Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Limitele controlului de legalitate asupra actelor Inspecției Judiciare. Procedura prealabilă obligatorie, avizele conforme interne și principiul independenței procurorului în soluțiile dispuse
30.11.2016 | Marius-Cristian ISPAS

Marius-Cristian Ispas

Marius-Cristian Ispas

Prin cererea înregistrată la data de 04.04.2016, reclamantul a cerut desființarea rezoluției nr. X/IJ/174/DIP/2016 și restituirea dosarului la Inspecția Judiciară în vederea continuării procedurii disciplinare față de procurorul ce instrumentează dosarul penal nr. Y/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Inspecția Judiciară a realizat verificările prealabile în condițiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, iar rezoluția de clasare a fost emisă în temeiul art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004: dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Actul administrativ individual atacat este rezoluția de clasare emisă în martie 2016 în dosarul nr. X/IJ/174/DIP/2016, prin care s-a clasat sesizarea formulată de petentul P. Vasile cu privire la nemulțumirea petentului față de tergiversarea urmăririi penale de către procuror în dosarul penal nr. Y/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

În ceea ce privește acest tip de rezoluție a Inspecției Judiciare și calea de atac s-a pronunțat Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: sintagma „rezoluţia de clasare este definitivă” din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege. Stadiul actual al jurisprudenței este în sensul că, deși rezoluția de clasare poate fi atacată în instanță, este necesară respectarea procedurii prealabile administrative. Conferirea accesului la justiție în dreptul administrativ cu condiția urmării procedurii prealabile este confirmată de Curtea Constituțională în sensul arătat prin Decizia nr. 569 din 19 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi ale art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. De asemenea, prin Decizia Plenului nr. I din 8 februarie 1994, Curtea Constituţională a stabilit că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale. Principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, dar numai în formele şi în modalităţile instituite de lege. În acest caz, petentul a realizat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la primul motiv de nelegalitate invocat, referitor la confirmarea rezoluției nr. X/IJ/174/DIP/2016 de un inspector care nu avea delegație pentru a „confirma”, Curtea a constatat că rezoluția de clasare din martie 2016 este semnată de inspectorul judiciar ce a realizat lucrarea și este avizată cu o bară verticală și semnătură pentru Inspectorul Șef, fiind semnată și de Directorul de inspecție judiciară pentru procurori. Rezoluția este conformă cu disp. art. 18 din HCSM nr. 1027 din 15 noiembrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, publicată în Monitorul Oficial nr. 802 din 29 noiembrie 2012: în situaţia în care se constată, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari dispun, prin rezoluţie, clasarea sesizării; rezoluţia de clasare se întocmeşte, de regulă, în termen de 10 zile de la finalizarea verificărilor prealabile şi cuprinde date referitoare la: data şi modalitatea de sesizare, aspectele sesizate, conţinutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situaţia de fapt reţinută şi argumentarea soluţiei, raportat la aspectele sesizate şi la rezultatul verificărilor, precum şi dispoziţiile legale aplicabile în speţă; rezoluţia de clasare, semnată de inspectorii judiciari, este supusă verificării şi avizării de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef; după avizare, rezoluţia de clasare se comunică petiţionarului, persoanei vizate prin sesizare şi, după caz, instituţiilor care au transmis sesizarea, prin adresă semnată de inspectorul-şef.

Nu au rezultat date cu privire la neregularitatea avizării rezoluției de clasare raportat la dispozițiile legale și din regulament. Chiar dacă, așa cum se arată de pârâtă, această rezoluție este avizată și semnată de inspectorul-șef adjunct pentru inspectorul șef, conform art. 6 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 24/28.09.2012 al Inspectorului Șef, publicat în Monitorul Oficial nr. 692 din  9 octombrie 2012, Inspecţia Judiciară este condusă de inspectorul-şef, ajutat de inspectorul-şef adjunct. Conform art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordin, inspectorul-şef adjunct ajută inspectorul-şef în activitatea de verificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilor întocmite de către inspectorii judiciari. Pe cale de consecință, consideră instanța că nu era necesară atașarea documentului prin care inspectorul-șef delega dreptul de semnătură, atât timp cât Ordinul menționat permitea aceasta.

Din punctul de vedere al momentului emiterii actului administrativ, condițiile procedurale se pot delimita în trei categorii: anterioare, concomitente și ulterioare emiterii actului. Avizele ulterioare aplicate de Inspectorul șef și de Directorul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori sunt prevăzute de art. 18 din HCSM nr. 1027 din 15 noiembrie 2012 și, fiindcă nu provin din afara instituției emitente, trebuie considerate avize interne. Aceste avize fac parte din categoria avizelor conforme, întrucât trebuie obligatoriu solicitate de către inspector, iar conținutul lor intrinsec trebuie respectat. În esență, avizul reprezintă tot o manifestare unilaterală de voință care condiționează sau, după caz, fundamentează manifestarea de voință a organului emitent. Avizul nu produce efecte juridice prin el însuși, dar, în absența avizului conform, actul administrativ nu poate fi emis. Aceasta este specificitatea avizului conform care, fără a produce direct efecte juridice, poate conduce la imposibilitatea emiterii actului administrativ producător de efecte juridice. În practica administrativă, dificultățile sunt sporite de faptul că, de cele mai multe ori, legiuitorul omite să precizeze despre ce tip de aviz este vorba din cele trei consacrate tradițional. Din interpretarea gramaticală și modul imperativ de redactare al textului, a rezultat că aceste avize sunt conforme. Deși modul de emitere prin semnătură efectivă pe rezoluție poate conduce la concluzia că avizarea din partea Inspectorului-șef și a Directorul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori reprezintă un acord sau o confirmare, aceste avize interne nu trebuie confundate cu acordul administrativ sau aprobarea. Acestea din urmă operațiuni administrative reprezintă consimțământ cerut de lege pentru emiterea unui act administrativ, nu acoperă viciile actului administrativ la care se referă, iar, în cazul acțiunii în anulare, în litigiu va trebui să figureze ca pârât atât organul emitent, cât și cel care și-a dat acordul administrativ. Totuși, deși nu produc efecte juridice prin ele însele[1], aceste avize nu sunt excluse de la controlul de legalitate permis de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanţa este competentă să se pronunţe şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii; de aici rezultă că aceste acțiuni premergătoare pot fi atacate odată cu actul administrativ la adoptarea sau emiterea căruia au contribuit[2], iar argumentul reclamantului privind emiterea avizului de o persoană fără competențe materiale era admisibil, dar nefondat, pentru motivele expuse mai sus și întemeiate pe rolul inspectorului-șef adjunct stipulat în art. 6 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 24/28.09.2012 al Inspectorului Șef, publicat în Monitorul Oficial nr. 692 din 9 octombrie 2012.

Cu privire la al doilea motiv de nelegalitate, referitor la faptul că rezoluția de clasare nu răspunde „la esențialul sesizării, și anume, lăsarea cauzei penale de către procuror în nelucrare timp de 3 luni și 3 săptămâni, după care a solicitat o nouă expertiză genetică în acest caz de omor”, se pune problema care sunt limitele și consecințele controlului de legalitate pe care îl exercită instanța de contencios administrativ asupra rezoluției emise de Inspecția Judiciară. Instanța este limitată a verifica legalitatea rezoluției de clasare emisă în martie 2016 în dosarul nr. X/IJ/174/DIP/2016, iar inspectorul a arătat în mod corect că nu are competența de a interveni în soluționarea cauzelor penale, întrucât s-ar încălca principiul independenței procurorului stipulat de art. 64 alin. (2) din Legea nr.304/2004, iar actele de urmărire penală se cenzurează de instanța penală, neconfirmându-se susținerile privind tergiversarea lucrărilor în dosarul penal nr. Y/P/2014 în care s-au dispus mai multe expertize genetice la INML. Din textele legale a rezultat că, potrivit art. 64 alin. (2) și (4) lit. c) din Legea nr. 304/2004, în soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege; lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror când are loc lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.

Instanța de contencios administrativ nu are atribuția efectuării verificărilor prealabile, nu se poate substitui procurorului de caz/judecătorului din dosar, procurorului ierarhic superior sau inspectorului judiciar, ci doar cenzurează legalitatea emiterii rezoluției de clasare sub aspect extrinsec-procedural și intrinsec (conținut), adică trebuie să se asigure că procedura stipulată de art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 și HCSM nr. 1027 din 15 noiembrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară a fost respectată și rezoluția cuprinde elementele constitutive regulamentare, după parcurgerea etapelor legale: a. inspectorul judiciar aleatoriu desemnat, în funcţie de aspectele sesizate, a solicitat instanţelor sau parchetelor vizate relațiile necesare soluţionării lucrării, cf. art. 12 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie sau a efectuat verificări directe ori inopinate, dacă a considerat necesar cf. art. 13; b. s-au realizat activitățile prevăzute de art. 14 de către inspector (accesare Ecris, examinare registre, lucrări, solicitare puncte de vedere, dacă a apreciat necesar); c. s-a încheiat procesul-verbal de finalizare a verificărilor prealabile care reprezintă o operațiune procedurală anterioară emiterii actului administrativ-rezoluție de clasare; d. s-a întocmit și semnat rezoluția de clasare cf. art. 18 din Regulament, ce a fost supusă verificării, avizării de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef, respectiv comunicării după avizare.

Dacă procedura nu ar fi respectată, instanța de contencios administrativ poate impune reluarea sa din etapa legală obligatorie care a fost omisă sau neregulat efectuată. Instanța de contencios administrativ nu poate interveni peste dreptul de apreciere al inspectorului de caz asupra necesității realizării unor operațiuni administrative, acolo unde regulamentul lasă la aprecierea inspectorului realizarea anumitor acțiuni. Având în vedere că, în limitele arătate, inspectorul judiciar face o cercetare a fondului, este necesar ca accesul la justiție să însemne posibilitatea instanței de contencios administrativ de a dispune, când s-au omis ori greșit etape procedurale obligatorii, inclusiv măsuri de obligare a autorității la efectuarea unei operațiuni administrative, conform art. 18 alin. (1) teza finală a Legii nr. 554/2004 și paragrafului 34 al Deciziei CCR nr. 397/2014.

În speță rezoluția de clasare a Inspecției Judiciare a fost emisă după efectuarea tuturor operațiunilor administrative prealabile și în concordanță cu legea. Astfel, conform art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar a respectat dispozițiile legale, în sensul că, dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare.

Dosarul nr. 2333/2/2016 al Curții de Apel București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal


[1] T. Drăganu, Actele de drept administrativ, Ed. Științifică, București, 1959, p. 125.
[2] Emanuel Albu, Dreptul contenciosului administrativ, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 55.


Judecător Marius-Cristian Ispas
Curtea de Apel Bucureşti


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.