Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim marţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

ITAC – Circulaţia transfrontalieră şi afaceri civile: căsătorie şi autoritate părintească în spaţiul judiciar european
10.11.2016 | Marie LAMARCHE

SUMAR: articolul prezintă elemente legate de proiectul de cercetare derulat şi finanţat de Comisia Europeană cu privire la Aplicarea Regulamentului CE 2201/2003 de către jurisdicțiile de primă instanţă din statele membre[1].

Ca urmare a unei solicitări înaintate de Comisia Europeană, în decembrie 2015 a prins contur proiectul ITAC, gândit pe o durată de 2 ani. Proiectul răspunde unei necesităţi de a aprofunda cunoștințele legate de aplicarea Regulamentului CE 2201/2003, cunoscut sub numele Bruxelles II bis, relativ la competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie de căsătorie şi responsabilitate parentală. Punerea în operă a acestui regulament de către jurisdicţiile diferitelor state membre ale Uniunii Europene reprezintă un obiectiv esenţial, în condiţiile în care cifrele statistice relevă că în fiecare an sunt pronunţate în Europa în jur de 100.000 de divorţuri ce implică un element de extraneitate. De asemenea, între 150.000 şi 245.000 de copii sunt implicaţi anual în cauze transnaţionale legate de probleme grefate pe autoritatea părintească, iar circa 240.000 de „familii internaţionale” sunt vizate de proceduri judiciare transfrontaliere în materie de drept al familiei. Este adevărat că s-au derulat deja numeroase studii pe subiecte ce ţin de aplicarea Regulamentului Bruxelles II bis, însă ele au vizat în principal analize teoretice generale de drept internaţional privat sau jurisprudenţa Curţilor supreme din statele membre ce aducea în discuţie principalele probleme juridice ivite în aplicarea regulamentului.

Obiectivul proiectului ITAC este de a fixa o situaţie de fapt clară cu privire la dificultăţile tehnice întâlnite de judecători şi procurori în aplicarea Regulamentului, precum şi de a identifica bunele practici existente, toate acestea plecând de la studii în teren. Rezultatele proiectului vor putea fi luate în considerare în cadrul demersului mai amplu al Comisiei Europene vizând modificarea Regulamentului 2201/2003, şi, de asemenea, vor releva necesităţile de formare pentru practicienii dreptului.

Cercetarea în proiectul ITAC prezintă elemente de originalitate pe cel puţin trei paliere de acţiune. În primul rând este vorba de o cercetare ce implică o veritabilă dimensiune europeană, întrucât ea se realizează în trei ţări ale Uniunii Europene – Italia, România şi Franţa. În al doilea rând, este vorba de un studiu coordonat de către Şcoala Naţională de Magistratură Franceză (ENM) şi pus în practică în parteneriat cu Universitatea de Bordeaux – Forum Montesquieu, cu Scuola Superiore della Magistratura (şcoala italiană de formare a magistraţilor), Institutul Naţional al Magistraturii – INM, Bucureşti, împreună cu serviciul Justice Cooperation Internationale (direcţia responsabilă din cadrul Ministerului Francez al Justiţiei) şi cu Reţeaua Europeană a Şcolilor de Magistratură (partener asociat). Un astfel de consorţiu permite reunirea unei echipe pluri-profesionale – în binomul magistraţi /cadru universitar, o echipă internaţională de altfel. În plus, este creată o fructuoasă colaborare între specialiştii cercetători cadre universitare şi practicieni ai dreptului în direcţia unei convergenţe a experienţei fiecăruia. Studiul va permite realizarea unei analize comparative la nivelul Uniunii Europene, iar rezultatele vor fi publicate în limbile franceză, engleză, italiană şi română. Este vorba de un adevărat studiu concret, în teren, iniţiat pe lângă tribunalele de primă instanţă (un tribunal din provincie şi un tribunal din capitala fiecărui stat implicat). Urmând o metodologie comună, s-a realizat un inventar de drept pozitiv intern, un inventar de jurisprudenţă a Curţilor Supreme şi o listă de lucrări de doctrină/bibliografie relevante, fiecare echipă procedând apoi la colectarea de hotărâri din cadrul instanţelor ce au acceptat să participe la studiu. Cu dificultăţile de acces inerente, proprii fiecărei ţări, pe aceeaşi perioadă de cercetare au fost identificate decizii de aplicare, dar şi decizii de neaplicare a regulilor stabilite de Regulament, fiind vizată în identificare prezenţa unor elemente de extraneitate, cum ar fi reşedinţa şi naţionalitatea. Deja în această etapă de lucru s-a putut observa că în unele instanţe chestiunea aplicării Regulamentului nu este ridicată în mod sistematic nici de către părţi, nici de către judecători, deşi prezenţa mai multor elemente de extraneitate ar fi putut pune în discuţie o asemenea analiză. Studierea deciziilor celor mai pertinente va permite scoaterea la iveală a diferenţelor de aplicare a dispoziţiilor din Regulament şi a interpretărilor legate de câmpul său de aplicare. De altfel, practica judiciară şi rezultatele identificate nu sunt identice nici prin raportare la obiectul acţiunii – divorţuri, divorţuri prin acord, răpiri internaţionale de copii, etc.

Un alt pas în cercetarea despre care vorbim are în vedere discuţii directe cu magistraţii implicaţi şi punerea la dispoziţie a unui chestionar on-line destinat celor interesaţi să se implice în analiza acestui subiect, context în care responsabilii proiectului îşi vor putea lămuri dificultăţile legate de aplicarea/neaplicarea Regulamentului, vor putea înţelege raţiunile pentru care dispoziţiile acestuia sunt sau nu sunt uşor de aplicat. În ceea ce priveşte chestionarul on – line, acesta oferă un număr de piste potenţiale de răspuns în analiza practicii judiciare legată de Regulamentul Bruxelles II bis (argumente de neaplicare, argumente de oportunitate, complexitate, lipsă de informare, lipsă de formare profesională, interpretare dificilă a noţiunilor, interesul aplicării), răspunsul la întrebările chestionarului permiţând autorilor studiului să ofere propuneri pentru reformarea Regulamentului. Chestionarul on – line este deschis tuturor magistraţilor ce se confruntă cu aplicarea dispoziţiilor europene, dar poate fi, în egală măsură, avut în vedere şi de specialiştii din alte profesii juridice. În final, analiza acestor rezultate are ca obiectiv implicarea în ameliorarea instrumentelor europene în materie şi întărirea legăturilor între practicienii europeni ai dreptului, fără de care aceste instrumente juridice ar rămâne o simplă expunere de „vitrină” a dorinţei de europenizare a dreptului internaţional privat. Obiectivele proiectului ITAC sunt cu atât mai importante în acest moment în contextul în care asistăm la apariţia a noi reglementări europene privind dreptul familiei – Regulamentul UE nr. 2016/1103 din 24.06.2016 şi Regulamentul UE nr. 2016/1104 din 24.06.2016. Un asemenea puzzle de acte normative, care conturează un spaţiu distinct în materia dreptului privat, în care diverse piese au fost deja puse, pune în discuţie din ce în ce mai clar formarea unei legislaţii europene a dreptului familiei.

Notă: chestionarul on –line poate fi accesat urmând acest link.


[1] Traducere realizată de judecător dr. Laura Andrei, președinte al Tribunalului București, reprezentant al INM în proiectul de cercetare ITAC.


Conferenţiar Marie Lamarche
Universitatea din Bordeaux

* Articolul a fost publicat în Franţa, Editura LexisNexis, Droit de la famille n.10, Octobre 2016, alerte 76.


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.