Întrebare preliminară cu privire la încălcarea suficient de gravă a dreptului Uniunii și principiul general al nediscriminării
30.11.2016 | Mihaela MAZILU-BABEL, Cristina GRIGORAŞ
Mihaela Mazilu-Babel
Cristina Grigoraș
Judecătorul austriac se întreabă cu privire la încălcarea suficient de gravă a dreptului Uniunii și principiul general al nediscriminării (C-482/16 Stollwitzer)
Situația de fapt:
1. politica socială
2. reglementare națională precum cea în discuție în procedura principală, care:
2.1. pentru a pune capăt unei discriminări în funcție de vârstă, constatată de Curtea de Justiție în Hotărârea Gotthard Starjakob (și anume neluarea în considerare a perioadelor de serviciu anterioare realizate înainte împlinirii vârstei de 18 ani de către agenții ÖBB)
2.2. ia în considerare perioadele de serviciu realizate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, însă numai în cazul unui număr restrâns al agenților ÖBB discriminați sub imperiul reglementării vechi (și anume, doar pe acelea realizate efectiv în cadrul ÖBB și al altor întreprinderi publice similare de infrastructură feroviară și/sau întreprinderi de transport feroviar din UE, din CEE și din țările afiliate Uniunii Europene prin acorduri de asociere și/sau acorduri de liberă circulație),
2.3. dar care, în cazul majorității agenților ÖBB discriminați inițial, nu ia în considerare toate celelalte perioade de serviciu realizate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, în special perioade care abilitează agenții ÖBB în cauză să își îndeplinească mai bine atribuțiile, cum ar fi perioadele de serviciu anterioare realizate la alte întreprinderi publice sau private de transport și/sau de infrastructură, care produc, distribuie sau asigură mentenanța infrastructurii utilizate de angajator (material rulant, construcția căii ferate, construcția liniilor de tensiune, instalații electrice și electronice, posturi de manevră, construcția gărilor și altele similare) sau în cadrul unor întreprinderi similare acestora,
3. se consideră că s-ar genera astfel în mod efectiv și definitiv pentru majoritatea absolută a agenților ÖBB discriminați de reglementarea veche un tratament diferențiat pe motive de vârstă
4. necesitatea de a afla dacă dreptul UE s-ar opune unei astfel de reglementări
5. necesitatea de a afla dacă ar fi o încălcare suficient de gravă a dreptului Uniunii, și mai precis a unor dispoziții dintr-o directivă precum au fost interpretate în numeroare hotărâri ale Curții, conduita unui stat membru:
5.1. care deține în proporție de 100 % o întreprindere de transport feroviar, având în esență calitatea de angajator al agenților acestei întreprinderi,
5.2. și care din motive pur fiscale încearcă să elimine prin modificări legislative retroactive introduse în anii 2011 și 2015 – care nu țin seama de condițiile stabilite de jurisprudența Curții pentru a angaja răspunderea acestui stat membru în temeiul dreptului Uniunii –, cererile întemeiate pe dreptul Uniunii ale acestor agenți privind dreptul la plata ulterioară a remunerației născut ca urmare a constatării unei discriminări, printre altele pe motive de vârstă, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin mai multe hotărâri (David Hütter, Siegfried Pohl, Gotthard Starjakob), precum și prin diferite hotărâri ale instanțelor naționale, printre altele și ale Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă a Austriei, cauza 8 ObA 11/15y).
Dispoziții și norme de drept UE incidente:
1. „Dreptul Uniunii, în stadiul său actual, îndeosebi principiul general al dreptului Uniunii privind egalitatea de tratament”
2. art. 6 alin. (3) TUE;
3. art. 45 TFUE;
4. art. 21 CDFUE (cu explicațiile aferente);
5. art. 2 alin. (1) și art. 1 din Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
Corespondențe detectate pentru România:
1. art. 11 și art. 148 din Constituția României;
2. art. 16 din Constituția României;
3. art. 1 și art. 2 din O.G. nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată (prin care a fost transpusă Directiva 2000/78/CE).
Cristina GRIGORAȘ (corespondențe)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea din București
