ICCJ. Reaua-credință la înregistrarea unei mărci
7 noiembrie 2016 | Cosmina SIMA
Cosmina Sima
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 84/1998 se referă la utilizatorul recunoscut al însemnului aparținând categoriei enumerate de lege, iar nu la un organ învestit cu autoritate statală pentru a autoriza, în baza legii, un însemn oficial. În speță, elementul figurativ al mărcii este, de fapt, stema comunității rutene. Reclamanta, fiind reprezentant al comunității respective, comunitate ce se identifică istoric, cultural, politic cu stema în cauză, poate să opună un drept de folosință exclusivă de către un terț asupra acestui însemn. Titularul mărcii contestate cunoștea că însemnul înregistrat ca marcă este stema comunității rutene, dar și că există posibilitatea de utilizare a acesteia, fără restricții, de către toți membrii comunității. Însă titularul a încercat să obțină un drept exclusiv de folosință pentru același domeniu în care folosirea lui era nestingherită, pretinzând exclusivitatea stemei prin obstrucţionarea folosirii acesteia şi de alte organizaţii ale rutenilor în procesul electoral. Acest fapt denotă reaua sa credinţă la înregistrarea mărcii. (Decizia nr. 932 din 19 aprilie 2016 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acțiune în anulare)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
