiul unicității reglementării în materie care stabilește la alin. (1) că „Reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ”. De la acest principiu există o excepție prevăzută în alin. (2) în sensul că „Un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act.

Observăm așadar că ne aflăm în prezența unei dispoziții legale prin care se urmărește modificarea și completarea implicită a actelor normative de organizare și exercitare a unor profesii liberale printre care și profesia de avocat și care se doresc a fi reglementate într-un act normativ distinct ce are ca și obiect statutul judecătorilor și procurorilor.

Considerăm că nu sunt îndeplinite exigențele excepției de la principiul unicității reglementării în materie, prevăzută de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, deoarece actele normative care reglementează organizarea și exercitarea anumitor profesii liberale nu pot fi considerate materii conexe actului normativ privind statutul judecătorilor și procurorilor. O profesie liberală precum profesia de avocat sau profesia de notar presupune o organizare și o funcționare autonomă și un caracter independent în exercitarea activității, fiind exclusă așadar o relație de conexitate sub aspectul reglementării activității în raport cu judecătorii, procurorii, magistrații – asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora.

Un aspect important îl reprezintă faptul că în expunerea de motive a proiectului de lege nu se identifică niciun argument care să justifice necesitatea adoptării propunerii legislative de la art. I pct. 55 de modificare a art. 76 din Legea nr. 303/2004. În aceeași ordine de idei se constată faptul că nu ne aflăm în prezența unei reglementări indispensabile realizării unui scop legitim urmărit prin proiectul de act normativ.

Pe cale de consecință, apreciem că dispoziția legală din proiectul de lege, mai exact art. I pct. 55 de modificare a art. 76 din Legea nr. 303/2004 în sensul completării art. 76 cu alin. (2), contravine principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României.


[1] Forma actuală a art. 76 din Legea nr. 303/2004: „Art. 76 – Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).”
[2] Din categoria personal de specialitate juridică asimilat fac parte, cu titlu exemplificativ: funcționarul de la Biroul comunicare și IT din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie din subordinea Ministerului Justiției, funcționarul din cadrul Direcției tehnologia informației din cadrul Ministerului Justiției, funcționarul de la Direcția resurse umane din cadrul Ministerului Justiției; A se vedea aici.
[3] A se vedea și Avizul comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană a anului 2020” – 2014/C 226/02, pct. 2.7.
[4] I. Predescu, M. Safta, Principiul securității juridice, fundament al statului de drept, Buletinul Curții Constituționale nr. 1/2009.


Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti