« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Ionuț Șerban: Întinderea contractului este dictată de cerințele concrete ale situației care se dorește a fi reglementată contractual
30.11.2016 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Alina Matei

Alina Matei

Ionuț Șerban

Ionuț Șerban

Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule avocat Ionuţ Șerban, pentru că ne reauzim. Tema discuţiei va fi contractul, mai degrabă contribuţiile aduse Teoriei contractului de doi profesori, câştigătorii Premiului Nobel 2016, Oliver Simon D’Arcy Hart şi Bengt Robert Holmstrom. Deşi profesori de economie azi, cei doi au în comun studiul matematicii. Aşadar două minţi de matematicieni n-au inventat vreo teorie de matematică pură, ci şi-au vârât nasul în treburile juriştilor. Atât de întinsă e mintea matematicienilor? Vă întreb pentru că soţia dumneavoastră este profesor de matematică, după cum îmi spuneaţi la întâlnirea trecută. 

Ionuţ Şerban: Formația de matematician își pune amprenta asupra teoriilor pe care le dezvoltă un economist din mai multe perspective. Capacitatea de sinteză, cunoștințele de teoria probabilităților, spre exemplu, oferă o bună înțelegere a fenomenelor macroeconomice. Dintr-o altă perspectivă, gândirea analitică decelează, în cazul despre care discutăm, de pildă, problemele pe care le ridică teoria contractelor. Nu cred că acești economiști „cu minți de matematicieni”, cum îi numiți, se amestecă în treburile juriștilor. Înțelegerea și teoretizarea tipurilor de relații sociale la care dau naștere contractele este o preocupare a științelor sociale. Printre acestea și a științelor juridice sau economice.

Alina Matei: Ce credeți că se vrea a se transmite prin această premiere a profesorilor? Importanța contractului, a teoriei contractului din ce punct de vedere? Că va fi rezervat doar celor cu minte multă, având în vedere dimensiunea intelectuală subliniată în chiar comunicatul Academiei Regale Suedeze de Științe?

Ionuț Șerban: E de observat, în primul rând, o schimbare de paradigmă. În ultimii ani, premiile pentru științele economice recompensau cu precădere teorii macroeconomice. Noutatea de anul acesta este că premiul a fost acordat pentru cercetări care țin de teoria contractelor, anume pentru teorii deduse din analiza mecanismului unor tipuri de contracte. Premiul este o încununare a unei activități începute în urmă cu peste 40 de ani (în cazul prof. Holmstrom). Este, totodată, o recunoaștere a contribuției celor doi economiști la clarificarea problemelor pe care le ridică arhitectura unor contracte, iar acest fapt ajută la perfecționarea tehnicii de redactare a contractelor.

Așadar, cred că se subliniază importanța economiei în dezvoltarea teoriei contractelor. Înțelegerea mecanismelor contractuale doar dintr-o perspectivă juridică sau financiară ar fi insuficientă, pentru că ratează o componentă importantă.

Alina Matei: Surprinde această teorie a contractelor? Nu cumva sutele, miile, milioanele de contracte care se întocmesc astăzi sunt deja o reflecție a studiilor celor doi profesori? La urma urmei, studiile profesorilor nu sunt recente, sunt și de la sfârșitul anilor 1970.

Ionuţ Şerban: Generic, cercetările celor doi economiști țin de teoria contractelor. Specific, Hart și Holmstrom analizează, în primul rând dintr-o perspectivă economică, problematici ce țin de concilierea intereselor divergente ale părților la contract, partajarea riscurilor contractului, problema așa-numitelor „contracte incomplete” ș.a. Așadar, probleme specifice încadrabile în teoria contractelor.

Privite cu ochiul juristului, aceste studii ajută, în primul rând, la înțelegerea multor situații concrete. Prin aceasta, ajută la a concepe acte juridice care să corespundă cu o cât mai mare acuratețe intereselor părților și, la fel de important, care să preîntâmpine viitoare dispute.

Nu sunt puține situațiile în care părțile apelează la contracte complexe (iar nu exclusiv la contracte speciale reglementate, să spunem, în Codul civil; ex. contractul de vânzare-cumpărare). Aceasta întrucât raporturile pe care doresc să le reglementeze contractual nu se încadrează exclusiv în regimul juridic al unui contract anume. Pornind de la exemplul contractului de vânzare-cumpărare, părțile pot agrea nu numai vânzarea unor produse în schimbul unui preț, dar și, de pildă, preluarea de către cumpărător a unor riscuri în cazul disfuncționalităților în capacitatea de producție a vânzătorului; valorificarea produselor vânzătorului prin intermediul unei afaceri dezvoltate de cele două părți și în care cumpărătorul are rolul investitorului, iar vânzătorul deține managementul afacerii ș.a.m.d.

Alina Matei: Așa cum ați spus, datoria contractului este să nu lase ca înţelegerea părţilor să fie o înţelegere nechibzuită. Făcătorii de contracte, avocații și nu doar ei, conviețuiesc alături de contract, precum medicul alături de medicamente. Interesantă mi se pare teoria contractelor incomplete și, în special, menționarea în contract a unei clauze referitoare la cine decide atunci când părțile nu cad de acord asupra unor aspecte. Adică cine este pater familias… Oare nu cumva această clauză ne-ar duce cu gândul spre viața lungă a contractului, spre trăinicie, nu spre ruperea imediată și de îndată a contractului când oamenii se supără? Spre o nouă dimensiune a contractului. Ca într-o relație, dacă unul o ia pe câmpii, intervine celălalt și nu-l lasă să învețe pe pielea lui ceea ce de mult scrie în cărți, înseamnă că îi pasă, că vrea să nu se rupă.

Ionuţ Şerban: Într-adevăr, e mai mult decât preîntâmpinarea divorțului pentru că cei doi parteneri au dispute iremediabile. Este și evitarea unei despărțiri atunci când relația nu duce nicăieri sau merge într-o direcție greșită.

În astfel de situații, dacă situația nu este acoperită contractual (nu poți să prevezi la încheierea contractului chiar toate situațiile posibile), iar părțile nu ajung la un consens, contractul poate prevedea un mecanism prin care una din părți să decidă ce trebuie făcut. Este o chestiune care se leagă de asumarea riscului deciziilor, iar partea care dobândește acest ascendent este și cea care va fi recompensată corespunzător, dacă se dovedește că deciziile au fost profitabile.

Alina Matei: Contribuțiile aduse teoriei contractului – de la dreptul de control, dreptul de decizie sau de proprietate – vor avea înrâurire asupra modului de redactare a clauzelor? De exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis recent (9 noiembrie 2016) că, în ceea ce privește contractul de credit, acesta nu trebuie redactat în mod necesar într-un singur document, dar elementele menționate într-un articol din Directiva privind contractele de credit pentru consumatori trebuie musai să fie trecute în contract sau pe alt suport durabil.

Ionuț Șerban: Contribuțiile celor doi economiști la teoria contractului au deja câteva decenii. Premiul recent obținut nu face decât să arunce lumină asupra lor și să stârnească interesul practicienilor în studierea acestor analize. Acest fapt va îmbunătăți modul în care practicienii se raportează la arhitectura contractului: de la concilierea intereselor părților, inevitabil divergente, până la atenuarea riscurilor care pot fi prevăzute cu mai mare sau mai mică acuratețe.

Alina Matei: Sunteți adeptul contractului de o pagină sau de 121 de pagini?

Ionuț Șerban: Nu aș putea să spun din capul locului: 3 pagini sau maxim 20 de pagini. Nu sunt adeptul maximei concizii, după cum nu sunt nici adeptul unui stil lax de redactare.

Întinderea contractului este dictată de cerințele concrete ale situației care se dorește a fi reglementată contractual. Urmăresc, însă, cu strictețe limpezimea clauzelor.

Alina Matei: Vă mărturisesc că m-aș fi așteptat să citesc despre noi părți în contracte, alături de cele pe care le știm: persoana fizică sau juridică. Mă refer la personoid, așa cum spune Andrei Săvescu la Dreptul internetului predat masteranzilor. Cum altfel să îi spui unui bancomat? Repede și nu încet lucrurile se mută pe Internet, iar noi nici nu prea ne dăm bine seama. Contractul online este o specie de contract senzațională până acum. Va fi Internetul prietenos cu noi?

Ionuț Șerban: Cred că ar trebui să ne întrebăm ce deontologie se respectă la încheierea contractelor online și cum am putea securiza încrederea care ar trebui să existe referitor la buna-credință a celor care intră în astfel de contracte. Este periculos să crezi că Internetul îți asigură oarecum anonimatul și că îți este permis să înșeli buna-credință a celuilalt.

Alina Matei: Contractele sunt esențiale, spune teoria. Contractele bine făcute și oamenii cât mai inteligenți și muncitori sunt esențiale. Ce ar fi lumea fără contracte?

Ionuț Șerban: Dezbateri interesante sunt în legătură cu consecințele economice și sociale ale perturbării încrederii între participanții la viața economică. Aceasta întrucât, așa cum spuneam, contractul este o materializare a încrederii reciproce în buna-credință cu care părțile negociază și încheie contracte.

Totuși, răspunzând strict întrebării dvs., nu pot să îmi imaginez o societate în care nu ar exista deloc contracte.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Ionuț Șerban: Eu vă mulțumesc pentru că mi-ați oferit oportunitatea de a discuta subiecte interesante.

Cuvinte cheie: , ,
Secţiuni: Drept civil, Interviuri, SELECTED TOP LEGAL | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD