Propunere legislativă privind alienarea parentală și raporturile parentale
3 noiembrie 2016 | Diana-Iulia OLAC, Tudor BECHEANU
Diana-Iulia Olac
Tudor Becheanu
1) Preambul
Domnul senator Ioan Ghise a depus astazi un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 272/2004 si a Legii nr. 217/2003, proiect redactat de catre autorii acestui articol. Pe aceasta cale publica, dorim sa ii multumim domniei sale pentru sprijinul si aplecarea sa, fara de care acest proiect nu ar fi putut fi realizat.
Proiectul de lege aduce modificari importante in domeniul raporturilor parentale.
Initiativa vizeaza, rezumativ:
– Reglementarea legislativa a alienarii parentale: pentru prima data in Romania, proiectul prevede definirea legala a fenomenului, detalierea modalitatilor de constatare a existentei fenomenului, precum si efectele juridice pe care constatarea unei situatii de alienare parentala le produce.
– Imbunatatirea cadrului legal in ceea ce priveste modalitatea de stabilire a exercitarii autoritatii parintesti, a locuintei copilului, a programului de relatii personale si a modului in care este achitata pensia de intretinere stabilita in favoarea minorului.
– In mod special, proiectul reglementeaza pentru prima data in Romania posibilitatea instantelor de judecata de a stabili o locuinta alternativa a copilului, astfel incat, din punct de vedere faptic, minorul sa poata sa locuiasca perioade aproximativ egale de timp cu fiecare dintre parintii sai.
– De asemenea, in scopul imbunatatirii cadrului procesual al dosarelor in care se dispun masuri cu privire la minori, proiectul introduce obligativitatea ca cererile formulate pe calea ordonantei presedintiale sa fie solutionate intr-un termen maxim de 30 de zile, prevede obligativitatea ca audierea de catre instanta a minorilor care nu au implinit 14 ani sa fie realizata in prezenta unui reprezentant al directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului si sa fie inregistrata audio, asemenea sedintei de judecata propriu-zise.
– Modificarea cadrului legal in ceea ce priveste emiterea unui ordin de protectie, prin extinderea notiunii de membru de familie si prin reglementarea posibilitatii de a se solicita si prelungirea unui ordin de protectie deja emis.
Redactarea proiectului s-a realizat avandu-se in vedere constatarile de caz acumulate in domeniul de expertiza profesional al subsemnatilor, constatari care, in mare masura, au fost deja exprimate public prin intermediul articolelor publicate, dar si o sinteza de cercetare a celor mai bune si eficiente practici din domeniu de la nivel international.
2) Alienarea parentala
Proiectul reglementeaza notiunea de alienare parentala, parinte alienator si parinte alienat. Alienarea parentala este definita ca fiind procesul prin care unul dintre parinti, in mod intentionat, urmarit sau asumat si apropriat, invocand interesul superior al copilului, genereaza sau accepta si foloseste o situatie in care copilul ajunge sa aiba, fara culpa celuilalt parinte, o relatie disfunctionala cu acesta.
Se stabileste faptul ca existenta unei situatii de alienare parentala poate fi constatata exclusiv de catre o instanta de judecata, fie in cadrul unui proces care priveste exclusiv aceasta chestiune, fie in cadrul unui proces care vizeaza si stabilirea unor masuri privitoare la minor. Calitate procesuala activa pentru o astfel de cerere o vor avea parintele alienat si directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului.
Efectele juridice ale constatarii unei situatii de alienare parentala sunt urmatoarele:
– Alienarea parentala devine criteriu pe care instanta de judecata il va avea in vedere, in mod obligatoriu, in cazul tuturor masurilor pe care le decide cu privire la copil.
– Se creeaza prezumtia simpla ca nu este in interesul minorului ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun de catre parintele alienator si nici ca locuinta minorului sa fie stabilita la domiciliul acestui parinte.
Fiind o prezumtie simpla, aceasta il favorizeaza pe parintele alienat si, astfel, favorizeaza intreruperea procesului de alienare si reluarea legaturilor firesti dintre copil si parintele alienat. Totusi, prezumtia nu poate fi absoluta, pentru ca pot exista situatii in care, chiar si in situatia unei alienari parentale, parintele alienat nu doreste ori nu este in masura sa decida singur cu privire la procesul de ingrijire al copilului si nici sa se ingrijeasca in mod direct si prioritar de copil.
In situatia in care locuinta copilului este stabilita la parintele alienator:
i. Instanta este obligata sa stabileasca in favoarea parintelui alienat un program de legaturi personale care va include intotdeauna atat gazduirea copilului la domiciliul parintelui alienat, cat si intalnirea copilului in locuri neutre.
ii. Sarcina ducerii si aducerii copilului la inceputul si, respectiv, sfarsitul perioadelor programului de legaturi personale ii va reveni intotdeauna parintelui alienator.
iii. Instanta stabileste in mod obligatoriu masura asiguratorie a amenzii pentru fiecare zi de intarziere in ceea ce priveste respectarea programului de legaturi personale de catre parintele alienator. In plus, proiectul vizeaza stabilirea unor limite minime si maxime ale acestei amenzi, intre 5% si 10% din veniturile celui sanctionat, limite care, in cazul unei situatii de alienare parentala se dubleaza.
iv. Instanta va dispune in mod obligatoriu consilierea psihologica a copilului si a parintelui alienat.
3) Raporturile parentale – modificari de fond
Proiectul vizeaza completarea criteriilor pe care instanta de judecata le va avea in vedere atunci cand stabileste ca autoritatea parinteasca va fi exercitata exclusiv de catre unul dintre parinti. In esenta, criteriilor actuale – care raman neschimbate, li se adauga situatia de alienare parentala, situatia in care unul dintre parinti incalca in mod repetat autoritatea parinteasca a celuilalt parinte, precum si toate situatiile in care, in mod obiectiv, parintii nu pot colabora pentru luarea in comun a deciziilor privitoare la copil.
In ceea ce priveste criteriile de stabilire a locuintei copilului, se adauga ca si criteriu obligatoriu de avut in vedere de catre instanta existenta unei situatii de alienare parentala.
In ceea ce priveste obligatia de intretinere, proiectul prevede faptul ca pensia stabilita in favoarea copilului si executabila in bani nu este datorata pentru perioadele de timp in care copilul petrece cu debitorul obligatiei mai mult de 7 zile consecutive, cum este cazul vacantelor, de exemplu.
In ceea ce priveste programul de relatii personale, proiectul vizeaza mai multe modificari:
– Stabilirea situatiilor de alienare parentala ca si criteriu obligatoriu pentru instanta;
– Stabilirea faptului ca instanta de judecata are posibilitatea de a dispune un program de relatii personale care sa aiba o intindere de pana la 7 zile consecutive dintr-un interval de 14 zile, pentru toate perioadele in care copilul nu se afla in vacanta. Asadar, prevederea permite instantelor de judecata sa stabileasca un program de relatii personale de pana la jumatate din timpul copilului, o astfel de dispozitie echivaland cu stabilirea unei locuinte alternative a acestuia.
– Stabilirea faptului ca instanta de judecata stabileste obligatoriu in sarcina carui parinte ii revine obligatia de a duce si aduce copilul la inceputul si, respectiv, sfarsitul perioadelor programului. In cazul existentei unei situatii de alienare parentala, instanta dispune in mod obligatoriu ca sarcina sa ii revina parintelui alienator.
4) Raporturi parentale – modificari procedurale
Proiectul vizeaza solutionarea cu celeritate efectiva a cauzelor de ordonanta presedintiala care au ca si obiect dispunerea masurilor privitoare la un minor. Pentru acestea, termenul maxim de solutionare este de 30 de zile de la data depunerii cererii de chemare in judecata.
De asemenea, se stabileste si o durata maxima de intocmire si depunere la dosar a raportelor de evaluare psihologica stabilit a fi realizate in toate dosarele in care se vor dispune masuri cu privire la minori, si anume un termen de 30 de zile.
In ceea ce priveste procedura de audiere a minorilor de catre instante de judecata:
– De fiecare data cand se dispune audierea unui minor mai mic de 14 ani, aceasta va avea loc in prezenta unui reprezentant al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului; acest reprezentant are obligatia sa intocmeasca si sa inregistreze la dosarul cauzei un raport cu privire la constatarile sale din cadrul audierii.
– Audierea minorilor va fi inregistrata audio, asemenea sedintelor de judecata propriu-zise.
– Audierea minorilor va avea loc la finalul cercetarii judecatoresti, asadar, ulterior administrarii tuturor probelor produse de parti si admise de instanta de judecata.
Masura asiguratorie a amenzii pentru nerespectarea programului de legaturi personale se extinde pentru a include si situatiile in care nu este respectata masura stabilirii locuintei copilului la domiciliul unuia dintre parinti. De asemenea, cuantumul amenzii este stabilit intre 5%-10% din veniturile debitorului obligatiei, iar, in cazul constatarii unei situatii de alienare parentala, stabilirea acestei masuri asiguratorii este obligatorie pentru instanta si limitele amenzii se dubleaza.
5) Ordin de protectie
Din categoria celor care pot beneficia de instituirea unui ordin de protectie nu fac parte in prezent concubinii, daca acestia nu mai locuiesc impreuna. In acest fel, sunt exclusi parintii necasatoriti ai copiilor, daca nu locuiesc impreuna; proiectul vizeaza extinderea categoriei membrilor de familie si cu aceste persoane.
Proiectul vizeaza si posibilitatea prelungirii unui ordin de protectie deja emis, atunci cand se constata ca faptuitorul a incalcat prevederile ordinului. Solicitarea de prelungire se va putea realiza chiar si inainte de expirarea ordinului in vigoare.
6) In loc de concluzii
Propunerea legislativa impreuna cu expunerea de motive, va putea fi consultata pe site-ul Senatului Romaniei.
Avocat Diana-Iulia Olac
Avocat Tudor Becheanu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
