Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti

Răspunderea fiscală a avocaţilor 2016-2017. Ora de planificare
09.11.2016 | Daniel UDRESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Silviu UDRESCU

Daniel Udrescu

A se vedea și varianta din 2014 aici.

În calitate de contribuabili, Avocaţii sunt responsabili pentru plata unui procent destul de consistent din venituri, pentru impozite şi contribuţii şi taxe.

Răspunderea personală

Evidenţa contabilă a activităţii Avocatului trebuie organizată în jurul responsabilităţii fiscale, dar nu trebuie să se intersecteze cu cea de marketing şi promovare, care aduce clienţi. Avocatul nu trebuie să planifice în funcţie de plafoane, precum cel de TVA la 220.000 lei sau cel de 5 salarii medii pentru contribuţii. Avocatul trebuie să ţină o evidenţă a veniturilor pentru care eliberează chitanţe şi facturi şi trebuie să aibă o evidenţă a cheltuielilor pe care le face în baza unor chitanţe şi facturi, acestea reflectându-se în Formularul 200 (modificat cu OPANAF 3622/2015). Declarația se completează pentru fiecare categorie de venit şi pentru fiecare sursă de realizare a venitului pe care Avocatul o poate desfăşura (venituri din drepturi de autor, venituri agricole, etc.). Formularul 200, declaraţia privind veniturile realizate din România, se depune până la 25 mai a fiecărui an de către persoanele fizice care realizează, în mod individual sau într‐o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din România, provenind din venituri din exercitarea profesiei de avocat. Formularul raportează următoarele categorii:

1. Venit brut;

2. Cheltuieli deductibile, din care:

2.1. Contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii;

3. Venit net anual (rd.1.-rd.2.):

3.1. Venit net aferent activităţilor cu regim de reţinere la sursă a impozitului;

4. Câştig net anual;

5. Pierdere fiscală anuală (rd.2.-rd.1.)/Pierdere netă anuală.

În baza formularului 200, persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente primesc această decizie de regularizare, numită formular 250. Formularul se utilizează şi la stabilirea diferenţelor de impozit anual de regularizat, adică stabileşte suma care mai trebuie plătită sau care trebuie restituită de fisc, în conformitate cu informaţiile din Declaraţia de venit depusă de contribuabil şi cu datele administraţiei fiscale.

Formularul 220, declarația privind venitul estimat, se completează de către contribuabilii care realizează venituri în bani şi/sau în natură, provenind din activități independente, din activități desfăşurate în mod individual şi/sau în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, constituită între persoane fizice şi/sau în cadrul unei societăți civile cu personalitate juridică constituită potrivit legii speciale şi care este supusă regimului transparenței fiscale. În categoria veniturilor din activități independente, pentru care există obligația depunerii declarației, se cuprind veniturile din profesii libere, adică cele de Avocat. Formularul se utilizează pentru declararea veniturilor şi cheltuielilor estimate a se realiza în anul de impunere, pentru exercitarea opțiunii privind modificarea modului de determinare a venitului net, precum şi pentru recalcularea plăților anticipate cu titlu de impozit, potrivit legii.

În baza declaraţiei contribuabilului se emite formularul 260 – Decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit (modificat cu OPANAF 3605/2015) şi, pe baza propriilor date, fiscul trimite această decizie care stabileşte valoarea plăţilor anticipate din impozit. Veniturile avute în vedere sunt estimate fie în sistem real, fie pe baza normelor de venit. Recomandarea mea este ca AVOCATUL să ceară de la ANAF această decizie de impunere, pentru că de multe ori (mai întotdeauna) ea nu este trimisă contribuabilului.

ANAF mai poate emite decizia 620 pentru plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi decizia 630 pentru stabilirea de contribuţie de asigurări sociale de sănătate anuale.

Mulţi clienţi nu dau atenţie la data plăţii sau documentului cu care s-a făcut plata. De foarte multe ori se întâmplă ca, din neglijenţă, plata să nu se facă la termen. Poate nu pare o tragedie, dar atrag atenţia că evidenţa ANAF nu este una organizată aşa cum contribuabilul şi-ar dori-o şi imediat ce nu s-a executat plata la termen, sunt incidente conform Codului de procedură fiscală penalităţile definite de art. 176:

(1) Penalitățile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Dispozițiile art. 174 alin. (2) – (4) și art. 175 sunt aplicabile în mod corespunzător.

(2) Nivelul penalității de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere.

(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.

Pe lângă penalităţi se calculează şi dobânzi conform art. 174:

(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

(5) Nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.

Consider că AVOCATUL (cabinet individual de avocat) ce este echivalentul fiscal al unui PFA, plăteşte cele mai mari impozite şi taxe, cu încălcarea de către STAT a prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. În calitate de asimilat fiscal al PFA şi eu am o problemă majoră de legalitate cu privire la prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale, mai ales cu indicatorul ce se folosește la aprecierea bazei lunare de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor, care „nu poate depăşi 5 salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv înmulţite cu 12.”  Consider că atât statul ce colectează atât contribuţia la pensie, cât şi la sănătate foloseşte munca onestă a avocaţilor pentru o îmbogăţire fără justă cauză. În loc de 5 salarii medii sistemul ar trebui să permită o contribuţie la pensie minimă obligatorie şi opţiunea ca fiecare să contribuie după bunul plac şi cu orice sumă doreşte la un sistem privat, pentru o valoare mai mare a pensiei.  În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, acesta este unul găunos, pentru că nu dă înapoi PFA-ului cota de servicii pentru cele 5 salarii medii. La fel, şi sistemul de sănătate ar trebui să permită o cotă minimă, aplicabilă spitalelor de stat, după care individul care vrea să beneficieze de posibilităţile unui sistem privat, să-şi cumpere orice asigurare doreşte. Cele 5 salarii medii mă discriminează şi în mod cert prejudiciază profesiile liberale.

Paranteză (Nu sunt avocatul egalităţii sau plafonării sărăciei.  Eu susţin munca şi belşugul. Deci, dacă contribui mult la un sistem, am aşteptări ca sistemul să-mi plătească contribuţiile prin servicii. Articolul de faţă nu susţine lenea sau lipsa sau oropsirea. Sunt multe persoane în profesiile liberale care practică chiar dacă au situaţii cronice de sănătate şi pe aceia în apreciez.)

Avem un Cod fiscal nou din 2016, dar care este schimbat în acelaşi ritm ca şi vechiul, inclusiv cu nelegala/neconstituţionala ordonanţă de urgenţă a Guvernului (art 4. alin. (3)), acum prinsă expres în cod, care însă se bate cap în cap cu prevederile cu privire la modificarea Bugetului Public Naţional (în baza art. 2 pct. 32 al Legii nr. 500/2002, rectificarea bugetară se face prin lege de rectificare – lege care modifică în cursul exerciţiului bugetar legea bugetară anuală).

Avocaţii, conform definiţiei de la art. 67 – Definirea veniturilor din activități independente vor fi impozitaţi conform alin. (2): Constituie venituri din profesii liberale veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective. Cota de impozit este 16% conform art. 64 alin. (1) lit. a) şi se calculează conform art. 68 alin. (1) – Venitul net anual din activități independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri, cu excepția situațiilor în care sunt aplicabile prevederile art. 69 și 70 (aceste articole nu se referă la veniturile din profesii liberale).

Declararea veniturilor care reprezinta baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale se realizează de către contribuabilii care s-au înregistrat în baza OUG nr. 125/2011 începand cu 1 iulie 2012, prin depunerea la organul fiscal de domiciliu a declaraţiei privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, respectiv formularul 600 (introdus prin Ordinul ANAF nr. 874/2012).  ANAF emite formularul 610, (nu vă speriaţi dacă ANAF încă foloseşte pe site formularul pe legea veche 571/2003 cu trimitere la art. 296^24 şi 296^25, pentru că mai devreme sau mai târziu va intra în normalitate) în care stabileşte contribuţia socială anuală datorată şi termenele de plată. Contribuţia la pensii se plăteşte trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Declaraţia 600 se depune conform ORDIN Nr. 3655/2015 din 15 decembrie 2015 de persoanele obligate să se asigure în sistemul public de pensii, potrivit art. 148 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Cu privire la obligaţiile ce ţin de contribuţii pentru avocaţi, din 01.01.2016 se aplică art. 137 – Categorii de venituri supuse contribuțiilor de asigurări sociale, alin. (1) lit. b): Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, prevăzuți la art. 136, datorează, după caz, contribuții de asigurări sociale pentru venituri din activități independente, definite conform art. 67 ;

Avocaţii NU sunt obligaţi să plătească CAS la stat, dar pot avea această opţiune

Pentru veniturile realizate din profesii liberale, avocaţii plătesc contribuţia obligatorie către Casa de Asigurări a Avocaţilor, în temeiul O.U.G. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, aprobată prin Legea nr. 452/2001. Legea nr. 263/2010, în articolul 6 alineatul (2), privind sistemul unitar de pensii publice şi normele ei de aplicare, permite posibilitatea avocaţilor să aleagă între sistemul public de pensii sau contribuţia obligatorie către Casa de Asigurări a Avocaţilor.

Ministerul Finantelor a clarificat prin adresa 405145/24.02.2012 transmisa Uniunii Naționale a Barorurilor din Romania, că avocaţii nu sunt obligaţi să contribuie la sistemul public de pensii). Potrivit adresei MFP, „persoanele care exercită profesia de avocat nu se încadrează în categoria persoanelor asigurate obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii şi nici în categoria persoanelor prevăzute la art. 296^21 alin. (1) din Codul fiscal”. Cu privire la transpunerea în noul Cod fiscal, art. 150 – Excepții specifice privind veniturile din activități independente reglementează că AVOCAŢII, care au sistem propriu de asigurări sociale prin Casa de Asigurări a Avocaţilor, nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii.

Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b).

În cazul în care optează pentru sistemul public de pensii, Avocaţii au obligaţia minimă de la art. 138 – Cotele de contribuții de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat respectiv lit. a) 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Avocaţii sunt obligaţi să plătească CASS la stat

Plata contribuţiilor la sănătate se efectuează anticipat, o dată cu plata impozitului pe venit ce se determină în baza declaraţiei de venit estimat, formular 220 sau a declaraţiei de venit realizat, formular 200,organul fiscal emite o decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate (formular 620), în care stabilește suma de plată datorată anticipat şi termenele de plată. Plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, aşa cum arată Decizia ANAF 260.

ANAF ia în calcul valoarea declarată anticipat ca venit, la care calculează ce aţi estimat. Prin formularul 200 se calculează ce s-a realizat în anul precedent, din care se scade ce s-a plătit anticipat, pentru care se emite formularul 250, prin care se emite decizia de impunere în care se face regularizarea, cu obligaţia plăţii în 60 de zile de la comunicare.  Trebuia să plătiţi actualul aferent anului respectiv.  La început de an calculăm în formularul 220 pentru venitul pe care îl anticipăm pentru noul an şi raportăm în formularul 200 actualul din contabilitate pe anul anterior. Efectuarea plăţilor sunt datoria şi responsabilitatea Avocatului pentru estimatul declarat la termenele de 25/03, 25/06, 25/09 si 21/12 pentru anticipate şi este obligaţia Avocatului să le plătească înainte de aceste termene pentru a nu avea dobânzi şi penalităţi.

Pentru 2016 trebuia să plătiţi anticipatul din 25 martie, din 25 iunie, şi 25 septembrie urmând ultima plată pentru 21 decembrie 2016. Aceste sume vor fi reconciliate in 2017 cu actualul (impozitul şi CASS) calculat de ANAF la veniturile realizate pentru 2016.

Recomandare. Pentru o contabilitate pe care să o înţelegeţi, plătiţi ori anticipatul la termen cu OP, ce va fi ataşat acelui anticipat la trimestru, ori vă puteți apropia de suma reală din contabilitate şi să plătiţi actualul la trimestru, pentru a nu mai avea probleme de a reconcilia în anul următor. Eu, personal, folosesc a doua metodă pentru a evita suma ce poate fi mare în aşa fel încât să nu-mi afecteze fluxul de numerar în 2017 şi să nu mă trezesc cu dobânzi şi penalităţi, în cazul în care nu pot să plătesc la termen. Este o metodă mai eficientă pentru că împerechează venitul obţinut, alocând imediat cota parte ce reprezintă impozit sau contribuţie. Experienţa m-a învăţat să atrag atenţia clienţilor mei să-şi facă plăţile la termen. Răspunderea plăţii la termen este a Avocatului, nu a contabilului. Este o mare problemă an de an. Contabilul înregistrează intrările contabile şi foarte rar se ocupă de plăţi (din punct de vedere al controlului preventiv, practica cere o segregare a funcţiilor între cel care înregistrează contabil, ce nu trebuie să aibă şi controlul numerarului sau al plăţilor).

Evidenţa ANAF este una mai aparte. De obicei, istoricul calculului penalităţilor şi dobânzilor nu este unul foarte clar şi după ani de zile te trezeşti cu sume fabuloase pentru că plata ta a fost postată fie greşit, fie nu a fost postată. Atrag atenţia că este o practică a DITL şi a ANAF să greşească. Nu vreau să spun că o fac voit (chiar dacă uneori cred cu tărie că la baza fiscului este acel ŞEF cu forţă malefică care mă abuzează), dar uneori se întâmplă şi devii victimă a unui sistem birocratic şi pentru greşeala altora trebuie să plăteşti.

Plata pentru obligaţiile fiscale trebuie documentată şi evidenţa ei trebuie păstrată. Am avut cazuri în care o amendă a fost plătită de trei ori, pentru că nu s-a păstrat sau s-a rătăcit chitanţa şi ANAF sau DITL a venit şi a cerut-o de trei ori. Se întâmplă des cu amenzile auto, pe care dacă le plăteşti în 48 ore şi trimiţi copia plăţii la primăria pe raza căreia s-a făcut PV, te trezeşti, că nu a fost niciodată reconciliată şi operată în sistem (aici din nou revin la sistemul malefic care te terorizează pentru că este slab implimentat).

Refacerea unei evidenţe sau contestarea unor plăţi aplicate greşit costă bani şi timp. Prescrierea fiscală este 5 ani. Rezultă că arhivarea documentelor trebuie să fie şi ea o componentă a afacerii.

Răspunderea asocierii

Avocaţii se pot asocia. Din punct de vedere fiscal se completează formularele 204 şi 223 pentru asociere şi 220 pentru declararea venitului estimat ȋn noua asociere. Avocaţii mai au obligaţia completării formularului 010 la începerea activităţii şi 050 pentru orice ce modificare de sediu.

Formularul 204 declarație anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entități supuse regimului transparenței fiscale se completează şi se depune pentru asocierile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice, potrivit art. 125 din CF 2016, în cadrul cărora se realizează venituri din activități independente, pentru care venitul net se determină în sistem real. Declarația se depune de către asociatul desemnat prin contract să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asocierii față de autoritățile publice, până la data de 15 martie a anului următor celui de raportare.

Formularul 223 – declaraţie privind veniturile estimate pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale se completează în cazul asocierilor fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice care realizează venituri din activităţi independente – comerciale şi profesii libere. Declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data începerii activităţii, în cazul asocierilor care încep o activitate în cursul anului fiscal sau până la data de 25 mai a anului de impunere, odată cu declaraţia privind venitul realizat.

Operaţional, acolo unde există angajaţi sau plata TVA, avocaţii mai au obligaţia depunerii formularelor 100, 300 VIES, 392A şi 394 în funcţie de cum sunt cifrele de afaceri, lunar sau trimestrial, formularul 112 fiind depus lunar.

Atrag atenţia asupra Formularului 205, care are implicaţii penale. Declaraţia informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit (OPANAF nr. 3883/2013). Declaraţia se completează şi se depune de către plătitorii de venituri care au obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile cu regim de reţinere la sursă a impozitului, conform Titlului III din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Din punct de vedere al răspunderii ȋn baza Legii nr. 241/2005 aplicarea art. 6 trebuie făcută mai întâi persoanei (juridice) răspunzătoare, apoi administratorului acesteia, după luarea în considerare şi dovedirea condiţiilor de stabilire a intenţiei care duce la infracţiune: ”Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”.

Un formular important căruia nu i se dă importanţa cuvenită este Formularul 201 – Declaraţia privind veniturile realizate din străinătate (OPANAF nr. 3883/2013). Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care realizează venituri din străinătate, impozabile în România, ca urmare a desfăşurării unor activităţi în străinătate, cum ar fi: venituri din profesii libere, etc. Formularul 251 este Decizia de impunere anuală pentru veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice (OPANAF nr. 52/2012). În baza declaraţiei contribuabilului român privind veniturile obţinute din străinătate şi pe baza propriilor date, fiscul trimite această decizie care stabileşte suma care mai trebuie plătită sau, dimpotrivă, care trebuie restituită de fisc. Veniturile avute în vedere sunt cele din activităţi comerciale, din profesii libere, etc.. Se ia în considerare impozitul plătit în străinătate (credit fiscal).

Recomandări

Anual, Avocatul să-şi ceară fişa sintetică de plătitor.

Poate munca administrativă sau contabilă este pusă în așteptare sau întârziată de avocaţi, pentru a se putea concentra asupra clienților, dosarelor sau afacerilor. Evidența veniturilor sau cheltuielilor nu trebuie lăsată pe birou, în maşină sau poate chiar într-o cutie de pantofi. În timp acest lucru devine o problemă, pentru că se pierd sau se rătăcesc documente și, prin urmare, nu se mai pot deduce facturile sau chitanţele. Avocaţii trebuie să evite să facă evidenţa contabilă şi fiscală dintr-o dată, pentru că cere o mulțime de timp departe de afacere. Cele mai multe dintre probleme, care rezultă în frustrare apar atunci când sunt amestecate fondurile personale și de afaceri pe tot parcursul anului. Avocaţii trebuie să găsească soluţii pentru a ţine separat fondurile personale de cele de afaceri. Pentru acest lucru recomand conturi bancare separate. Acest lucru reduce riscul de a îndrepta lucrurile la sfârşit de an. Este important pentru avocaţi să stabilească un cont bancar de afaceri și de a folosi acest cont strict pentru tranzacții de afaceri.

O greşeală mare este că nu se face evidența meticuloasă a cheltuielilor de afaceri. Unii oameni care-şi conduc afacerea lor ca o proprietate exclusivă se axează în jurul valorii dată de veniturile lor, dar cad în capcana timpului stresant petrecut pentru raportarea fiscală, atunci când vine sezonul fiscal, dar vă asigur că axarea pe evidenţa contabilă şi fiscală este o sursă mare de stres care poate fi eliminată. Contabilul face înregistrări contabile la un cost eficient. Avocatul pledează în instanţă pentru un onorariu. 40 de ore petrecute în evidenţă fiscală, înseamnă 40 de ore pierdute din onorariu. Chiar dacă onorariu contabil ar fi egal cu onorariu avocaţial (de obicei nu este nici jumătate), contabilul va petrece ca profesionist maxim 20 de ore. Avocatul poate să câştige 40 de ore de venituri, în loc să piardă 40 de ore de cheltuieli şi stres.

Expertul contabil ajută la maximizarea deducerilor, la corecta introducere a cheltuielilor deductibile fiscal, completează toate actele necesare și chiar amintește de plata impozitelor la timp. Acest tip de ajutor este de neprețuit, permiţând energiei Avocatului să se concentreze pe producerea de munca de calitate pentru clienți.

Odată ce declaraţiile fiscale sunt depuse, este o idee bună pentru a reflecta cu privire la orice probleme care au fost împovărătoare în decontul de taxa pe 2016.

Daniel Udrescu

Secţiuni: Content, Fiscalitate, Selected, Studii | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO