Scrisoare electorală

Gabriel Mustaţă

Stimaţi colegi,

Mai întâi de toate, doresc să îmi exprim părerea de rău că nu am putut ajunge la cele mai multe dintre judecătorii, în cele 13 zile de concediu pe care le-am avut la dispoziţie în campanie reuşind să întâlnesc colegi judecători numai la câteva dintre aceste instanţe.

De aceea, transmit acest mesaj, astfel încât cei pe care nu i-am putut întâlni să afle ceea ce eu aş fi dorit să le comunic personal.

M-am înscris în cursa electorală pentru Consiliul Superior al Magistraturii animat de cele mai bune intenţii, pentru a-mi aduce aportul la schimbările mult aşteptate de sistemul nostru judiciar.

Motivaţia, în cazul meu, vine din aceea că s-au adunat prea multe frustrări, prea multe nedreptăţi în rândul nostru, tocmai în cadrul unui sistem menit să aducă dreptate.

Trebuie să arăt, totodată, faptul că m-am implicat într-o serie de acţiuni de interes general, precum:

– în anul 2012 m-am adresat Avocatului Poporului cu o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României privind neconstituţionalitatea art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, care dădea posibilitatea foştilor avocaţi să beneficieze de vechimea în profesia de avocat, la calcularea vechimii necesare pentru funcţiile de conducere din sistemul judiciar, iar după ce am primit răspuns negativ (şi nemotivat) la acea solicitare, am invocat excepţia de neconstituţionalitate a acelei dispoziţii, în cadrul unui proces iniţiat de mine cu acest scop, formându-se dosarul nr. 3031/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în cadrul căruia a fost sesizată Curtea Constituţională a României, învestită astfel cu dosarul nr. 735D/2013;

– în dosarul nr. 7768/2/2015 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi având ca obiect aplicarea prevederilor Legii nr. 71/2015, am invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 40 din OUG nr. 83/2014, urmărind ca funcţia de ordonator principal de credite al instanţelor judecătoreşti altele decât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să fie preluată de această instanţă de la Ministerul Justiţiei, pentru a se asigura independenţa financiară a tuturor instanţelor din ţară, astfel cum impun dispoziţiile art. 136 din Legea nr. 304/2004;

– în dosarul nr. 826/1/2016, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, am invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 din Legea nr. 303/2004, apreciind că sintagma „în limita numărului de locuri” din textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României, care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor;

– tot în dosarul nr. 826/1/2016 am invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, considerând că nu ar trebui să existe recunoaşterea legală a personalului asimilat judecătorilor şi procurorilor;

– alături de colegi din Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, am participat la documentarea unui material cu privire la situaţia personalului asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi la centralizarea şi traducerea răspunsurilor primite de la alte sisteme judiciare din spaţiul UE la un chestionar transmis acestora, din partea asociaţiei menţionate.

Toate acestea arată, cred, disponibilitatea pe care am manifestat-o constant pentru a mă apleca şi asupra unor chestiuni de interes general.

* * *

În cadrul acestei campanii am avut ocazia să întâlnesc colective de judecători de la câteva instanţe, unde mi-am putut exprima punctul de vedere cu privire la schimbările necesare în sistemul judiciar, plecând de la proiectul meu iniţial de candidatură. Am cunoscut astfel şi unele soluţii la problemele existente la care eu nu mă gândisem, dar pe care le-am considerat suficient de bune pentru a fi reţinute şi puse în discuţie.

Am găsit judecători care îşi desfăşoară activitatea în spaţii corespunzătoare, cum ar fi la Judecătoria Iaşi (după ce, până nu demult, s-au înghesuit în aceeaşi clădire cu Tribunalul şi Curtea de Apel) sau Judecătoria Buzău (despre care unii s-au grăbit să critice funcţionarea acesteia într-un Mall, dar unde sunt condiţii de nivel european), însă cea mai mare parte a instanţelor vizitate suferă din lipsă de spaţii şi de personal. De pildă, la Judecătoria Bacău, spaţiul pentru arhivarea dosarelor este insuficient, pe culoarul de acces la subsol fiind întinse dosare; la Judecătoria Braşov am întâlnit 6 judecători înghesuiţi într-un birou în care ar fi trebuit să fie cel mult 3, fără posibilitatea aerisirii naturale; la Judecătoria Brăila se amenajau, cu resurse insuficiente, birouri pentru grefieri la subsolul clădirii.

Exemplele pot continua, însă este de datoria Consiliului Superior al Magistraturii să se implice în găsirea soluţiilor de rezolvare a problemelor ce împiedică funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti, iar, în ceea ce priveşte măsurile de ansamblu, cu impact asupra întregului sistem judiciar, este de dorit ca acestea să fie luate după consultarea corpului judecătoresc şi cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de majoritatea dintre cei vizaţi de respectivele măsuri.

Consider că cele mai bune soluţii se pot identifica prin dialog, asumarea unilaterală a soluţiilor, indiferent de calificarea iniţiatorului, nefiind o garanţie suficientă cu privire la eficienţă şi oportunitate.

* * *

În continuare, voi reda, cât mai sintetic posibil, unele dintre OBIECTIVELE pe care consider că viitorul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să le aibă în vedere, plecând de la proiectul meu iniţial pentru candidatură şi ţinând seama de propunerile venite din partea colegilor – parteneri de dialog:

1. Retragerea proiectului de modificare a legilor justiţiei şi iniţierea unei analize aprofundate cu privire la nevoile de schimbare a pachetului de legi privind justiţia, inclusiv prin studii de drept comparat la nivelul ţărilor Uniunii Europene, urmată de repunerea în discuţie a propunerilor de modificări şi consultarea reală, efectivă a corpului magistraţilor (nu în timpul vacanţei judecătoreşti, precum s-a procedat în anul 2015), dată fiind importanţa aspectelor vizate.

2. Demararea imediată a măsurilor necesare transferării funcţiei de ordonator principal de credite al instanţelor judecătoreşti (altele decât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a se asigura independenţa financiară a tuturor instanţelor din ţară; personal, consider că multe dintre problemele de finanţare cu care ne-am confruntat au fost cauzate de această anomalie funcţională, pornind de la discrepanţele salariale şi multitudinea de contestaţii şi procese împotriva ordinelor de salarizare sau pentru aplicarea Legii nr. 71/2015, până la investiţii materiale – insuficiente.

3. Analizarea imediată a schemelor de personal de la nivelul instanţelor, atât pentru judecători cât şi pentru grefieri, şi asumarea unui plan de echilibrare a acestora în funcţie de necesităţile reale.

4. Identificarea unor soluţii pentru degrevarea semnificativă a judecătorilor de activităţi judiciare şi extrajudiciare, astfel încât aceştia să beneficieze de mai mult timp pentru studierea dosarelor, pentru documentare şi pregătire profesională individuală; în acest sens, pot fi avute în vedere:

a) modificări de ordin strict legislativ, de natură să:

– uşureze anumite proceduri judiciare (ex: posibilitatea încuviinţării executării silite, printr-o rezoluţie/ştampilă cu formula executorie, dacă cererea executorului îndeplineşte condiţiile impuse de lege);

– restrângă foarte mult numărul proceselor (ex: plafonarea taxelor de divorţ prin acord la primării, la acelaşi cuantum aplicabil acţiunilor judiciare cu acelaşi obiect; instituirea unui formular care să conţină hotărârea instanţei, în cazul cererilor de valoare redusă, precum în situaţia somaţiei europene de plată);

– reaşeze anumite competenţe (am în vedere faptul că, potrivit ultimului raport anual asupra justiţiei, la nivelul judecătoriilor există cel mai mare volum de lucru şi, cu toate acestea, noi proceduri judiciare, precum legea insolvenţei persoanei fizice sau legea dării în plată, sunt date în competenţa aceloraşi instanţe, cu toate că, în filozofia noii proceduri civile, tribunalul este instanţă cu plenitudine de competenţă).

b) fie instituirea unei noi forme de organizare şi funcţionare a grefierului, cu scopul final de a exista doi grefieri la un complet, dintre care unul (care s-ar putea numi grefier asistent) să îşi desfăşoare activitatea prin asemănare cu magistratul asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, intrând în şedinţe şi întocmind încheieri, practicale, dar şi hotărâri care nu prezintă grad ridicat de dificultate, cel de-al doilea grefier urmând a îndeplini sarcinile administrative pe complet (îndeplinirea procedurii, implementarea informaţiilor dosarului în Ecris, numerotarea şi legarea dosarelor, etc.); evident, între cei doi grefieri ar trebui să fie o diferenţă salarială rezonabilă;

– fie aplicarea unei norme potrivit căreia motivarea în scris a hotărârilor civile să se facă doar în cazul exercitării căii de atac, iar, în situația neatacării, motivarea să fie sintetică, conținând exclusiv argumentarea instanței pentru soluționarea fiecărui capăt de cerere/fiecărei excepții, pentru a se putea verifica ulterior raționamentul avut în vedere, de pildă cu ocazia analizării autorităţii de lucru judecat (acest sistem funcționează în alte țări UE).

5. Până la identificarea şi aplicarea soluţiei optime pentru degrevarea judecătorilor, se impune instituirea unui sistem de normare a muncii, pentru a se evita suprasolicitarea şi, implicit, erorile judiciare; se poate avea în vedere inclusiv un sistem de recompensare financiară a celor care depăşesc anumite limite stabilite drept un maxim rezonabil pentru un judecător. S-a mai spus, pe bună dreptate, că ar trebui constituit un fond de salarii pentru fiecare instanţă în parte, care să acopere (chiar la un nivel minim) inclusiv locurile neocupate din schemele de personal, astfel încât, toţi judecătorii şi grefierii instanţei să îşi împartă sumele corespunzătoare locurilor neocupate în cadrul instanţei. Desigur că o asemenea măsură este legată de o prealabilă analiză a schemelor de personal şi reaşezarea acestora, în funcţie de realităţile existente în prezent, din perspectiva volumului de activitate.

6. Eliminarea examenului de capacitate pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la finalul perioadei de stagiu urmând a se face o evaluare practică, notată ADMIS/RESPINS, după care magistratul evaluat îşi continuă activitatea în cadrul aceleiaşi instanţe/parchet; pe acelaşi tipar, consider că este necesar a se institui o perioadă de stagiu şi pentru cei care promovează concursul prevăzut la art. 33 din Legea nr. 303/2004 (cu vechime în specialitate de cel puţin 5 ani).

7. Sistemul de promovare în funcţiile de execuţie trebuie regândit, astfel încât promovarea pe loc, în următorul grad, să nu mai fie condiţionată de limitarea numărului de locuri. Consider că nu pot fi acceptate pragurile de vechime însuşite de Ministerul Justiţiei (7 ani pentru tribunal, 10 ani pentru curte de apel, 15 ani pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), care sunt nejustificat de mari în raport de aspiraţiile magistraţilor, de dreptul lor la promovare astfel cum a fost cunoscut de aceştia până în prezent, precum şi de nevoile sistemului. Foarte important este ca, oricare vor fi modificările agreate de legiuitor în privinţa pragurilor de vechime necesare promovării în sistemul judiciar, să se reglementeze printr-o norma tranzitorie ca modificările să-i vizeze doar pe cei care acced în magistratură ulterior intrării în vigoare a noilor prevederi, argumentul în acest sens fiind legat de previzibilitatea legii. De asemenea, judecătorilor trebuie să li se deschidă calea dobândiri gradului corespunzător de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, întocmai precum procurorilor.

8. Detaşările judecătorilor şi procurorilor de la instanţe/parchete la alte instituţii, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 trebuie mai atent gestionate, pentru a nu creşte în mod nejustificat numărul magistraţilor detaşaţi şi care, în acest fel, efectuează alte activităţi decât cele specifice profesiei lor.

Apoi, consider că perioadele în care o persoană poate fi detaşată în afara instanţelor/ parchetelor, astfel cum acestea sunt prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol (de la 6 luni la 3 ani, cu posibilitatea prelungirii o singură dată, pentru cel mult 3 ani) trebuie reduse la maximum 2 ani (de la 6 luni la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii o singură dată, pentru cel mult 2 ani) şi să alterneze cu perioade cel puţin egale în care magistratul să îşi desfăşoare activitatea în instanţă/parchet, astfel încât să se asigure un contact suficient cu problematica/practica judiciară, şi numai după aceea să se poată dispune din nou detaşarea celui în cauză.

În plus, ar trebui instituită o procedură transparentă de desemnare a persoanelor ce urmează a fi detaşate.

Tot astfel, inspectorii judiciari ar trebui să desfăşoare o asemenea activitate pentru cel mult 4 ani, putând redeveni inspectori după reluarea activităţii la instanţe/parchete pentru o perioadă egală cu cea în care au funcţionat în cadrul Inspecţiei Judiciare.

9. Pentru transferul magistraţilor de la o instanţă la alta/de la un parchet la altul, ar trebui introdus un sistem de scoring, astfel încât soluţionarea cererilor de transfer să fie obiective.

10. Perioada mandatului membrilor CSM ar trebui redusă la 4 ani, 6 ani fiind o perioadă prea mare şi de natură a conduce la deprofesionalizarea magistraţilor.

11. Eliminarea din legislaţie a categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, recunoscută prin art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, categorie care, deşi asimilată magistraţilor, beneficiază, totuşi, de mai multe drepturi efective decât cei dintâi, fără însă a presta activităţi specifice judecătorilor/ procurorilor.

Soluţia de reglementare a întregii situaţii astfel create, apreciez că impune iniţierea modificărilor legislative în sensul abrogării art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi adoptarea unor măsuri, cum ar fi:

a) într-un anumit termen dat, funcţiile personalului asimilat să fie transformate în funcţii publice (Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată), urmând ca persoanele care sunt asimilate judecătorilor şi procurorilor la vremea intrării în vigoare a modificării propuse să poată fie opta pentru rămânerea pe funcţia transformată (continuându-şi activitatea în acelaşi fel, dar fără a mai beneficia de drepturile specifice magistraţilor), fie pentru trecerea în magistratură, pe funcţii de judecător/procuror disponibile în sistem, prin promovarea unui examen unic organizat în acest scop, de CSM prin INM, potrivit regulilor de admitere în magistratură conform art. 33 din Legea nr. 303/2004;

b) eliminarea din legislaţie, pentru viitor, a acestei categorii profesionale, urmând ca cei care deţin în prezent asemenea funcţii/drepturi să şi le păstreze pe mai departe.

12. Reluarea plăţilor drepturilor băneşti cuvenite magistraţilor, constând în: primă de concediu (recunoscută de art. 6 alin. (4) din Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor, adoptat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005); decontarea a 6 călătorii dus-întors, în decursul uni an, potrivit art. 80 din Legea nr. 303/2004 (în loc de 3 asemenea călătorii sau 6 călătorii simple, cum s-a prevăzut prin Legea nr. 283/2011).

13. Modificarea art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, în sensul eliminării situaţiei de „gravă neglijenţă” din conţinutul constitutiv al abaterii disciplinare, rămânând doar situaţia de rea-credinţă în exercitarea funcţiei.

14. Implementarea unui sistem de asigurare de risc profesional, care să opereze în cazul atragerii răspunderii patrimoniale a magistratului.

15. Abrogarea Hotărârii CSM – Secţia pentru judecători nr. 434/17.05.2016 şi a Hotărârii CSM – Secţia pentru procurori nr. 364/30.05.2016, ambele referitoare la consilierii de etică.

16. Completarea art. 30 din Legea nr. 317/2004:

– fie, după modelul art. 26 alin. (1) şi (2) din OG nr. 137/2000 referitoare la prevenirea şi combaterea discriminării, în sensul ca CSM (sau CNA, la solicitarea CSM) să poată aplica amenzi persoanelor fizice sau juridice considerate vinovate, dar şi să poată obliga persoanele în cauză la publicarea, în mass-media, a dispozitivului hotărârii prin care s-a constatat afectarea independenţei sau reputaţiei profesionale a judecătorilor/procurorilor, cu posibilitatea contestării hotărârii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal;

– fie, prin recunoaşterea calităţii procesuale active a CSM pentru ca acesta să poată iniţia acţiuni civile în răspundere delictuală împotriva persoanelor considerate vinovate de săvârşirea faptei constatate.

17. Reinstituirea programului de lucru flexibil al judecătorilor, prin modificarea corespunzătoare a art. 5 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor aflat în vigoare.

18. Continuarea demersurilor începute de actualul Consiliu şi care urmăresc buna dezvoltare a sistemului judiciar (ex: desfiinţarea instanţelor militare, conform Hotărârii Plenului nr. 693/07.06.2016 şi repartizarea personalului la instanţele civile), precum şi reluarea unor acţiuni menite să îmbunătăţească activitatea instanţelor/parchetelor şi care, din diverse motive, nu au fost finalizate (ex: desfiinţarea instanţelor foarte mici sau lărgirea competenţelor acestora).

19. Adoptarea de către Consiliu Superior al Magistraturii a unei strategii de comunicare publică mai eficientă şi mai promptă ori de câte ori este nevoie, inclusiv prin participarea unor membri CSM la emisiuni radio/tv, în cadrul cărora să fie expuse problemele de actualitate şi de interes public, cu arătarea soluţiilor şi a sprijinului aşteptat de la societate şi din partea conducerii politice a ţării.

* * *

În final, doresc să mulţumesc tuturor colegilor participanţi la dialogul din campanie, pentru feedback-ul constructiv primit de la aceştia, exprimându-mi speranţa că, indiferent de compunerea viitorului Consiliu Superior al Magistraturii, acesta va căuta să găsească cele mai potrivite soluţii la problemele care au fost semnalate candidaţilor, astfel încât, la finalul mandatului, să putem spune mulţumiţi că sistemul nostru judiciar a evoluat, cu adevărat.

Cu deplin respect,

judecător Gabriel Mustaţă
Judecătoria Constanţa

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?