Secţiuni » Arii de practică » Business » Infrastructură
Infrastructură
Profesionişti
 

Noi reglementări privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare
25.11.2016 | Călin MUREŞANU, Irina DIMITRIU

Secţiuni: Infrastructură, Lege 9, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Călin Mureșanu

Călin Mureșanu

Irina Dimitriu

Irina Dimitriu

Propunerea legislativă de modificare și completare a Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 (”O.G. nr. 22/1999”) privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile (”PL O.G. nr. 22/1999”) aduce o serie de modificări legislației în vigoare.

Scopul principal al propunerii legislative constă în eficientizarea utilizării terenurilor portuare care aparțin domeniului public și creșterea standardelor de performanță și profesionalism a conducerii administrațiilor portuare, care trebuie să acorde atenție sporită obligațiilor lor esențiale de a repara și întreține infrastructura portuară.

Astfel, propunerea legislativă introduce clarificări cu privire la elementele constitutive ale infrastructurii portuare, dar și ale obligațiilor administrațiilor portuare.

Propunerea legislativă a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare în data de 14.11.2016.

Extinderea ariei de aplicabilitate și redefinirea unor termeni

Proiectul de lege prevede că aplicarea legii se va extinde și activităților conexe de transport naval (art. I.1 PL O.G. nr. 22/1999). Totodată, sunt excluse din domeniul de aplicare a legii navele din dotarea Autorității Navale Române și Regiei Autonome „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați (art. I.2 PL O.G. nr. 22/1999).

Infrastructura de transport naval e redefinită ca fiind compusă din apele naționale navigabile ale României, infrastructura de căi navigabile interioare și infrastructura portuară indiferent de forma de proprietate (art. I.5 PL O.G. nr. 22/1999). Nu mai fac parte din infrastructura de transport naval zonele de siguranță maritimă sau de siguranță a căilor navigabile, respectiv șenalele de acces spre porturi. În plus, este definită infrastructura de cale navigabilă interioară, din care fac parte căile navigabile interioare ale României, ecluzele, apărările și consolidările de maluri și taluzuri, drumurile tehnologice din lungul canalelor navigabile, și, în plus fața de vechea formă a O.G. nr. 22/1999, construcțiile hidrotehnice și terenurile, instalațiile și echipamentele aferente acestora (art. I.5 PL O.G. nr. 22/1999).

PL O.G. nr. 22/1999 redefinește elementele constitutive ale portului ca fiind infrastructura portuară și suprastructura portuară, care sunt definite după cum urmează:

– Infrastructura portuara – terenurile portuare, construcțiile hidrotehnice destinate acostării navelor și/sau aferente porturilor, bazinele portuare din interiorul porturilor, șenalele de acces în porturi, căile ferate, drumurile tehnologice, instalațiile și echipamentele aflate în perimetrul portuar şi care sunt destinate furnizării de utilități, acvatoriile;

– Suprastructura portuară – instalațiile și echipamentele necesare pentru manipularea mărfurilor, construcțiile – destinate depozitării și procesării mărfurilor, alte clădiri și construcții speciale, platformele portuare, instalațiile și echipamentele de preluare a deșeurilor, inclusiv a celor generate de nave, sistemele de dirijare a traficului din perimetrul portuar, precum și orice alte bunuri care prin natura sau destinația lor deservesc oricăreia dintre activitățile de transport naval prevăzute la art. 19.

Un alt element de noutate este că porturile nu se mai clasifică din punctul de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii portuare, ci doar din punctul de vedere al formei de proprietate asupra terenurilor (art. I.8 PL O.G. nr. 22/1999).

PL O.G. nr. 22/1999 introduce noi definiții pentru ”locul de operare”, ”punctul izolat de operare”, ”rada portuară” și aduce clarificări cu privire la utilizarea drumurilor aflate în interiorul porturilor și al drumurilor tehnologice (art. I.9 și I.11 PL O.G. nr. 22/1999).

Modificări privitoare la dezvoltarea infrastructurii portuare

PL O.G. nr. 22/1999 aduce modificări cu privire la regimul dezvoltării infrastructurii portuare. Astfel, dezvoltarea porturilor ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se va realiza doar cu consultarea prealabilă a administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare și a asociațiilor patronale și profesionale reprezentative și legal constituite.

Totodată, investițiile în suprastructură portuară de natura bunurilor imobile, care au ca rezultat schimbarea sistematizării portului sau au ca efect creșterea capacității de operare a portului sau pot influența starea tehnică a infrastructurii, se pot realiza numai cu avizul conform al ministerului, indiferent de forma de proprietate asupra terenului. Acest aviz nu va putea fi refuzat fără motive temeinice. Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de cale navigabilă interioară, indiferent de forma de proprietate, se vor aproba de către minister.

Modificări privitoare la obligațiile și modul de desfășurare al activităților administrațiilor portuare

Principala modificare se referă la noile obligații ale administrațiilor portuare:

– să întrețină, să repare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, astfel cum acestea sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărțile tehnice aferente fiecărui element de infrastructură sau grupuri de elemente reprezentând o unitate funcțională;

– să întrețină, să repare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale oricăror rețele -de utilități existente pe teritoriul porturilor, aflate în administrarea sau proprietatea lor;

– să asigure operatorilor economici, la cererea lor, refurnizarea sau distribuția utilităților (art. I.26 PL O.G. nr. 22/1999);

– să întreţină drumurile de acces existente pe teritoriile portuare. În cazuri excepţionale cu acceptul ministerului şi al autorităţilor locale, administraţiile portuare pot participa la întreţinerea căilor de legătură între teritoriile portuare şi drumurile naţionale sau autostrăzi;

– să participe la intervenţiile în caz de dezastre, inclusiv poluări.

În plus, porturile vor fi incluse în lista prevăzută în art. 8 din O.G. nr. 22/1999 numai după avizarea regulamentului portuar aferent de către direcție (art. I.26 PL O.G. nr. 22/1999).

De asemenea, administrațiile de căi navigabile interioare au obligația să întrețină, să repare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină infrastructura de transport naval aferentă. Administrațiile îndeplinesc și funcția de autoritate portuară. (art. I.28 și I.29 PL O.G. nr. 22/1999).

Modificări privitoare la contractele de concesiune/subconcesiune

În ceea ce privește contractele de concesiune/subconcesiune, administrațiile nu mai pot cesiona contractele de concesiune (art. I.32 PL O.G. nr. 22/1999). Mai mult, contractele vor cuprinde următoarele obligații ale administratorilor:

– obligația de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii, pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii;

– obligația de a ține contabilitatea de gestiune. Redevența va fi calculată pe baza veniturilor obținute prin punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune (art. I.33 PL O.G. nr. 22/1999).

Printre criteriile de atribuire a contractelor de concesiune/subconcesiune nu va mai fi și acela al volumului minim de mărfuri ce trebuie operat anual, acesta fiind înlocuit cu criteriul modului/nivelului de îndeplinire a criteriilor de performanță prevăzute în caietul de sarcini.

În cazul în care în oferta câştigătoare/în contractul de închiriere s-a prevăzut efectuarea unor programe de investiţii a căror perioadă de amortizare depăşeşte perioada limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2), succesorul în drepturi al administraţiei este obligat să încheie cu subconcesionarul/locatarul un contract de subconcesiune/închiriere în aceleaşi condiţii pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investiţiilor realizate.

Contractele de concesiune/subconcesiune vor cuprinde clauze de reziliere a contractului pentru neplata redevenței din cauze imputabile operatorului și nerespectarea graficului de execuție a programului de investiții, dacă modificarea graficului nu a fost aprobată de respectivul concedent, iar cauzele de nerespectare a graficului îi sunt imputabile operatorului economic. O altă noutate este că se va prevedea și modalitatea de despăgubire pentru investițiile realizare pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată (art. I.38 PL O.G. nr. 22/1999).

În plus, administrațiile vor elabora proiecte de contracte-cadru de subconcesiune sau închiriere sau de prestări servicii care vor fi supuse dezbaterii publice (art. I.43 PL O.G. nr. 22/1999).

În ceea ce privește terenurile pe care sunt amplasate elemente de suprastructură portuară, care sunt utilizate legal de către operatori economici, și pentru care nu sunt încheiate contracte de subconcesiune sau închiriere la data intrării în vigoare a PL O.G. nr. 22/1999, administrațiile și utilizatorii sunt obligați să încheie contracte de subconcesiune sau închiriere, pentru terenurile portuare pe care le folosesc în scopul desfășurării activității, pentru o durată care nu va depăși durata contractului de concesiune încheiat între minister, respectiv autoritățile administrației locale, în calitate de concedenți, și administrații, în calitate de concesionari. Utilizatorii au obligația de a-și exprima opțiunea în legătura cu tipul de contract pe care doresc să îl încheie în termen de 90 zile de la data publicării contractului-cadru de subconcesiune sau închiriere (art. II pct. 2. alin. (5)-(6)). În cazul în care operatorii economici refuză să încheie contracte de închiriere/subconcesiune, aceștia nu mai pot utiliza terenurile portuare și celelalte elemente de infrastructură portuară care aparțin domeniului public, urmând ca eventualele contracte de închiriere/subconcesiune pe care le-ar avea încheiate cu administrațiile referitoare la suprastructura aparținând acestora să se rezilieze. Situația suprastructurii aparținând operatorilor economici se va rezolva în condițiile legii.

Înființarea Consiliului de Supraveghere

Pentru a se asigura un standard de competitivitate ridicat în rândul administrațiilor navale, PL OG 22/1999 propune înființarea Consiliul de Supraveghere, structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenței care va avea ca principale atribuții:

– urmărirea modului în care administrațiile portuare pun la dispoziția utilizatorilor infrastructura de transport naval care aparține domeniului public al statului sau unităților administrativ-teritoriale;

– avizarea metodologiei de fundamentare, structura și nivelul tarifelor de utilizare a infrastructurii de transport naval, precum și a valorii chiriei/redevenței pentru închirierea/concesiunea/sub-concesiunea terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului sau unităților administrativ-teritoriale, percepute de către administrațiile portuare și urmărește aplicarea acestora în mod nediscriminatoriu;

–  avizarea metodologiei de fundamentare, structura și nivelul tarifelor percepute pentru efectuarea serviciilor de siguranță, precum și nivelul tarifelor percepute de autoritățile care prin legea de înființare și funcționare dețin un monopol asupra activității desfășurate;

– supravegherea consultărilor dintre administrațiile portuare și operatorii economici/asociațiile patronale și profesionale reprezentative/federațiile sindicale reprezentative, prevăzute de prezenta ordonanță;

– pronunțarea prin decizie asupra tuturor plângerilor formulate de orice persoană interesată care consideră că a fost tratată inechitabil, a fost discriminată sau nedreptățită, în orice fel, prin deciziile adoptate de către administrațiile portuare (art. I.55 PL O.G. nr. 22/1999).

Orice decizii ale Consiliului de supraveghere vor fi obligatorii pentru toate părțile vizate de acestea și vor putea fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București. Procesele-verbale de constatare a contravențiilor vor putea fi contestate la Judecătoria Sectorului 1 București.

Irina Dimitriu, Senior Managing Associate REFF & ASOCIAȚII
Călin Mureșanu, Associate REFF & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti