BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Cristina Fintoc: Judecătorul va fi crezut pe cuvânt
02.11.2016 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Cristina Fintoc

Cristina Fintoc

Jud. Cristina Fintoc, Președinte secția civilă, Judecătoria sector 2, s-a referit, în cadrul dezbaterii O relație de efect (inclusiv juridic): concubinajul, organizată de Societatea de Ştiinţe Juridice, la administrarea probelor în cazul recuzării unui judecător.

Cristina Fintoc: Dar aceeași este și situația în care judecătorul se abține pe motiv că are o relație de concubinaj cu un avocat sau cu una dintre părți. Până la urmă va fi crezut pe cuvânt, ca să spunem așa, de către judecătorul care va soluționa declarația de abținere. Poți să vii cu mai multe, nu știu dacă poți să vii cu mai multe informații. Eventual dacă relația este de mai multă vreme, dacă sunt copii sau într-un oraș mai mic, dacă este de notorietate sau nu.”

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Cristina Fintoc: Judecătorul va fi crezut pe cuvânt”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    În sine, termenul de concubinaj este jignitor şi discriminatoriu, pentru că încearcă să definească, în antiteză, o relaţie intimă şi de trai în comun (dacă e doar intimă, fără trai în comun, mă întreb cum ar fi definită oare, amantlâc, aventură?) cu o o relaţie în privinţa căreia partenerii au ales drumul pe la primărie.

    De asemenea, discuţia pe probatoriu în cazul unor relaţii personale ale judecătorului este penibilă, după cum este penibilă orice discuţie de acest sens, indiferent de calitatea sau profesia celuia dus în discuţie.

    Pentru a nu afecta actul judecăţii, care trebuie să se limiteze la situaţia faptică şi la dispoziţiile legale aplicabile, altele, poate, ar fi soluţiile (evident că acum CPC defineşte ipotezele de lege lata), respectiv declaraţia de abţinere să nu fie „motivată”, dar să se prevadă discuţia între judele care se abţine şi judele care îi judecă cererea, eventual chiar în complet colegial, ca să fie exclusă sau măcar redusă suspiciunea (căci aproape toti suferim de această permanentă scenarită, din păcate alimentată de suficiente cazuri concrete de trafic de influenţă sau de situaţii de „îndatorare” morală, la limita legii penale) vreunui „aranjament” în doi, iar soluţia dată cererii să nu fie, la rându-i motivată.

    Rezultatul discuţiei dintre juzi să fie consemnat într-un proces-verbal, depus în mape speciale, căruia să i se asigure un regum de confidenţialitate şi la care s aibă acces exclusiv IJ şi instanţa de control judiciar, dacă apreciază necesar.

    Asta, în caz de abţinere, caz în care părţii nu îi este deschisă niccio cale de astac cu privire la soluţie dată cererii de abţinere.

    În ipoteza recuzării, pe astfel de motive, totul tinde să degenereze într-un circ fărăr margini, de ceea cred că ar trebui limitat la posibilitatea părţii de a solicita jduecătorului să se abţină printr-o cerere care să aibă același regim de evidenţiere, iar în caz de refuz, să poată critica aceast refuz în exercitarea căilor de atac.

    În căile de atac, dată fiind etapa procesuală, aş vedea aceeaşi posiblitate de jduecată a unei cereri de recuzare, dar nu de în secţia celui recuzat, ci de juzii altei secţii sau chiar de către o altă istanţă de acelaşi grad, pentru a micşora suspiciunea unei soluţii care să fie afectată de realţiile de colegialitate( în sensul rezervei de a pronunţa o soluţie pentru a nu „supăra” pe cineva), concomitent cu suspendarea judecării prcinii până la soluţionarea respectivei cereri printr-o încheire, de astă dată motivată, pentru că este rezultatul unui demrrs întreprins de către una dintre părţi, iar aceasta trebuie să cunoască rezultatul demersului său.

    Este adevărat că o astfel de soluţie ar întârzia procesul, însă, pe de o parte, întârzierea este cauzată de către părţi, eventualul abuz trebuind sancţionat prin amendă, şi nu tolerat, iar, pe de altă parte, cu mijloacele moderne de comunicare între instanţe, o cerere de recuzare poate fi transmisă imediat, prin fax sau scanare (şi email), instanţei competente, însoţită de probele depuse de către parte, pentru a fi judecată în maxim o săptămână de la formularea acesteia, astfel că nici întârzierea nu ar fi atât de mare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate