JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

DCC nr. 819/03.07.2008

09.08.2008 | JURIDICE.ro, cristina
Abonare newsletter

Decizie nr. 819 din 03/07/2008, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 537 din 16/07/2008.

Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu- judecator
Aspazia Cojocaru- judecator
Acsinte Gaspar- judecator
Ion Predescu- judecator
Puskas Valentin Zoltan- judecator
Augustin Zegrean- judecator
Ion Tiuca – procuror
Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

”Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1)-(3) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicata de Ministerul Justitiei in Dosarul nr. 5.023/100/2007 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, in Dosarul nr. 5.025/100/2007 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie si in Dosarul nr. 2.683/96/2007 al Curtii de Apel Targu Mures – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 12 iunie 2008, in prezenta reprezentantului Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 24 iunie 2008 si apoi pentru data de 3 iulie 2008.

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 28 februarie 2008, pronuntata in Dosarul nr. 5.023/100/2007, Curtea de Apel Cluj – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1)-(3) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Exceptia a fost ridicata de Ministerul Justitiei intr-o cauza avand ca obiect recursurile declarate de Ministerul Economiei si Finantelor si Ministerul Justitiei impotriva Sentintei civile nr. 1.154 din 31 octombrie 2007 a Tribunalului Maramures, prin care s-a admis actiunea intentata de Ciuca Viorica si alti judecatori de la Tribunalul Maramures si de la Judecatoria Baia Mare impotriva Tribunalului Maramures, Curtii de Apel Cluj, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Justitiei si s-a dispus obligarea paratilor la plata catre reclamanti, cu incepere din luna septembrie 2004, a sporului de confidentialitate de 15%, prevazut prin legi speciale (Legea nr. 444/2006, Ordonanta Guvernului nr. 6/2007) pentru alte categorii profesionale decat magistratii, intemeindu-se, intre altele, pe prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000.

Prin Incheierea din 18 martie 2008, pronuntata in Dosarul nr. 5.025/100/2007, Curtea de Apel Cluj – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1)-(3) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Exceptia a fost ridicata de Ministerul Justitiei intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului impotriva sentinte civile nr. 1.152 din 31 octombrie 2007 a Tribunalului Maramures prin care s-a admis actiunea reclamantilor Daniela Griga si altii – judecatori – impotriva Tribunalului Maramures, Curtii de Apel Cluj, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Justitiei si s-a dispus obligarea paratilor la plata catre reclamanti, a sporului de confidentialitate de 15%, prevazut prin legi speciale pentru alte categorii profesionale decat magistratii, intemeindu-se, intre altele, pe prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000.

Prin Incheierea din 27 martie 2008, pronuntata in Dosarul nr. 4.610/103/2007, Curtea de Apel Targu Mures – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1)-(3) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Exceptia a fost ridicata de Ministerul Justitiei intr-o cauza civila avand ca obiect solutionarea recursului impotriva sentintei civile nr. 2.916 din 21 noiembrie 2007 a Tribunalului Harghita prin care s-a admis actiunea intentata de reclamantii Stefan Dobrita si altii – judecatori – impotriva Tribunalului Harghita, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Justitiei si s-a dispus obligarea paratilor la plata catre reclamanti, a sporului de confidentialitate de 15%, prevazut prin legi speciale pentru alte categorii profesionale decat magistratii, intemeindu-se, intre altele, pe prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, in masura in care permit instantelor de judecata sa cenzureze solutia aleasa de legiuitor in stabilirea retributiei unor categorii profesionale si sa stabileasca alte drepturi salariale decat cele prevazute de lege.

Se incalca, astfel, rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii si principiul separatiei puterilor in stat.

Curtea de Apel Cluj – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece excede controlului constitutional modul de interpretare si aplicare a legii in situatii concrete.

Curtea de Apel Targu Mures – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie apreciaza ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, deoarece scopul acestora este inlaturarea tuturor formelor de discriminare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera, in esenta, ca posibilitatea acordarii, de catre instantele judecatoresti, a unor drepturi neprevazute in legislatia specifica unei categorii profesionale reprezinta o ingerinta a puterii judecatoresti in atributiile puterii legiuitoare si ale puterii executive.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 sunt constitutionale, necontravenind principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

C U R T E A,

examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 2 alin.(1)-(3) si art. 6 din Ordonanta nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu urmatorul continut:

– Art. 2 alin. (1)-(3): "Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.

Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevazute la alin. (1) este considerata discriminare in intelesul prezentei ordonante.

Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1), fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare.";

– Art. 6: "Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, discriminarea unei persoane pentru motivul ca apartine unei anumite rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protectie sociala, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, manifestata in urmatoarele domenii:
a) incheierea, suspendarea, modificarea sau incetarea raportului de munca;
b) stabilirea si modificarea atributiilor de serviciu, locului de munca sau a salariului;
c) acordarea altor drepturi sociale decat cele reprezentand salariul;
d) formarea, perfectionarea, reconversia si promovarea profesionala;
e) aplicarea masurilor disciplinare;
f) dreptul de aderare la sindicat si accesul la facilitatile acordate de acesta;
g) orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei in vigoare."
Exceptia de neconstitutionalitate se raporteaza la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), care consacra principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat si ale art. 61 alin. (1), potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

Dosarele in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare au ca obiect acordarea unor drepturi salariale prevazute pentru anumite categorii profesionale si solicitate de unii judecatori – reclamanti in aceste cauze – in temeiul actului normativ mentionat, cu motivarea ca omisiunea legiuitorului de a le acorda si lor beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrara legii si normelor comunitare.

Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 a mai fost examinata de Curtea Constitutionala care, prin Decizia nr. 1.011 din 8 noiembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, a respins exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei, invocata si sustinuta prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (4) si art. 51 din Constitutie. In considerentele deciziei, Curtea a retinut, intre altele:

"Prin actul normativ mentionat se asigura o interpretare unitara a principiilor generale de egalitate si nediscriminare stabilite de catre Constitutia Romaniei, precum si de catre documentele internationale care au ca obiect eliminarea discriminarilor, ratificate de Romania, care alcatuiesc cadrul general in domeniu, persoanele care se considera discriminate avand la dispozitie prevederi legale concrete in baza carora pot solicita incetarea manifestarilor discriminatorii si repararea prejudiciului cauzat.

Actul normativ criticat sanctioneaza contraventional orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta care are ca scop ori efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in domeniul politic, economic, social si cultural ori in orice alte domenii ale vietii publice, daca deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta se datoreaza apartenentei la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, respectiv convingerilor, sexului sau orientarii sexuale ori apartenentei la o categorie defavorizata.

Actul normativ criticat nu contravine principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, prevazut de art. 16 din Constitutie, si nici principiului accesului liber la justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie, intrucat, pe de o parte, se aplica tuturor persoanelor prevazute de ipoteza normei legale, fara privilegii sau discriminari, iar pe de alta parte, nu ingradeste dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor lor legitime.

De altfel, actul normativ criticat stabileste in cap. I Principii si definitii, in art. 1 alin. (3), ca Exercitarea drepturilor enuntate in cuprinsul prezentului articol priveste persoanele aflate in situatii comparabile, iar art. 3, ca Dispozitiile prezentei ordonante se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si institutiilor publice.

Actul normativ criticat nu instituie privilegii sau discriminari intre cetateni si nu incalca principiul constitutional al egalitatii in drepturi a cetatenilor, tratamentul egal impunandu-se doar pentru cetatenii aflati in situatii identice.

Pe de alta parte, actul normativ criticat nu ingradeste in vreun fel accesul liber la justitie, ci, dimpotriva, favorizeaza accesul la justitie prin posibilitatea persoanei care se considera discriminata de a formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.

Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru si nu este conditionata de sesizarea Consiliului. (cap. III Dispozitii procedurale si sanctiuni, art. 27).

Actul normativ criticat nu contravine nici dreptului la petitionare consacrat de art. 51 din Constitutie, atat timp cat stabileste in mod expres faptul ca persoana care se considera discriminata poate sesiza Consiliul in termen de un an de la data savarsirii faptei sau de la data la care putea sa ia cunostinta de savarsirea ei. [cap. II Dispozitii speciale, sectiunea a VI-a: Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, art. 20 alin. (1)].

In sesizarea adresata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, persoana care se considera discriminata are dreptul sa solicite inlaturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminarii, in temeiul art. 20 alin. (3), iar potrivit art. 20 alin. (9), hotararea Colegiului director poate fi atacata la instanta de contencios administrativ, potrivit legii."

Solutia Curtii isi pastreaza in intregime valabilitatea, in raport cu textele constitutionale mentionate.

Totodata, Curtea Constitutionala constata ca unele dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000, si anume prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1), lasa posibilitatea desprinderii unui inteles neconstitutional, in virtutea caruia, asa cum s-a si intamplat in cauzele in care au fost ridicate exceptiile, instantele judecatoresti au posibilitatea sa anuleze prevederile legale pe care le considera discriminatorii si sa le inlocuiasca cu alte norme de aplicare generala, neavute in vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile in cazurile deduse judecatii.

Astfel, dupa ce in art. 1 al ordonantei se enunta principiile constitutionale pe care se intemeiaza egalitatea in drepturi intre cetateni si se enumera principalele drepturi cu privire la care sunt excluse privilegiile si discriminarile, in art. 2 alin. (3) se prevad urmatoarele:

"Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1), fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate si necesare."

Prin art. 27 alin. (1) al ordonantei se instituie dreptul persoanei care se considera discriminata de a cere instantei de judecata, intre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare. In conformitate cu textul de lege mentionat, "Persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.

Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru si nu este conditionata de sesizarea Consiliului".

Asa cum lesne se poate observa, art. 2 alin. (3) din ordonanta caracterizeaza ca discriminatorii, intre altele, prevederile care dezavantajeaza anumite persoane, fata de alte persoane, fara sa faca vreo distinctie cu privire la natura juridica a acestor prevederi, ceea ce poate fi inteles ca se refera si la acte normative cu putere de lege, cum sunt cele adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, emise in virtutea delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie.

Luand in considerare si dispozitiile art. 27 alin. (1) din ordonanta, prin care se instituie dreptul persoanei care se considera discriminata de a cere instantei de judecata, intre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare deci si a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instanta de judecata poate sa inteleaga – ceea ce s-a si petrecut in cauzele analizate – ca are competenta sa anuleze o dispozitie legala pe care o considera discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru intre subiectele de drept, sa instituie ea insasi o norma juridica nediscriminatorie sau sa aplice dispozitii prevazute in acte normative aplicabile altor subiecte de drept, in raport cu care persoana care s-a adresat instantei se considera discriminata.

Un asemenea inteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constitutie, ca si prevederile art. 61 alin. (1), in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.

In virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativa, in conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul, au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generala. Instantele judecatoresti nu au o asemenea competenta, misiunea lor constitutionala fiind aceea de a realiza justitia – art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala -, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.

In consecinta, Curtea Constitutionala urmeaza sa admita exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ministerul Justitiei si sa se constate ca prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale in masura in care din ele se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.

Controlul constitutionalitatii art. 1 si art. 27 alin. (1) din ordonanta, neprevazute in incheierile de sesizare a Curtii, se efectueaza in baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 si al art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ministerul Justitiei in Dosarul nr. 5.023/100/2007 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, in Dosarul nr. 5.025/100/2007 al Curtii de Apel Cluj Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie si in Dosarul nr. 2.683/96/2007 al Curtii de Apel Targu Mures Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie si constata ca prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) si (2) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, exceptie ridicata de acelasi autor, in aceleasi dosare.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iulie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean”

Abonare newsletter

JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate