Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Opinii SELECTED
 1 comentariu

Despre răspunderea magistraților

27 octombrie 2016 | Lăcrămioara AXINTE
Lăcrămioara Axinte

Lăcrămioara Axinte

Auzim zilnic politicieni și ziariști afirmând că se impune adoptarea unei legi a răspunderii magistraților, pentru că în România toată lumea răspunde, iar magistrații sunt singurii care nu răspund.

Din păcate, cei care ar fi trebuit să apere prestigiul Justiției, mai exact membrii CSM, nici individual, dar nici ca organ colectiv, nu au ieșit niciodată public să arate care este cu adevărat situația în ce privește răspunderea magistraților.

Magistrații din România răspund penal, contravențional, disciplinar și civil, pentru că magistrații nu au imunitate în fața legii.

În ce privește răspunderea penală, este de notorietate deja că unii judecători și procurori au fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție. Așadar, condamnarea unor judecători și procurori reprezintă dovada indubitabilă că judecătorii care încalcă legea penală sunt trași la răspundere.

În ce privește răspunderea contravențonală, legea nu exclude magistrații de la aplicarea legii contravenționale, astfel încât, dacă judecătorul, spre exemplu, încalcă legislația rutieră în ce privește regimul de viteză aplicabil pe anumite sectoare de drum, acestuia i se întocmește un proces-verbal de contravenție și i se aplică sancțiunile contravenționale prevăzute de lege.

În ce privește răspunderea disciplinară, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei, enumerarea faptelor care constituie abateri disciplinare înșirându-se în art. 99 de la lit. a) până la lit. t).

În legislația românească nu există nici o altă profesie reglementată care să aibă atâtea fapte considerate abateri disciplinare (20 de fapte).

Dovada că răspunderea disciplinară a magistraților nu este numai pe hârtie, ci ea se aplică, este aceea că, an de an, zeci de judecători și procurori sunt sancționați disciplinar, cu sancțiuni care încep de la mustrare și ajung până la excluderea din magistratură, așa cum rezultă din consultarea site-ului Consiliului Superior al Magistraturii (rapoartele anuale privind starea justiței, comunicatele și hotărârile pronunțate în materie disciplinară).

În ce privește răspunderea civilă, orice judecător sau procuror poate fi chemat în judecată civilă, pentru fapte cauzatoare de prejudicii care nu au legătură cu desfășurarea activității de judecător, spre exemplu, pentru daunele produse vecinului de o inundație provocată lăsarea unui robinet de apă deschis.

Legea nr. 303/2004 reglementează și răspunderea civilă a judecătorilor și procurorilor  pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare.

Astfel, art. 96 din lege prevede următoarele:

„(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.

(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite  în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

(5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.

(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an. „

Așadar, Legea nr. 303/2004 reglementează condițiile în care judecătorul sau procurorul, care a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, poate fi obligat la plata despăgubirilor plătite de stat.

În concluzie, este absolut fals că judecătorii și procurorii nu răspund, în cazul în care încalcă legea, și că este nevoie de o lege specială de răspundere a magistraților.

Cei care susțin necesitatea adoptării unei legi speciale de răspundere a magistraților, pentru fundamentarea acestei necesități ar trebui să aducă dovezi concrete referitoare la:

– existența vreunei alte categorii profesionale reglementate, care are cel puțin 20 de fapte prevăzute de lege ca abateri disciplinare;

– existența vreunei alte categorii profesionale care are o lege specială privind răspunderea civilă;

– numărul persoanelor care au fost obligate la repararea civilă a prejudiciilor produse ca urmare a unor erori sau grave neglijențe produse în exercitarea atribuțiilor de serviciu (exemplu: primari, membri în comisiile de aplicarea Legii nr. 18/1990, sau Legea nr. 10/2000, prefecți, miniștri, secretari de stat, șefi de Instituții Publice, ANAF, AJFP, DGFP, alți funcționari, medici, etc.).

Judecător Lăcrămioara Axinte
Tribunalul Botoșani

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership