Mihaela Mazilu-Babel

14 septembrie 2018: Avocatul general propune Curții următorul răspuns:

„Ținând seama de principiul efectivității, articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii se opun unei interpretări a normelor procedurale din dreptul național care obligă o instanță inferioară să dispună executarea ipotecară în temeiul unei clauze de exigibilitate anticipată, al cărei caracter abuziv a fost constatat printr-o hotărâre definitivă pronunțată de o instanță superioară, în cadrul unei proceduri de executare ipotecară anterioare, care s-a purtat între același părți și în temeiul aceluiași titlu executoriu.”

:: concluzii AG

***

07 decembrie 2016: Judecătorul spaniol se întreabă cu privire la procedura de executare ipotecară (C-486/16 Bankia)

Situația de fapt:
1. apropierea legislațiilor;
2. cu ocazia pronunțării asupra caracterului abuziv al unei clauze de exigibilitate anticipată, precum cea inclusă în contractul în litigiu, încheiat între un profesionist și un consumator, instanța dorește să țină seama nu numai de circumstanțele existente la momentul încheierii contractului, ci și de gravitatea încălcării săvârșite de consumator ulterior încheierii contractului;
3. necesitatea de a afla dacă o atare luare în considețiune ar fi contrară dreptului UE invocat a fi incident;
4. apoi, se încuviințează executarea în temeiul unei clauze de exigibilitate anticipată, care a fost declarată abuzivă printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată într-o procedură de executare ipotecară anterioară, desfășurată între aceleași părți și în temeiul aceluiași contract de credit ipotecar;
5. necesitatea de a afla dacă o astfel de încuviințare nu ar fi în conformitate cu dreptul Uniunii chiar dacă ordinea juridică națională nu recunoaște acestei hotărâri judecătorești anterioare efectele pozitive ale autorității de lucru judecat, dar prevede imposibilitatea inițierii unei noi proceduri de executare pe baza aceluiași titlu executoriu
6. procedură de executare ipotecară, în cadrul căreia instanța de prim grad a refuzat să încuviințeze executarea, ca urmare a faptului că se întemeiază pe o clauză de exigibilitate anticipată care a fost declarată abuzivă într-o procedură de executare ipotecară anterioară, bazată pe același titlu executoriu și care s-a desfășurat între aceleași părți, și în cadrul căreia refuzul de a încuviința executarea a fost infirmat de instanța de apel, care a trimis cauza la prima instanță în vederea dispunerii inițierii executării
7. necesitatea de a afla dacă dreptul UE s-ar opune ca instanța de prim grad să fie obligată să respecte hotărârea de infirmare pronunțată de instanța de apel, și astfel instanța de prim grad trebuind să constate, din nou, inadmisibilitatea cererii de executare.

Dispoziții incidente: art. 4 alin. (1) și art.7 alin. (1) din Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii

Articolul 4

(1) Fără să aducă atingere articolului 7, caracterul abuziv al unei clauze contractuale se apreciază luând în considerare natura bunurilor sau a serviciilor pentru care s-a încheiat contractul și raportându-se, în momentul încheierii contractului, la toate circumstanțele care însoțesc încheierea contractului și la toate clauzele contractului sau ale unui alt contract de care acesta depinde.

Articolul 7

(1) Statele membre se asigură că, în interesul consumatorilor și al concurenților, există mijloace adecvate și eficace pentru a preveni utilizarea în continuare a clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii de către vânzători sau furnizori.

Corespondențe pentru România: art. 4 alin. 5, art. 8, art. 9 și art. 11 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori (prin care a fost transpusă Directiva 93/13/CEE)

Art. 4 (extras)

(5)Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcţie de:
a)natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;
b)toţi factorii care au determinat încheierea contractului;
c)alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

Art. 8
Controlul respectării dispoziţiilor prezentei legi se face de reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor.

Art. 9
Organele de control efectuează verificări la sesizarea persoanelor prejudiciate prevăzute la art. 2 alin. (1) sau din oficiu.

Art. 11
Organele de control abilitate încheie procese-verbale prin care se consemnează faptele constatate cu ocazia verificărilor făcute, precum şi articolele din lege încălcate de profesionist.

Cristina Grigoraş (corespondențe)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea din București

dr. Mihaela Mazilu-Babel