« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Revizuirea Constituției în Parlament – Analiza Raportului Comisiilor Parlamentare
09.11.2016 | Vlad PERJU

Secţiuni: Drept constitutional, Dreptul familiei, Opinii, Selected, Varia (alte arii de practica) | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Vlad Perju

Vlad Perju

Initiativa de revizuire a Constitutiei pentru interzicerea casatoriei intre persoanele de acelasi sex isi continua parcursul, fiecare noua etapa aratand vulnerabilitati majore ale puterilor in stat.

Dupa decizia deplorabila prin care Curtea Constitutionala a validat legalitatea initiativei, a venit momentul Comisiilor parlamentare sa dea masura muncii lor. Cele doua Comisii (Comisia juridica si Comisia pentru constitutionalitate si libertati civile) au avizat, cu unanimitate de voturi, propunerea de revizuire a Constitutiei. Raportul comun al comisiilor este public si, desi ignorat in totalitate de mass-media si opinia publica, este un document important care trebuie citit cu atentie.

La o asemenea lectura, Raportul comun face dovada unei rele-credinte greu de disimulat, o combinatie de prejudecati si confuzii, nu doar tema specifica a modificarii Constitutiei, ci si a rolului puterii legislative, in general. Raportul este succint (doar patru pagini, restul raportului fiind adrese inter-institutionale si decizia Curtii Constitutionale), neconcludent si surprinzator de neserios in substanta, o insulta la adresa parlamentarismului constitutional.

Ce aflam din Raport este ca senatorul Sebastian Grapa “nu doreste sa se gandeasca” ce ar insemna ca un cuplu format din minoritati sexuale sa poata sa infieze copii. Daca domnul senator Grapa – “tata a trei copii”, dupa cum suntem informati – nu doreste sa se gandeasca la acesta problema, probabil ca ar face bine sa isi dea demisia pentru a redobandi, ca persoana privata, libertatea de a isi alege temele de reflectie. Insa, in calitate de reprezentat in Parlamentul Romaniei, domnul senator Grapa are obligatia (de serviciu, sa ii spunem asa) sa argumenteze de ce, in opinia Domniei Sale, zecile de tari in care cupluri de acelasi sex pot adopta copii, din Canada pana in Finlanda si din Marea Britanie pana in Australia si SUA, au actionat gresit sau iresponsabil.

Din Raportul Comun aflam si ca senatorul Mariana Campeanu considera ca, in familii cu doua mame sau doi tati, copiii cresc cu “traume psihice”. Ce nu aflam, insa, sunt motivele pentru care doamna senator nu este convinsa de muntii de studii sociologice si psihologice care arata exact opusul a ceea ce crede Domnia sa, si anume lipsa unor traume specifice ale copiilor care cresc in asemenea familii comparativ cu familiile traditionale. Poate ca doamna senator Campeanu a studiat aceste documente si le-a gasit neconvingatoare. Insa obligatia sa, ca reprezentant in Parlamentul Romaniei, este nu doar sa comunice isi concluziile, ci sa prezintele argumentele care stau la baza acelor concluzii.

Spre deosebire de colegii sai, domnul senator Titus Corlatean ofera o explicatie in aparenta mai elaborata a votului sau pentru admiterea initiativei legislative de revizuire a Constitutiei. Dupa ce se declara impresionat de numarul de semnaturi (trei milioane) stranse de initiatorii proiectului de revizuire, domnul Corlatean aminteste importanta principiului deciziei majoritatii. Dat fiind ca “nu exista niciodata unanimitate intr-o societate”, regula intr-o democratie este ca majoritatea decide prin vot. Sa lasam deoparte faptul ca domnul senator Corlatean reuseste sa se contrazica intr-o propozitie scurta (daca nu exista niciodata unanimitate, cum se face ca votul majoritar este acceptat de toti cetatenii?). Ce crede, insa, reprezentantul Corlatean despre necesitatea de a proteja minoritatile (religioase, etnice, sexuale, politice) intr-o societate democratica? Cu alte cuvinte, ce crede Domnia Sa despre democratia constitutioanala, de tipul celei instaurate prin Constitutia Romaniei si in parlamentul careia domnul Corlatean este reprezentant? Intrebarea este importanta pentru ca exista o evidenta diferenta intre democratie si democratia constitutionala. Daca, spre exemplu, cetatenii Romaniei decid, in majoritate covarsitoare, ca persoanele ce nu apartin religiei ortodoxe sa nu poata vota in alegeri, aceasta interdictie nu ar avea forta de lege pentru ca ar fi contrara Constitutiei. Ca atare, Constitutia impune limite deciziilor majoritatii intr-o democratie constitutionala.

In opinia domnului Corlatean, aceste limite sunt cele ale drepturilor “imuabile ale fiintei umane” ce sunt consacrate de legislatie (interna si internationala) si “care exprima valori esentiale pentru fiinta umana”. Or, domnul senator constata ca nici in legislatia interna si nici in cea internationala nu exista un drept la casatorie al persoanelor de acelasi sex. Concluzia sa este clara: “ceea ce nu e inscris in lege, nu exista”.

Acum, nici dreptul domnului senator de a traversa strada, de a se barbieri sau de a merge cu autobuzul nu sunt “inscrise in lege” si, totusi, nimic nu il impiedica in aceste activitati. De ce? Pentru ca, pe langa drepturi specifice, exista in Constitutia Romaniei principii generale la care institutiile statului trebuie sa se conformeze in toate activitatile lor. Un asemenea principiu este cel al egalitatii in drepturi. Articolul 16 (1) prevede ca “cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.” Statul roman nu poate actiona discriminatoriu fata de cetatenii sai in ce priveste accesul sau exercitiul unui drept. Spre exemplu, statul, prin autoritatile locale, nu are obligatia constitutionala sa asigure transportul in comun al cetatenilor. Insa, o data ce a pus la dispozitia cetatenilor mijloace de transport in comun, statul trebuie sa asigure accessul cetatenilor in mod nediscriminatoriu – nu poate, spre exemplu, interzice accesul in autobuze al femeilor sau persoanelor catolice. La fel si cu institutia casatoriei sau, cel putin, acesta este argumentul pe care Comisiile comune ale Parlamentului trebuie sa il analizeze. In ce il priveste pe domnul senator Corlatean, Domnia Sa se va bucura sa afle ca, chiar atunci cand drepturile subiective nu sunt exact specificate in Constitutie, principiile generale, cum este principiul egalitatii, sunt mecanismele prin care Constitutia protejeaza – sau, cel putin, ar trebui sa protejeze, daca s-ar gasi o institutie in stat care sa o aplice – pe membrii minoritatilor de furia legislativa a majoritatii. Mult mai mult este “inscris in lege”, adica in Constitutie, decat are impresia senatorul Corlatean.

In mod cert, domnul Corlatean ar fi putut intelege aceste nuante daca ar fi citit si ascultat cu atentie interventia Asociatiei ACCEPT in fata comisiilor parlamentare. Insa nimic din argumentele impotriva initiativei de modificare a Constitutiei nu au fost serios discutate in Comisie, dupa cum arata Raportul Final. Chiar dupa concluzia ca legislatia europeana nu interzice statelor membre sa redefineasca casatoria intre un barbat si o femeie, parlamentarii nu au discutat nimic in ce priveste oportunitatea acestei definitii sau principiile fundamentale ale statului roman impotriva unei asemenea modificari.

Concluzia analizei Raportului Final este ca interventiile membrilor comisiei nu sunt interventii ale unor reprezentanti in legislativul unei democratii constitutionale. Ele nu denota o incercare onesta de a intelege problemele supuse spre deliberare. Ele nu sunt incercari de a reflecta asupra limitelor, in parte inerente, ale propriile prejudecati si de a incerca a le depasi. Nu demonstreaza un efort de a vedea lumea din perspectiva altora, mai ales a semenilor tai direct afectati de decizii atat de importante precum cele referitoare la casatorie, familie si viata privata. Fara aceste eforturi, rapoartele comisiilor parlamentare vor continua sa arate ca acest Raport Final, iar cetatenii Romaniei vor ramane fara reprezentare in Parlamentul lor.

Dr. Vlad Perju

* Mulțumim Contributors

 
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD