JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

DCC nr. 51/31.01.2008 | C.N.S.A.S. nu are caracterul de instanta extraordinara

09.08.2008 | JURIDICE.ro, cristina
Newsletter
Instagram
Facebook

Decizie nr. 51 din 31/01/2008, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 95 din 06/02/2008.

Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu- judecator
Acsinte Gaspar- judecator
Petre Ninosu- judecator
Ion Predescu- judecator
Puskas Valentin Zoltan- judecator
Tudorel Toader- judecator
Augustin Zegrean- judecator
Ion Tiuca – procuror
Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

 

"Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin (9), art. 7 alin. (2), art. 8, art. 9 alin. (1), art. 11, art. 14 alin. (1) si (2), art. 15 alin. (5), art. 16 alin. (1) si (3), art. 221 alin. (1) si (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste si a dispozitiilor art. II si ale art. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, exceptie ridicata de Dan Voiculescu in Dosarul nr. 8.520/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civila.

La apelul nominal raspunde consilierul juridic al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cu delegatie la dosar, lipsa fiind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cererii depuse la dosar de catre aparatorul autorului exceptiei, prin care se solicita acordarea unui nou termen de judecata, fiind in imposibilitate de prezentare din motive de sanatate. In sustinerea cererii s-a anexat adeverinta medicala.

Reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si procurorul pun concluzii de admitere a cererii.

Curtea respinge cererea de amanare a judecarii exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile legale atacate nu contravin textelor constitutionale invocate in sustinerea ei.

Astfel, arata ca atat C.N.S.A.S., cat si Colegiul Consiliului sunt autoritati ale administratiei publice de specialitate, pe care legiuitorul este indrituit sa le reglementeze prin lege organica si ca nici prin atributii si nici prin procedura aceste organe nu incalca prevederile constitutionale privind independenta justitiei.

Pe de alta parte, sustine ca examinarea exceptiei trebuie limitata la dispozitiile legale prevazute in dispozitivul incheierii de sesizare trimise Curtii de catre instanta de judecata, exceptia privind celelalte texte din lege mentionate in cererea autorului exceptiei fiind respinsa ca inadmisibila de catre instanta.

Depune, in acest sens, concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 26 iunie 2007, pronuntata in Dosarul nr. 8.520/2/2006, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2), art. 8, art. 9 alin. (1), art. 11, art. 14 alin. (1) si (2), art. 15 alin. (5) si ale art. 16 alin. (1) si (3) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Dan Voiculescu intr-o cauza avand ca obiect solutionarea contestatiei formulate de acesta impotriva deciziei prin care Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a stabilit ca a fost colaborator al politiei politice.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia invoca prevederile art. 1 alin. (4), art. 64, art. 70 alin. (2), art. 73 alin. (3) din Constitutie, precum si dispozitiile cuprinse in titlul III, cap. I si cap. VI sectiunea 1 din Legea fundamentala si formuleaza urmatoarele considerente:

Dispozitiile de lege atacate denatureaza esenta Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, de institutie pentru studierea arhivelor securitatii, in scopul liberului acces la informatii, transformand-o intr-o putere supraconstitutionala.

In acest sens, trebuie observat ca C.N.S.A.S. nu se gaseste in enumerarea institutiilor cu statut constitutional, chiar daca Legea fundamentala a fost revizuita in anul 2003, deci dupa infiintarea acestei institutii.

Textul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 187/1999, care defineste C.N.S.A.S ca "un organism autonom cu personalitate juridica, supus controlului Parlamentului", induce ipoteza gresita ca institutia ar avea legitimitate constitutionala prin intermediul Parlamentului, in virtutea rolului acestuia prevazut in art. 61 din Legea fundamentala.

In calitate de "unica putere legiuitoare", Parlamentul nu poate insa legifera decat in limitele stabilite de Constitutie, iar Legea fundamentala nu lasa posibilitatea infiintarii prin lege a unor "organisme autonome", altele decat cele prevazute de Constitutie. Infiintarea prin lege a unor asemenea organisme autonome ar contraveni in mod evident principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.

Organizarea si functionarea C.N.S.A.S. este reglementata prin lege organica, desi institutia nu face obiectul reglementarii legilor organice, prevazut in mod expres si limitativ in art. 73 alin. (3) din Constitutie.

Viciul constitutional principal al Legii nr. 187/1999 este localizat in articolele care atribuie C.N.S.A.S alte imputerniciri decat cele legate de conservarea si punerea la dispozitia populatiei a informatiilor de interes personal sau public stocate in arhivele fostelor servicii secrete.

Dincolo de aceste atributii de natura executiva, C.N.S.A.S a fost inzestrat cu atributii jurisdictionale si transformat astfel in putere judecatoreasca paralela, in afara autoritatii recunoscute de Constitutie, influentand statutul cetatenilor si raporturile juridice dintre subiectele de drept.

Statutul neconstitutional al C.N.S.A.S. este in mod si mai evident contrar spiritului si literei Constitutiei in situatiile in care, prin diferite articole, se acorda acestui organism putere superioara celorlalte institutii constitutionale.

Astfel:
– Ignorandu-se principiul separatiei puterilor in stat, prin art. 9 din lege se prevede ca revocarea membrilor Consiliului nu poate fi facuta de puterea care i-a numit (Parlamentul), ci de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

– Art. 221 alin. (1) din Legea nr. 187/1999, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006, largeste sfera atributiilor C.N.S.A.S, deja transconstitutionale, la "orice atributii date in competenta sa prin prezenta lege, precum si prin orice alte legi speciale", agravand in felul acesta caracterul de neconstitutionalitate al reglementarii;

– Prin alin. (2) al aceluiasi articol se prevede, cu evidenta incalcare a statutului puterii judecatoresti, competenta Consiliului de a exercita "atributiile stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, respectiv Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu privire la judecatori si procurori, referitoare la apartenenta sau colaborarea cu serviciile de informatii inainte de anul 1990.";

– In conformitate cu dispozitiile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006, toate autoritatile, indiferent de statutul lor constitutional si legal, "sunt obligate sa trimita C.N.S.A.S., in termen de 30 de zile", anumite lucrari;

– Aceeasi ordonanta impune, prin art. V, Parlamentului obligatia de a modifica, "in termen de 60 de zile, Hotararea Parlamentului nr. 17/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii ca Politie Politica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 2 iunie 2000."

Art. 31 alin. (9) din Legea nr. 187/1999, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006, a prevazut incetarea calitatii de deputat sau senator, in cazul condamnarii "pentru savarsirea unei infractiuni de fals in declaratii", contrar dispozitiilor art. 70 alin. (2) din Constitutia Romaniei, care, enuntand limitativ situatiile care atrag incetarea calitatii de deputat sau senator, nu prevad si cazul mentionat.Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civila opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, cu urmatoarea motivare:

Legea nr. 187/1999 a fost adoptata cu respectarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. t) si ale art. 117 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora, prin lege organica, se pot infiinta alte autoritati administrative autonome, iar imprejurarea ca C.N.S.A.S. este supus controlului Parlamentului si are atributii cu caracter administrativ-jurisdictional nu este de natura sa incalce principiul separatiei puterilor in stat si nici prevederile titlului III, cap. VI din Constitutie privind autoritatea judecatoreasca.

Nicio dispozitie constitutionala nu impiedica Parlamentul sa confere C.N.S.A.S. atributii jurisdictionale, in conditiile in care accesul la o instanta de judecata nu este restrictionat.

Totodata, potrivit art. 116 alin. (2) teza a doua din Constitutie, autoritatile administrative autonome nu functioneaza in subordinea Guvernului sau a ministerelor si, prin urmare, textul constitutional nu exclude instituirea unor forme de control din partea celorlalte autoritati, revenind Parlamentului rolul de a stabili modalitatea de control a acestora.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a comunica punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul a comunicat Curtii Constitutionale punctul sau de vedere, in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, cu urmatoarea motivare:

Critica de neconstitutionalitate vizand adoptarea Legii nr. 187/1999 ca lege organica este nefondata deoarece, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, tine de domeniul legii organice reglementarea infractiunilor, pedepselor si a regimului executarii acestora.

Cum art. 24 din lege cuprinde prevederi potrivit carora anumite fapte sunt calificate ca infractiuni si sunt stabilite pedepse, actul normativ face parte din categoria legilor organice, fiind adoptat de Parlament cu majoritatea ceruta de Constitutie.

Nu este intemeiata nici critica referitoare la continutul reglementarii in raport cu principiul separatiei puterilor in stat, deoarece nu reprezinta in sine o incalcare a acestui principiu infiintarea prin lege a unui organism autonom, controlul Parlamentului asupra unui astfel de organism, numirea membrilor de catre Parlament sau activitatea de tip administrativ-jurisdictional.

Faptul ca C.N.S.A.S. isi desfasoara activitatea si isi indeplineste atributiile prin efectuarea unor verificari si analize ale unor probe nu poate conduce la concluzia interferentei cu atributiile puterii judecatoresti, dupa cum nici atributiile Colegiului C.N.S.A.S., ai carui membri sunt numiti de Parlament, de solutionare a contestatiilor impotriva continutului adeverintelor nu pot fi astfel interpretate. Decizia data de Colegiul Consiliului este supusa controlului judecatoresc potrivit art. 14, dupa cum activitatea Consiliului este supusa aceluiasi control, potrivit art. 16.

Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, dispozitiile legale atacate continand "un venin neconstitutional".

Considerentele acestui punct de vedere sunt urmatoarele:

Trebuie examinata corelatia dintre dispozitiile legale care sunt anterioare revizuirii Constitutiei din 2003 si dispozitiile constitutionale noi care intereseaza in cauza, mai ales dispozitiile art. 21 alin. (4), conform carora "jurisdictiile speciale sunt facultative", cele ale art. 124 alin. (2), potrivit carora "justitia este unica, impartiala si egala pentru toti", dispozitiile art. 126 alin. (5), potrivit carora "este interzisa infiintarea de instante extraordinare", precum si cele ale art. 126 alin. (6), conform carora "controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar.

Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale."

Aceasta analiza poate permite identificarea unor conflicte intre procedurile si actele prevazute de Legea nr. 187/1999 si exigentele constitutionale. Examinarea comparativa este obligatorie, stiut fiind ca in domeniul protectiei drepturilor omului modificarile constitutionale din anul 2003 au adus imbunatatiri substantiale.

Curtea Constitutionala urmeaza sa constate ca nicio prevedere constitutionala nu nominalizeaza C.N.S.A.S., ca atare se impune stabilirea naturii juridice a acestui organism.

Caracterizarea de la art. 7 alin. (2) din lege, aceea de "organism autonom cu personalitate juridica, supus controlului Parlamentului", nu satisface exigentele art. 116 din Constitutie, care utilizeaza exprimarea "organe de specialitate precum si de autoritati administrative autonome".

In ipoteza in care Curtea considera ca acest organism este autoritate administrativa, ea trebuie sa verifice urmatoarele:

a) temeiul legal; sub acest aspect, utilizarea legii organice este posibila doar in situatiile expres prevazute de art. 73 alin. (3) din Constitutie;
b) in ce masura procedura si actele acestui organism constituie o jurisdictie si daca se respecta prevederile art. 21 alin. (4), ale art. 124 si ale art. 126 alin. (5) si (6) din Constitutie.

In ipoteza in care se apreciaza ca deciziile C.N.S.A.S. sunt acte administrative, urmeaza sa se observe ca, potrivit exigentelor constitutionale, contestarea deciziei ca act administrativ trebuie sa fie solutionata de catre instanta de contencios administrativ, nicidecum de catre curtea de apel, sectia civila, astfel cum este prevazut in art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999.

Curtea Constitutionala trebuie sa verifice daca, prin procedura si actele sale, acest organism se inscrie in autoritatea judecatoreasca.

In aceasta ipoteza, C.N.S.A.S. ar deveni un organism cvasijudecatoresc care lucreaza dupa o procedura contencioasa si care emite acte cu importante consecinte juridice. Or, potrivit textelor constitutionale mentionate, instantele judecatoresti sunt cele prevazute de art. 126 alin. (1), justitia este unica si egala pentru toti, iar infiintarea de instante extraordinare este interzisa.

Curtea Constitutionala are dreptul, dar si obligatia de a interveni in acest domeniu delicat, dar de mare importanta pentru protectia drepturilor omului.
Modul in care sunt reglementate procedurile si actele C.N.S.A.S. creeaza impresia unor abateri de la urmatoarele prevederi constitutionale: art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (4), art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (11), art. 26 alin. (2), art. 30 alin. (6) si art. 57.

Constatand existenta unui venin neconstitutional, Avocatul Poporului considera ca este obligatia Curtii Constitutionale de a-l extrage printr-o decizie dreapta si inteleapta.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 7 alin. (2), ale art. 8, ale art. 9 alin. (1), ale art. 11, ale art. 14 alin. (1) si (2), ale art. 15 alin. (5) si ale art. 16 alin. (1) si (3) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 182 din 27 februarie 2006, titlul Legii nr. 187/1999 a fost modificat, avand urmatorul cuprins: "Lege privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste".

Totodata, prin aceeasi ordonanta de urgenta au fost modificate dispozitiile art. 7 alin. (2), ale art. 8 alin. (2), (3) si (5), ale art. 9 alin. (1), ale art. 15 alin. (5) si ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999.

Ca urmare a acestor modificari, dispozitiile de lege criticate au, in prezent, urmatorul continut:

– Art. 7 alin. (2): "Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridica, supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezinta rapoarte.";

– Art. 8: "(1) Consiliul este condus de un colegiu compus din 11 membri.
(2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numiti de Parlament, dupa cum urmeaza: un reprezentant propus de Presedintele Romaniei, un reprezentant propus de primul-ministru, 9 membri, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice a celor doua Camere, pe baza raportului comun, intocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reinnoit o singura data, cu respectarea procedurilor de numire prevazute de lege.
(3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului de Administratia Prezidentiala, Cancelaria Primului-Ministru si liderii grupurilor parlamentare, in limita numarului de locuri stabilit potrivit alin. (1) si (2), in cel mult 10 zile calendaristice de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care le trimit comisiilor juridice. Propunerile vor fi insotite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fisele cuprinzand antecedentele penale, declaratiile pe propria raspundere ale candidatilor, in sensul ca nu se incadreaza in prevederile art. 5 alin. (2)-(4), respectiv ca nu au apartinut si nu au colaborat cu organele de securitate.
(4) Comisiile juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului vor audia in sedinta comuna si vor verifica indeplinirea conditiilor impuse candidatilor prin prezenta lege; candidaturile vor fi avizate individual. Raportul comun cuprinzand rezultatul audierilor se inainteaza Birourilor permanente ale celor doua Camere in termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor cuprinzand candidatii.
(5) Candidatii care nu indeplinesc conditiile prevazute in prezenta lege vor fi inlocuiti, la cererea comisiilor juridice ale celor doua Camere, dupa caz, de Presedinte, prim-ministru sau grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se inainteaza in termen de 5 zile de la comunicarea facuta de Birourile permanente ale celor doua Camere, dupa caz, Presedintelui, primului-ministru sau grupurilor parlamentare care i-au propus. Locurile ramase vacante ca urmare a nedepunerii propunerilor de candidati in termenul de 5 zile se redistribuie intre grupurile parlamentare, potrivit configuratiei prevazute la alin. (2).
(6) Camera Deputatilor si Senatul, intrunite in sedinta comuna, pe baza raportului comun al comisiilor juridice, se pronunta prin vot asupra listei cuprinzand candidatii pentru Colegiul Consiliului, in cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului comisiilor juridice. Votul se exprima prin apel nominal.
(7) Colegiul Consiliului isi alege dintre membrii sai un presedinte, un vicepresedinte si un secretar in termen de 5 zile de la constituirea sa. Colegiul Consiliului lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor si adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenti. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.
(71) Presedintele indeplineste, conform legii, functia de ordonator principal de credite.
(72) In exercitarea atributiilor stabilite de lege, Colegiul Consiliului emite ordine si decizii.
(73) In cazul absentei nemotivate la mai mult de 3 sedinte consecutive a unuia dintre membrii Colegiului Consiliului, majoritatea simpla a Colegiului Consiliului va sesiza de indata Parlamentul, care, in termen de 30 de zile de la sesizare, va initia procedura de inlocuire a acestuia. Procedura de inlocuire urmeaza prevederile alin. (2)-(6).
(8) Din Consiliu si din Colegiul Consiliului nu pot face parte agentii sau colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt definiti in prezenta lege, cei ai altor servicii secrete straine, ai altor structuri informative interne si straine si ai altor organizatii ce au desfasurat si desfasoara activitati care contravin drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte persoanele care au suferit condamnari pentru infractiuni de drept comun, chiar daca au fost amnistiate sau reabilitate. Pe perioada mandatului, membrii Colegiului Consiliului nu pot face parte din partide politice.
(9) Consiliul functioneaza in temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului in termen de 30 de zile de la data constituirii sale.
(10) La investirea in functie membrii Colegiului Consiliului depun urmatorul juramant in fata Parlamentului:
?Jur sa respect Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa imi indeplinesc cu constiinciozitate, onoare si fara partinire indatoririle ce imi revin in calitate de membru al Colegiului Consiliului.
Jur sa pastrez secretul informatiilor care privesc siguranta nationala, atat pe perioada exercitarii mandatului, cat si dupa incetarea acestuia. Asa sa imi ajute Dumnezeu!?
Formula religioasa de incheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.";

– Art. 9 alin. (1): "In cazul in care, ulterior alegerii Colegiului Consiliului, se constata ca unul dintre membrii acestuia nu indeplineste conditiile prevazute in prezenta lege, se procedeaza la revocarea mandatului si la o noua alegere. Verificarea indeplinirii conditiilor se face, la cererea oricarei persoane, de Inalta Curte de Casatie si Justitie.";
– Art. 11: "(1) Consiliul este organizat la nivel national si functioneaza intr-o structura unica.
(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Consiliul General al Municipiului Bucuresti va asigura spatiile corespunzatoare pentru desfasurarea activitatii Consiliului.";

– Art. 14 alin. (1) si (2): "(1) Continutul adeverintelor eliberate potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) poate fi contestat la Colegiul Consiliului in termen de 30 de zile de la comunicare.
(2) Contestatia va fi solutionata de Colegiul Consiliului in termen de 60 de zile de la inregistrare.";

– Art. 15 alin. (5): "Calitatea de agent sau de colaborator al politiei politice comuniste se stabileste de Colegiul Consiliului prin probele aflate in evidentele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris si semnat de cel in cauza, note si rapoarte scrise – originale sau in copie, olografe ori dactilografiate, sinteze informative, alte inscrisuri olografe si dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla.";

– Art. 16 alin. (1) si (3): "(1) Impotriva deciziei comunicate potrivit art. 15 alin. (7) solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestatie, in termen de 15 zile de la data primirii deciziei. Colegiul Consiliului reexamineaza documentatia care a stat la baza comunicarii si, in termen de 30 de zile de la data depunerii contestatiei, adopta o decizie care se comunica in termen de 15 zile atat solicitantului, cat si persoanei cu privire la care s-au efectuat verificari, indiferent de autorul contestatiei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacata in termen de 30 de zile de la data comunicarii la curtea de apel, sectia civila, in competenta careia isi are domiciliul contestatarul.  
(3) In vederea adoptarii deciziei Colegiul Consiliului audiaza persoana cu privire la care s-au cerut verificari si utilizeaza documentatia depusa de aceasta sau de solicitant. Documentatia initiala poate fi completata. Persoana fata de care se efectueaza verificari are dreptul sa consulte documentele care au stat la baza comunicarii contestate. Lipsa persoanei legal citate nu impiedica adoptarea unei decizii."
Deosebit de dispozitiile de lege cu privire la care instanta de judecata a retinut ca exceptia de neconstitutionalitate este admisibila, autorul exceptiei a cerut sa se constate ca sunt neconstitutionale si dispozitiile art. 31 alin. (9) si ale art. 221 alin. (1) si (2) din Legea nr. 187/1999, introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006, precum si prevederile art. II si V din aceeasi ordonanta de urgenta. Textele legale mentionate au urmatorul continut:

Art. 31 alin. (9): "Condamnarea definitiva pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii atrage pierderea demnitatii sau functiei publice in care a fost ales sau numit, potrivit legislatiei in vigoare. In cazul membrilor Parlamentului Romaniei, cercetarea infractiunii se face de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar instanta competenta este Inalta Curte de Casatie si Justitie, care judeca aceste cazuri in procedura de urgenta. Sentinta definitiva se comunica, in termen de 24 de ore de la pronuntarea ei, presedintelui Camerei din care face parte parlamentarul. Presedintele Camerei respective inscrie cu prioritate invalidarea pe ordinea de zi.";

– Art. 221 alin. (1) si (2): "(1) In perioada desfasurarii activitatii, Consiliul indeplineste orice atributii date in competenta sa prin prezenta lege, precum si prin orice alte legi speciale.
(2) Consiliul exercita atributiile stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, respectiv Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu privire la judecatori si procurori, referitoare la apartenenta sau colaborarea cu serviciile de informatii inainte de anul 1990.";

Art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006: "Autoritatile la care se depun declaratiile conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 sunt obligate sa trimita Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, lista persoanelor care indeplinesc functiile prevazute la art. 2 lit. a)-f) din legea mentionata, insotite de plicurile inchise care contin declaratiile pe propria raspundere. Lista trebuie sa cuprinda urmatoarele date:
a) numele si prenumele, inclusiv eventualele nume anterioare, precum si data si locul nasterii;
b) numele si prenumele tatalui, numele si prenumele mamei;
c) locul de munca si functia pe care o ocupa;
d) domiciliul din actul de identitate."

Art. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006: "In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Hotararea Parlamentului nr. 17/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii ca Politie Politica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 2 iunie 2000, se va modifica potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta."

Instanta de judecata a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate cu privire la aceste texte de lege. Intrucat instanta si-a depasit competenta, examinarea constitutionalitatii legilor si ordonantelor revenind in exclusivitate Curtii Constitutionale, potrivit art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, Curtea urmeaza sa examineze exceptia si cu privire la aceste texte.

De asemenea, Curtea urmeaza sa examineze si critica formulata de autorul exceptiei de neconstitutionalitate cu privire la Legea nr. 187/1999 in ansamblul ei.

Exceptia de neconstitutionalitate este raportata la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 64, art. 70 alin. (2), art. 73 alin. (3) din Constitutie, precum si la dispozitiile cuprinse in titlul III, cap. I si VI, sectiunea 1 din Legea fundamentala.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

Critica de neconstitutionalitate a art. 7 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 si a legii in ansamblu, intemeiata pe prevederile art. 73 alin. (3) din Constitutia Romaniei, nu poate fi primita. Asa cum corect se observa in motivarea punctului de vedere comunicat de Guvernul Romaniei, prin Legea nr. 187/1999 sunt reglementate si infractiuni si pedepse, in art. 24, ceea ce justifica adoptarea ei ca lege organica, potrivit art. 74 alin. (1) din Constitutie – devenit, dupa revizuirea Legii fundamentale, art. 76 alin. (1).

Exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie admisa in sensul si pentru motivele ce se vor arata in continuare.

Critica de neconstitutionalitate vizeaza, in primul rand, natura juridica a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, sustinandu-se ca, prin atributiile si procedurile urmate, institutia se plaseaza in afara Constitutiei, iar prevederile legale atacate si legea, in ansamblu, contravin Legii fundamentale.

Curtea Constitutionala constata ca stabilirea naturii juridice a Consiliului si a Colegiului Consiliului si compatibilitatea acestor institutii cu normele statului de drept consacrate prin Constitutia Romaniei fac necesara cercetarea scopului legii si a unor termeni ai reglementarii.

In acest sens, Curtea retine ca preambulul Legii nr. 187/1999 defineste scopul reglementarii ca fiind deconspirarea politiei politice comuniste, adica a organelor securitatii si a altor structuri, prin intermediul carora Partidul Comunist Roman a exercitat "o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, drepturilor si libertatilor lor fundamentale".

Scopul legii, enuntat in acesti termeni, raspunde unor exigente politice ale societatii romanesti si dreptului la informatie consacrat prin art. 31 din Constitutia Romaniei.

In spiritul tezei enuntate in preambul, art. 1 din lege reglementeaza accesul cetatenilor romani, al cetatenilor straini care dupa 1945 au avut cetatenie romana si al cetatenilor tarilor membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si ale Uniunii Europene la actele si dosarele intocmite de politia politica comunista, prin care s-au strans informatii care privesc propria persoana, precum si dreptul acestora de a afla identitatea agentilor si colaboratorilor care au contribuit cu informatii la completarea dosarului lor de urmarire intocmit de organele securitatii.

Potrivit art. 5 alin. (1) din lege, "prin politie politica se intelege toate acele activitati ale securitatii statului sau ale altor structuri si institutii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea si mentinerea puterii totalitar comuniste, precum si suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului".

In acelasi sens, alin. (3) al aceluiasi articol defineste colaborarea cu politia comunista ca fiind transmiterea de informatii prin care se denuntau organelor represive activitatile de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Din aceste prevederi ale legii rezulta ca esenta definitiei politiei politice comuniste rezida in caracterul represiv al acesteia, manifestat prin activitati ale securitatii statului sau ale altor structuri si institutii, vizand suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, in scopul instaurarii si mentinerii puterii totalitare comuniste.

Tot astfel, rezulta ca a participat la politia politica comunista, in formele prevazute de lege, persoana care, in scopul instaurarii si mentinerii puterii totalitare comuniste, a savarsit fapte ce au avut drept consecinta ori puteau sa aiba drept consecinta suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale altor persoane.

Curtea observa insa ca Legea nr. 187/1999 nu urmareste numai scopul de deconspirare, enuntat in preambul, ci promoveaza si raspunderea morala, juridica si politica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, urmarind indepartarea lor din functiile enumerate in art. 2 si impiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea in aceste functii. Aceasta concluzie se desprinde din prevederile art. 31 alin. (4) si (9) din lege.

Astfel, in art. 31 alin. (4) se prevede ca "verificarile se sisteaza daca persoana care exercita una dintre demnitatile sau functiile enumerate la art. 2 demisioneaza in termen de 15 zile de la data comunicarii acestor verificari", iar potrivit art. 31 alin. (9), "condamnarea definitiva pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii (privind participarea la activitatea de politie comunista) atrage pierderea demnitatii sau functiei publice in care a fost ales sau numit, potrivit legislatiei in vigoare."

Cu finalitate similara, vizand impiedicarea accesului la functii de conducere in magistratura, art. 221 din lege abiliteaza Consiliul sa verifice participarea judecatorilor si procurorilor la activitatea serviciilor de informatii inainte de 1990.

Potrivit alin. (4) al acestui articol, "prin persoane care au facut parte din serviciile de informatii inainte de anul 1990 sau au colaborat cu acestea se intelege: a) orice persoana care a avut calitatea de lucrator operativ, inclusiv acoperit, in serviciile de informatii inainte de anul 1990; b) orice persoana care a colaborat cu serviciile de informatii inainte de anul 1990 si care s-a aflat in una dintre urmatoarele situatii: (i) a furnizat, a transmis sau a inlesnit transmiterea de informatii catre serviciile de informatii; (ii) a fost rezident al serviciilor de informatii; (iii) a fost retribuita sau recompensata in alt mod pentru activitatea desfasurata in aceasta calitate; (iv) a fost detinator de locuinta conspirativa sau casa de intalnire."

Din continutul textului rezulta ca in acest caz nu se mai cerceteaza daca persoana verificata a desfasurat activitate de politie politica, dupa cum nu se verifica daca serviciile de informatii vizate aveau ca obiectiv represiunea impotriva adversarilor regimului comunist sau daca serveau sigurantei nationale.

In felul acesta, legea creeaza premizele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, fara vinovatie si fara existenta unei fapte de incalcare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este definit in art. 7 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 ca "un organism autonom cu personalitate juridica, supus controlului Parlamentului."

Aceasta definitie este insuficienta pentru a stabili natura juridica a Consiliului. Institutia nu este nominalizata in Constitutie, iar definitia citata nu corespunde termenilor folositi de Legea fundamentala, pentru incadrarea ei in una dintre autoritatile publice cu statut constitutional.

In consecinta, pentru stabilirea naturii juridice a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se impune luarea in considerare si a competentei Consiliului, a actelor emise si a procedurilor urmate in exercitarea atributiilor sale.

Dintre atributiile Consiliului sunt relevante pentru determinarea naturii juridice a institutiei urmatoarele:

– Consiliul elibereaza persoanelor indreptatite, la cererea acestora, adeverinte privind apartenenta sau neapartenenta, colaborarea ori necolaborarea cu politia politica comunista;

– Consiliul decide, din oficiu sau la cererea persoanelor indreptatite (orice cetatean roman cu domiciliul in tara sau in strainatate, presa scrisa si audiovizuala, partidele politice, organizatiile neguvernamentale legal constituite, autoritatile si institutiile publice) daca persoana cu privire la care s-a facut verificarea a fost sau nu agent ori colaborator al politiei politice comuniste;- Colegiul Consiliului solutioneaza contestatiile impotriva continutului adeverintelor si al deciziilor Consiliului. Potrivit art. 14 alin. (3) si art. 16 alin. (1) din lege, deciziile Colegiului Consiliului pot fi atacate la curtea de apel, sectia civila;

– Consiliul asigura publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, a deciziilor ramase definitive prin necontestare sau ramase definitive prin hotarare a Curtii de apel;

– Consiliul asigura publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative si functiile detinute de ofiterii si subofiterii de securitate, activi sau acoperiti, implicati in activitati de politie politica;

– Consiliul da publicitatii informatiile si documentele care atesta implicarea organelor de securitate si a altor structuri politice si represive ale regimului totalitar comunist in savarsirea unor infractiuni grave contra vietii, integritatii fizice sau psihice si libertatii persoanelor, precum si a unor acte de tradare a intereselor nationale;

– In cazurile neelucidate, de decese sau de disparitii despre care exista indicii ca s-au produs in legatura cu activitatea organelor de securitate, Consiliul ofera informatii din proprie initiativa sau pe baza unei cereri scrise din partea mostenitorilor prezumtivi ai celor declarati disparuti sau a succesorilor celor decedati;

– In scopul stabilirii adevarului istoric Colegiul Consiliului pune la dispozitia cercetatorilor acreditati in acest sens de Consiliu documente si informatii complete cu privire la structura, metodele si activitatile organelor de securitate, in conditiile legii si ale regulamentului Consiliului;

– Consiliul preia in gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, precum acte, dosare, registre, inregistrari foto, video, audio si informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofiterilor de securitate, identificati cu activitate de politie politica in timpul regimului comunist, potrivit legii, cu exceptia celor care privesc siguranta nationala.

Curtea Constitutionala constata ca o parte dintre atributiile Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si ale Colegiului Consiliului, si anume, primele 3 enumerate mai sus, are caracter jurisdictional, iar cealalta parte este de natura administrativa.

Caracterul jurisdictional al atributiilor mentionate rezulta din puterea Consiliului si a Colegiului de a se pronunta, prin acte cu forta juridica echivalenta cu aceea a hotararilor judecatoresti, asupra unor fapte de incalcare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, savarsite de persoanele verificate, fapte ce se inscriu in premisele raspunderii morale, juridice si politice a acestora.

Imprejurarea ca deciziile date de Colegiul Consiliului in solutionarea contestatiilor formulate in conformitate cu art. 14 alin. (1) si art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 pot fi atacate in justitie nu infirma caracterul jurisdictional al activitatii Consiliului si a Colegiului Consiliului, dat fiind ca verdictele date de aceste organe au ca obiect constatarea incalcarii ordinii de drept (a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale), obiect specific activitatii de jurisdictie.

Potrivit art. 17 alin. (1) din lege, aceste verdicte raman definitive prin necontestarea lor sau prin respingerea de catre curtea de apel a contestatiilor impotriva deciziilor pronuntate de Colegiul Consiliului.

Or, caracterul definitiv al deciziilor Colegiului Consiliului este, de asemenea, specific actelor de jurisdictie.
Natura jurisdictionala a activitatii Consiliului si a Colegiului Consiliului, de verificare a faptelor de politie politica savarsite de persoanele prevazute de lege, rezulta, deopotriva, din procedura urmata.

Aceasta procedura este prevazuta de Legea nr. 187/1999 si de Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii ca Politie Politica, elaborat de Colegiul Consiliului si aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 17 din 16 mai 2000.

In acest sens, sunt de retinut urmatoarele reguli de procedura:

– pentru solutionarea contestatiilor prevazute de art. 14 alin. (2) si art. 16 alin. (1) din lege, ca si pentru exercitarea celorlalte atributii, Colegiul Consiliului lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor si adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenti. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.. [art. 8 alin. (7) din lege];

– "Calitatea de agent sau de colaborator al politiei politice comuniste se stabileste de Colegiul Consiliului prin probele aflate in evidentele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris si semnat de cel in cauza, note si rapoarte scrise – originale sau in copie, olografe ori dactilografiate, sinteze informative, alte inscrisuri olografe si dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla." [art. 15 alin. (5) din lege];

– "In vederea adoptarii deciziei Colegiul Consiliului audiaza persoana cu privire la care s-au cerut verificari si utilizeaza documentatia depusa de aceasta sau de solicitant. Documentatia initiala poate fi completata. Persoana fata de care se efectueaza verificari are dreptul sa consulte documentele care au stat la baza comunicarii contestate. Lipsa persoanei legal citate nu impiedica adoptarea unei decizii." [art. 16 alin. (3) din lege];

– "Colegiul Consiliului se pronunta din oficiu oricand apar noi probe cu privire la activitatea de politie politica a unei persoane asupra careia s-a pronuntat anterior." [art. 15 alin. (8) din lege];

– "(1) La cererea persoanelor fizice sau juridice indreptatite, in exercitarea dreptului de acces la informatiile de interes public, in legatura cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securitatii, ca politie politica, a persoanelor prevazute la art. 2 din Legea nr. 187/1999, CNSAS verifica probele detinute, indiferent de forma lor, si instiinteaza de indata persoana in legatura cu care s-au cerut informatiile, in vederea exercitarii drepturilor prevazute la art. 3 din Legea nr. 187/1999.
(2) Pe baza datelor personale CNSAS solicita informatii despre activitatea persoanei in cauza de la toate institutiile detinatoare de fonduri de arhiva privind activitatea securitatii, ca politie politica." [art. 38 alin. (1) si (2) din Regulament];
– "(1) In termen de 30 de zile de la data primirii cererilor CNSAS citeaza, in vederea audierii, persoana care a solicitat, precum si persoana cu privire la care s-au solicitat verificari.
(2) Pentru inceperea activitatii de verificare persoana in legatura cu care s-au solicitat relatii va pune la dispozitie CNSAS un curriculum vitae amanuntit, precum si o copie autentificata de pe carnetul de munca.
(3) Persoanele vor fi audiate de reprezentantii abilitati ai CNSAS, care vor prelua toate actele si informatiile prezentate in legatura cu obiectul cererii depuse.
(4) Declansarea si finalizarea verificarilor solicitate se pot face si in lipsa persoanelor legal citate." (art. 39 din Regulament);

– "Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, se stabileste de Colegiul CNSAS prin probele aflate in evidentele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris si semnat de cel in cauza, sinteze informative, inscrisuri olografe si dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla din arhivele securitatii." (art. 40 din Regulament);

– "(1) Impotriva comunicarii eliberate potrivit art. 15 alin. (4) din Legea nr. 187/1999 solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului CNSAS printr-o contestatie, in termen de 15 zile de la data primirii comunicarii. Colegiul CNSAS reexamineaza documentatia care a stat la baza comunicarii si, in termen de 30 de zile de la data depunerii contestatiei, adopta o decizie care se comunica in termen de 10 zile atat solicitantului, cat si persoanei cu privire la care s-au efectuat verificari, indiferent de autorul contestatiei.

Decizia Colegiului CNSAS poate fi atacata in termen de 30 de zile de la data comunicarii la curtea de apel – sectia civila in a carei raza de competenta isi are domiciliul contestatorul.(3)

In vederea adoptarii deciziei Colegiul CNSAS audiaza persoana cu privire la care s-au cerut verificari si utilizeaza documentatia depusa de aceasta sau de solicitant. Documentatia initiala poate fi completata. Persoana cu privire la care se efectueaza verificari are dreptul sa consulte documentele care au stat la baza comunicarii contestate.

Lipsa persoanei legal citate nu impiedica adoptarea unei decizii." art. 42 alin. (1) si (3) din Regulament.

Analizand continutul normativ al textelor de mai sus, Curtea constata ca activitatea desfasurata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului, in vederea stabilirii participarii unei persoane la politia politica comunista, este o activitate colegiala, ca in cadrul acestei activitati se administreaza si se evalueaza probe si ca verdictul de participare la politia politica se da prin votul membrilor Colegiului, in urma dezbaterii cazului cercetat.

Aceste reguli sunt specifice procedurilor jurisdictionale.

In sistemul Constitutiei Romaniei din anul 1991, revizuita in anul 2003, nu exista decat doua categorii de jurisdictii si anume, jurisdictiile speciale administrative si instantele judecatoresti.

In conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (4) din Constitutie jurisdictiile speciale administrative sunt facultative, iar potrivit art. 126 alin. (6) din Legea fundamentala, controlul judecatoresc al actelor administrative, deci inclusiv al actelor de jurisdictie speciala administrativa, este de competenta instantelor de contencios administrativ.

In ce priveste jurisdictia judiciara, aceasta este reglementata la nivel constitutional in titlul III cap. VI sectiunea 1 din Constitutia Romaniei. Potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, "justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege".

Examinand natura juridica a activitatii de jurisdictie desfasurata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului prin prisma normelor constitutionale amintite, Curtea Constitutionala constata ca aceasta nu se incadreaza in niciuna dintre jurisdictiile prevazute si admise de Constitutia Romaniei.

Jurisdictia exercitata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului nu este o jurisdictie administrativa pentru ca nu este facultativa, asa cum cere art. 21 alin. (4) din Constitutia Romaniei, ci obligatorie. Organele care o exercita nu sunt instante judecatoresti si nu se supun normelor de organizare si functionare prevazute in titlul IIII cap. VI din Constitutie, intitulat "Autoritatea judecatoreasca".

In caracterizarea jurisdictiei exercitate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului Curtea ia in considerare, de asemenea, urmatoarele particularitati ale regimului procedural in care functioneaza aceasta:

– contrar prevederilor art. 24 alin. (2) din Constitutie, in cursul procedurii desfasurate persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, incalcandu-li-se prin aceasta dreptul la aparare;

– verificarile privind participarea la politia politica comunista sunt efectuate de acelasi organ care decide daca persoanele verificate au fost sau nu au fost agenti ai politiei politice comuniste, au colaborat sau nu au colaborat cu aceasta. Aceasta confuzie intre functia de ancheta si functia de judecata contravine art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (2) din Constitutie si principiilor statului de drept, in conformitate cu care justitia trebuie sa fie impartiala, iar procesul trebuie sa fie echitabil;

– probele pe care se intemeiaza deciziile Colegiului Consiliului provin din arhivele securitatii si organelor de informatii, al caror depozitar este Consiliul, fapt care, de asemenea, este de natura sa puna la indoiala impartialitatea organului de decizie;

– dispozitia cuprinsa in art. 15 alin. (8) din lege, in conformitate cu care Colegiul Consiliului se pronunta din oficiu oricand apar noi probe cu privire la activitatea politica a unei persoane asupra careia s-a pronuntat anterior, nesocoteste in mod evident puterea de lucru judecat a hotararilor pronuntate de curtile de apel in solutionarea contestatiilor formulate, conform art. 16 alin. (1) din lege, impotriva deciziilor Colegiului Consiliului;

– dezbaterile nu sunt publice si nici contradictorii.

Curtea Constitutionala constata ca, prin toate aceste abateri de la statutul constitutional al justitiei si, mai cu seama, prin confuzia intre functia de ancheta, cea de judecata si cea de solutionare a cailor de atac impotriva propriilor decizii, prin lipsa de contradictorialitate si publicitate a dezbaterilor, prin limitarea dreptului la aparare al persoanelor verificate, prin liberul arbitru in administrarea si aprecierea probelor, precum si prin posibilitatea de a da, in aceleasi cauze, verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instantelor judecatoresti, jurisdictia exercitata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului se defineste ca o jurisdictie extraordinara, iar natura juridica a organelor care o exercita este cea a instantelor extraordinare, interzise de art. 126 alin. (5) din Constitutia Romaniei.

Reglementarea deconspirarii politiei comuniste si a accesului la informatii privind activitatea acesteia prin intermediul unei jurisdictii extraordinare este de natura sa aduca prejudicii demnitatii si integritatii persoanelor nevinovate, supuse verificarii pentru simpla imprejurare ca se incadreaza in categoriile prevazute de art. 2 din Legea nr. 187/1999, incalcandu-se astfel prevederile art. 1 alin. (3) si art. 22 alin. (1) din Constitutie.

Prejudiciile produse in aceste cazuri sunt cu atat mai evidente si mai grave cu cat, asa cum s-a aratat mai sus, Colegiul Consiliului poate relua verificarile oricand apar noi probe, iar aprecierea caracterului de probe noi si a valorii acestora apartine Colegiului Consiliului, in dubla sa calitate de organ de ancheta si de organ de decizie, de judecator.

Pentru considerentele expuse mai sus Curtea urmeaza sa constate ca sunt neconstitutionale toate dispozitiile din Legea nr. 187/1999 din care se deduce caracterul de instanta extraordinara al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si al Colegiului Consiliului, si anume: art. 7 alin. (2), (7), (72) si (9), art. 13 lit. c), art. 14 alin. (1) si (2), art. 15 alin. (5)-(8) si art. 16 alin. (1) si (3).

Curtea constata ca este intemeiata si critica privind art. 31 alin. (9) din Legea nr. 187/1999, prin care se prevede incetarea mandatului membrilor Parlamentului Romaniei in cazul condamnarii lor pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii.

Textul contravine prevederilor art. 70 alin. (2) din Constitutie, care prevede limitativ cazurile de incetare a calitatii de deputat sau de senator, si anume, "la data intrunirii legale a Camerelor nou-alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces".

Or, art. 292 din Codul penal care incrimineaza fapta de fals in declaratii nu dispune si aplicarea pedepsei complementare a pierderii dreptului de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, prevazuta de art. 64 lit. a) din acelasi cod.

Curtea constata, de asemenea, ca este neconstitutional art. 221 din Legea nr. 187/1999, prin care se prevede verificarea apartenentei unor persoane la serviciile de informatii inainte de anul 1990, indiferent daca au facut sau nu au facut politie politica, deoarece instituie premisele unei raspunderi morale si juridice colective, fara existenta unei fapte infamante si fara vinovatie, incalcand astfel prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie si principiulprezumtiei de onestitate, dedus din conceptia legiuitorului constituant, care sta la baza art. 23 alin. (11) din Legea fundamentala.

Avand in vedere ca, prin continutul lor, dispozitiile legale contrare Constitutiei, analizate mai sus, sunt inseparabile de intregul sistem normativ al Legii nr. 187/1999, Curtea Constitutionala urmeaza sa constate neconstitutionalitatea legii in ansamblul ei, precum si a prevederilor art. II si V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006.

Scopul enuntat in preambulul legii nu poate fi realizat decat printr-o reglementare care sa se conformeze normelor prevazute in Constitutia Romaniei si principiilor statului de drept.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d), al art. 29 si al art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Dan Voiculescu in Dosarul nr. 8.520/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civila si constata ca Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, precum si dispozitiile art. II si ale art. V din aceasta ordonanta sunt neconstitutionale.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului si se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta publica din data de 31 ianuarie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean"

Newsletter
Instagram
Facebook

JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate