Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
2 comentarii

Ziua internațională împotriva corupției


09.12.2022 | Andra-Maria ȚAȚĂRĂ
Secţiuni: Content, Drept penal, Legal Days
JURIDICE - In Law We Trust
Andra-Maria Țațără

Andra-Maria Țațără

2022: Ziua internațională împotriva corupției este marcată, anual, la data de 9 decembrie.

Ziua Internațională Anticorupție (IACD) din 2022 urmărește să evidențieze legătura crucială dintre anticorupție și pace, securitate și dezvoltare. La baza ei se află ideea că combaterea acestei infracțiuni este dreptul și responsabilitatea tuturor și că numai prin cooperare și implicarea fiecărei persoane și instituții putem depăși impactul negativ al acestei infracțiuni. Statele, oficialii guvernamentali, funcționarii publici, agenții de aplicare a legii, reprezentanții mass-media, sectorul privat, societatea civilă, mediul academic, publicul și tinerii deopotrivă au un rol în acest sens.

IACD din 2022 marchează, de asemenea, începutul eforturilor noastre de a marca cea de-a douăzecea aniversare a UNCAC. Acest lucru este reflectat de tema zilei internaționale din acest an, UNCAC at 20: Unirea lumii împotriva corupției. În anul următor, culminând cu IACD 2023, împreună cu parteneri din întreaga lume, vom reflecta asupra unei lumi făcute mai bune datorită impulsului colectiv oferit de Convenție și, în mod esențial, ce lacune rămân pentru a ne asigura că acesta este un mecanism cu adevărat puternic pentru ani înainte.

În această zi, precum și după aceea, când sărbătorim 20 de ani de UNCAC, alăturați-vă nouă, în timp ce continuăm să unim lumea împotriva corupției.

***

Administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Achim Steiner, a transmis următorul mesaj:

Ziua Internațională Anticorupție (IACD) din 2022 urmărește să evidențieze legătura crucială dintre anticorupție și pace, securitate și dezvoltare. IACD din 2022 marchează, de asemenea, începutul eforturilor de a marca cea de-a 20-a aniversare a Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC). Acest lucru este reflectat de tema zilei internaționale din acest an, UNCAC at 20: Unirea lumii împotriva corupției. În anul următor, culminând cu IACD 2023, împreună cu partenerii din întreaga lume, ONU va reflecta asupra unei lumi îmbunătățite datorită impulsului colectiv oferit de Convenție și, în mod esențial, la ce lacune rămân pentru a se asigura că acesta este un mecanism cu adevărat puternic pentru anii următori.

***

Pentru a marca Ziua Internațională Anticorupție, președintele Grupului de State împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO), Marin Mrčela, a transmis următorul mesaj:

Prevenirea corupției și promovarea integrității în viața publică necesită deschidere și transparență. În cursul ciclurilor sale de evaluare, GRECO a emis recomandări către state cu privire la o serie de aspecte legate de buna guvernare și statul de drept. Când vine vorba de pregătirea noii legislații și a altor reglementări, GRECO a subliniat necesitatea de a stabili un mecanism legislativ adecvat și de a permite transparența publică cu privire la modul în care evoluează proiectele de lege, de la propunere până la adoptare. Procedurile accelerate sunt prea des folosite pentru a accelera adoptarea noii legislații fără o consultare adecvată cu alte instituții ale statului și actori sociali implicați și chiar fără dezbateri parlamentare adecvate.

GRECO a constatat, de asemenea, că termenele de consultare și procesele de feedback nu sunt adesea respectate în practică. Termenele pot fi scurtate sau legile pot fi disponibile pentru consultare prea târziu în proces pentru o contribuție semnificativă. Astfel de practici fac mai puțin probabil ca conținutul să fie modificat pe baza comentariilor publice. Dar procedurile și termenele de consultare ar trebui respectate. Acest lucru este esențial pentru calitatea democrațiilor noastre. Transparența este unul dintre principalii piloni pe care trebuie să se bazeze orice efort de combatere a corupției. Publicul are dreptul de a ști dacă și cum legislația este influențată de alte părți sau interese. Pentru a realiza acest lucru, procedura legislativă ar trebui să asigure transparența necesară.

Știm că corupția poate fi redusă prin acțiuni preventive direcționate. Mai mult, mentalitățile care se formează devreme rezistă. Statele ar trebui să ofere educație și conștientizare publicului, precum și copiilor și tinerilor, cu privire la efectele dăunătoare ale corupției pentru viața oamenilor, încrederea publicului și statul de drept.

***

Andra-Maria Țațără
Studentă – Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu din București

***

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua internațională împotriva corupției este marcată, anual, la data de 9 decembrie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Întărirea capacității statelor de a combate corupția reprezintă una dintre provocările definitorii ale democrațiilor actuale. Acest fenomen, care a traversat istoria și a adus daune incalculabile dezvoltării comunităților, are, în modernitate, efecte tot mai puternice.

Corupția erodează societățile și încrederea în instituții, alimentează sărăcia și inegalitățile, făcând sistemele publice sau private disfuncționale, slăbește mecanismele și capacitatea statului de a pune legile în aplicare și distorsionează concurența, afectând direct economia de piață.

Combaterea acestui fenomen nu ține doar de buna guvernare, ci are legătură directă cu viitorul societății noastre, fiind, totodată, un risc de securitate.

Cel mai adesea, corupția se manifestă prin deturnarea puterii publice și folosirea sa în interes personal sau de grup.

Sectoarele cu mize financiare importante – achizițiile publice, domeniul sănătății, al educației, cel al justiției – trebuie, cu prioritate, să fie cele în care integritatea este pe deplin asumată în cultura organizațională.

Conștientizarea și interiorizarea unor valori precum echitatea, dreptatea, imparțialitatea, cinstea, adevărul, profesionalismul, respectul față de reguli sunt repere care trebuie transmise începând din familie și de la școală. Acestea stau la baza unor comportamente integre ale cetățenilor.

Valorile care fundamentează elaborarea unui cadru normativ anticorupție sunt la fel de actuale și compun planul moral care ghidează dezvoltarea țării noastre. Blamul societății, neacordarea încrederii și a votului unor politicieni corupți, atitudinea civică față de orice abatere de la standardele de integritate europeană sunt aspecte la fel de importante.

România are nevoie de legi clare, predictibile, drepte, de instituții funcționale, care să poată lucra la capacitate maximă pentru a sancționa încălcarea legii și, mai ales, de un efort comun.

În ciuda provocărilor de natură sanitară, economică sau politică cu care s-a confruntat, țara noastră a rămas un reper în Estul Europei datorită progreselor făcute în domeniul statului de drept, iar acestea trebuie să continue.

Rămân ferm angajat în efortul de dezvoltare a parcursului democratic al țării noastre și sunt convins că putem clădi un viitor mai bun, atât timp cât ne sprijinim pe fundația solidă a valorilor europene, pe integritate, dreptate și toleranță zero față de corupție.

***

Direcția Națională Anticorupție a transmis următorul comunicat de presă:

ZIUA INTERNAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE – DNA a fost și va rămâne o instituție cheie pentru evoluția democratică a societății românești

Este nevoie de o continuă voință politică și determinare în combaterea acestui fenomen nociv

9 decembrie a fost declarată Ziua Internațională Anticorupție prin Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției, document ratificat și de România.

DNA ca unitate de parchet are un rol major în apărarea intereselor generale ale societății prin descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și asimilate corupției la nivel înalt și mediu.

“Mită”, „șpagă”, „șperț’”, „parandărăt”, „comision” reprezintă un argou caracteristic unui comportament fraudulos care înseamnă de fapt abuz de putere, îmbogățire ilicită și promovarea intereselor de grup în dauna interesului public.

Slăbiciunea unui sistem economic și politic afectat de corupție și de lipsă de integritate se va reflecta întotdeauna în precaritatea vieții cetățeanului obișnuit.

Corupția macină în continuare multe zone ale societății noastre, iar deturnarea banului public frânează dezvoltarea societății, încurajează clientelismul și promovează nepotismul, perpetuează sărăcia în pături extinse ale societății. Într-un cuvânt, corupția riscă să amenințe întregul parcurs democratic al unei societăți.

De aceea, combaterea corupției trebuie să rămână un obiectiv major nu doar al justiției penale, ci al întregii societății prin reprezentanții ei. Combaterea corupției impune un consens social puternic, voință politică, resurse umane și logistică. Depinde de forțele responsabile ale societății dacă Ziua Internațională Anticorupție va deveni sau nu momentul de reînnoire a angajamentului de reprimare a corupției : prin educație, prevenție și combatere.

Lupta împotriva corupției impune un efort permanent la toate nivelurile: politic, economic, prin educație și justiție, prin acțiuni ale societății civile, prin informare în mass media, și trebuie să atingă toate sectoarele vieții economice și sociale.

Ca instituție, DNA a reușit să obțină rezultate semnificative în circumstanțe dificile.

Investigațiile desfășurate de DNA au scos la iveală comportamente și moduri de acțiune prin care resurse publice importante au fost fraudate in interes personal, de grup sau de partid.

Între cei sancționați pentru fapte de corupție sunt demnitari de rang înalt, oameni de afaceri, baroni locali și șefi de companii naționale.

Nu întâmplător, de multe ori, investigațiile la nivel înalt ale DNA au provocat reacții dure în mass media, dar și la nivel legislativ, cu impact asupra eficienței investigative și asupra resurselor de personal.

Nici așteptările societății românești, nici angajamentele României ca membru al UE nu susțin slăbirea luptei împotriva corupției, ci dimpotrivă. Este inadmisibil ca eforturile de combatere a acestui fenomen să se lovească de obstacole legislative, administrative sau de lipsa resurselor necesare. Cu atât mai mult cu cât corupția trebuie identificată și combătută în toate sectoarele societății, fie că este vorba de corupția în mediul economic, în mediul politic, al educației și sănătății, sau în mediul judiciar. Este nevoie de o continuă voință politică și determinare în acest sens.

Ca orice situație de criză, și contextul pandemic alimentează corupția. Sunt mobilizate fonduri publice consistente pentru dotarea spitalelor, echipamente de protecție, aparatura specializată , produse si medicamente pentru combaterea pandemiei. Fără o acțiune decisă, concertată a instituțiilor, fără transparență în atribuirea contractelor, fără norme clare de urmărire a destinației și utilizării banilor, există un risc major ca scopul să fie ratat, iar banii să nu ajungă unde trebuie. Este un motiv în plus pentru ca anticorupția să redevină o prioritate.

În acest sens, demersurile pentru eliminarea amendamentelor la legile justiției care au afectat independența și eficiența sistemului judiciar și crearea unei impunități de facto a unei categorii importante de persoane în fața unor posibile suspiciuni de corupție devin o datorie asumată în fața cetățenilor de către Guvern și Parlamentul României.

În același timp, implicarea cetățenilor și a societății civile în efortul de combatere a corupție rămâne esențial. În ultimii doi ani, sesizările înregistrate de la persoanele fizice sau juridice, firme, societăți comerciale și companii care se lovesc de corupția au reluat trendul de creștere. Acest lucru arată o recâștigare a încrederii instituției din partea oamenilor responsabili și angajați care refuză să mai tolereze practicile coruptive.

Fiecare procuror, alături de toți cei care lucrează la DNA sunt conștienți de rolul important al instituției și de așteptările pe care societatea românească le are. De aceea, conducerea DNA dorește să îi asigure pe cetățeni că lupta împotriva corupției continuă cu fermitate, profesionalism, responsabilitate pentru un act de justiție corect, în beneficiul cetățeanului român.

De asemenea, conducerea DNA îi încurajează pe procurori și pe ceilalți angajați să își facă datoria cu seriozitate, aplomb și determinare, asigurând că îi va susține, în limita legalității, în eventuale situații dificile care ar putea să apară.

DNA a fost și va rămâne o instituție cheie în evoluția democratică a societății românești, care aplică principiile profesionalismului, corectitudinii și respectării legii.

***

Direcția Generală Anticorupție a transmis următorul comunicat de presă:

Este consacrat faptul că, la data de 9 decembrie, întreaga lume sărbătorește Ziua Internațională Anticorupție. Evenimentul a fost iniţiat prin „Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei”, adoptată la New York, la 31 octombrie 2003. România a semnat Convenţia la data de 9 decembrie 2003 la Merida (Mexic) şi a ratificat-o prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004.

Data de 9 decembrie a fost stabilită ca Ziua internaţională anticorupţie începând cu anul 2006, prin Rezoluţia nr. 58/4 a Adunării Generale a ONU, prin care Adunarea a adoptat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei.

Pentru marcarea acestui eveniment, în vederea respectării normelor de prevenire în contextul pandemic, Direcția Generală Anticorupție organizează, în sistem on-line, o masă rotundă pe tematici anticorupție la care a invitat toți factorii cu responsabilități în domeniu, atât din sfera instituțională, cât și a societății civile.

Participanții din cadrul Ministerului Justiției, Agenției Naționale de Integritate, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, consilieri pentru integritate din cadrul structurilor centrale ale M.A.I., precum și ofițeri de prevenire ai D.G.A. vor detalia subiecte legate de Strategia Națională Anticorupție, o chestiune de actualitate, precum și Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

De asemenea, sunt avute în vedere elemente de noutate/particularitate în ceea ce privește incidentele de integritate înregistrate, la nivelul M.A.I., prin încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese sau regimul incompatibilităților, dar și implicarea societății civile în evaluarea politicilor anticorupție.

În acest context, reamintim că, în vederea realizării unei comunicări eficiente între lucrătorii instituţiei noastre și toate persoanele care doresc să sesizeze aspecte legate de comiterea unor fapte de corupţie în care poate fi implicat personalul M.A.I., avem oricând la dispoziție linia Call center anticorupţia. – 0800.806.806, număr ce poate fi apelat gratuit din orice reţea de telefonie mobilă sau fixă.

Întrucât trebuie să fim conștienți de faptul că informarea și educarea sunt un antidot eficient la corupție, invităm pe toți cetățenii să fie responsabili și să ia atitudine împotriva faptelor de corupție.

***

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis următorul mesaj:

În urmă cu 18 ani, la data de 31 octombrie 2003, ONU proclama 9 decembrie Ziua Internațională Anticorupție prin rezoluția 58/4 a Adunării Generale. România a semnat Convenția la data de 9 decembrie 2003 și a ratificat-o prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004.

După intrarea României în NATO şi UE, au fost lansate politici anti-corupţie şi creată o instituție specializată în combaterea corupției, DNA, confruntarea frontală a fenomenului corupției devenind o provocare la nivel societal.

Aceste politici anti-corupție au devenit din ce în ce mai puternice şi DNA şi-a intensificat acțiunea în special după intrarea României în UE, resorturile fiind atât aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în Justiţie, cât şi voinţa politică internă, tradusă în adoptarea cadrului normativ anti-corupție de către Parlament şi dotarea logistică şi financiară alocate instituțiilor de combatere a corupției, între care DNA s-a aflat în prima linie.

Continuarea luptei anti-corupție este o necesitate atât în România, cât şi în toate Statele Membre ale Uniunii Europene, este o condiție a asigurării spațiului de securitate, libertate şi Justiţie, este o condiție a garantării drepturilor şi libertăților tuturor cetățenilor europeni, a celor români implicit.

Corupția afectează în cel mai serios mod drepturile şi libertățile fundamentale ale cetățenilor, afectează operatorii economici care concurează loial, afectează interesul național al României.
De aceea, combaterea corupției este o politică de interes deopotrivă individual al fiecărui cetățean, de interes economic şi de interes național. De aceea, instituțiile de combatere a corupției, între care DNA rămâne o instituție cheie aflată în prima linie, trebuie sprijinite şi vor fi sprijinite fără rezerve de Ministerul Justiţiei, în cadrul competențelor legale ale ministerului.
Lupta anti-corupție va fi o prioritate a mandatului meu, aşa cum a fost şi în mandatele anterioare.
Un aspect esențial îl constituie cadrul normativ anti-corupţie. Actualul Cod penal a fost adoptat în 2009 (Legea 286/2009) și a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, iar Codul de Procedură penală a fost adoptat în iunie 2010, prin legea 135/2010, intrând în vigoare la 1 februarie 2014, odată cu Codul Penal.

Acestea s-au confruntat cu dificultăți de aplicare şi au fost supuse unor critici severe, fiind sursa unor numeroase controverse, inclusiv în urma declarării neconstituționale a unor articole din cuprinsul lor. Demersul legislativ din 2009 al Ministerului Justiţiei a fost pus în cauză, uitându-se că proiectele au fost radical modificate în Comisia parlamentară specială înființată în 2009 şi, ulterior, în 2013, printr-o Lege de punere în aplicare, care a modificat sute de articole. Ulterior, o serie de decizii CCR au impus modificarea mai multor articole declarate neconstituționale, rămase încă nemodificate de Parlament. De aceea, alinierea legislației penale la deciziile CCR rămâne un obiectiv prioritar, obiectiv marcat şi în Rapoartele MCV. Proiectele de modificare ale codurilor penale sunt în dezbatere publică, la capătul căreia Ministerul Justiţiei le va înainta în 2022 Guvernului spre aprobare şi sesizare a Parlamentului. Este esențial ca intervenția Palamentului pe aceste proiecte să nu altereze capacitatea parchetelor de luptă cu infracționalitatea, după cum la fel de important este că mijloacele procesuale să păstreze echilibrul “acuzare-apărare” în cadrul procesului penal.

În noul mandat, prima acțiune instituțională ministerială semnificativă a fost aceea de a semna proiectul noii Strategii Naționale Anticorupție şi trimiterea actului în procesul de avizare, la 6.12.2021, cu mult înainte ca unele temeri nejustificate să se exprime public dacă şi când se va face acest demers. Proiectul noii strategii a înglobat contribuții din partea Parchetelor şi a societății civile într-o proporție semnificativă, peste 75% din propuneri fiind preluate în proiectul inițial al strategiei, redactat de Ministerul Justiţiei în cursul anului 2021. Strategia Națională Anticorupție este şi un obiectiv în cadrul PNRR şi ar fi trebuit demult finalizată şi adoptată, pentru a evita orice controverse legate de adoptarea ei “pe ultima sută de metri” a anului 2021. Chiar şi în aceste condiții, MJ a înaintat spre avizare în timp util proiectul pentru a fi adoptat în termen de către Guvern. Contez pe suportul colegial al celorlalte ministere avizatoare, indiferent de culoarea lor politică, pentru o avizare rapidă.

Cadrul normativ şi strategic nu este însă suficient pentru a continua combaterea cu eficiență a corupției. Ministerul Finanțelor trebuie să susțină aceste demersuri cu resursele necesare, logistica instituțiilor de aplicare a legii trebuie dimensionată pe măsura provocărilor criminalității şi aceasta din urmă s-a intensificat în toate formele, inclusiv în forma corupţiei. Dovadă stau cazurile pe care DNA continuă să le identifice şi ancheteze, să le trimită în judecată, dovadă stau nenumăratele semnale venite din presă, presă care este de un sprijin crucial pentru sănătatea civică şi morală a societății, pentru păstrarea integrităţii şi bunei reputații în toate funcțiile publice.

“Designul” instituțional corect este, de asemenea, un factor important în eficiența combaterii corupţiei în toate sectoarele. Pentru că demersul anti-corupție se finalizează deseori prin inculpare şi trimitere în judecată, el este firesc şi inevitabil supus cenzurii instanţelor de judecată penale. Atât justiția penală, cât şi justiția civilă trebuie să fie mai presus de orice dubiu şi îndoială, încrederea în dreapta judecată este temelia încrederii în Justiţie în ansamblu. Existenţa unei „secții speciale” (SIIJ) care să se ocupe exclusiv de infracționalitatea în rândul magistraților trimite un semnal greşit societății, semnalul că justiția ar fi structural coruptă, semnal ce subminează încrederea în justiție şi constituie implicit un blam nemeritat pentru cvasitotalitatea magistraților care îşi desfășoară munca în mod corect şi profesionist. Pe de altă parte, ideea că simpla existenţă a unei astfel de secții ar fi prin ea însăși o garanție a independenţei magistraților este greșită, atât timp cât unele dintre garanţiile independenţei ţin de statutul magistraților, iar altele sunt de ordin procesual, aşa cum sunt pentru toţi cetățenii, atât timp cât la debutul activității sale, SIIJ a demonstrat că, dimpotrivă, poate acționa chiar împotriva unor magistraţi incomozi, pe lângă retragerea controversată şi rapidă a unor recursuri în câteva cazuri de mare corupție. În sfârşit, prin modul în care a fost concepută şi structurată această secție, reduce la zero capacitatea de a investiga fapte de corupţie în teritoriu, lipsindu-i procurorii specializați şi rețeaua teritorială necesară pentru acest demers anti-corupţie. Iată de ce o reformă se impune şi ea constă în realizarea obiectivului desființării sale, stabilit indubitabil prin programul de guvernare.

Un demers eficient anti-corupție presupune profesionalism şi respectarea tuturor garanțiilor procesuale, ale drepturilor procesuale, a drepturilor şi libertăților în general. Doar prin anchete minuțioase şi inculpări bazate pe probe solide, demersul anti-corupție va consolida încrederea în instituțiile anti-corupţie, DNA în primul rând, şi va consolida percepţia că niciun abuz nu va fi comis, că toate anchetele se desfășoară în limită şi cu respectarea legii.
Combaterea corupţiei nu trebuie să se reducă la identificarea şi pedepsirea ei prin sancțiuni privative de libertate, ci trebuie să vizeze şi repararea prejudiciilor şi recuperarea produselor infracțiunilor. La acest obiectiv trebuie să concure mai multe instituții, inclusiv ANABI şi MFP, cooperarea pe orizontală dintre parchete şi aceste instituții fiind esențială.

În sfârşit, combaterea corupţiei presupune şi acțiunile de prevenţie, precum şi de educație civică. Eradicarea corupţiei nu se poate face doar prin mijloace de drept penal. Eradicarea corupţiei este posibilă dacă vom reuşi, ca ţară, să alăturăm efortului făcut de instituțiile anti-corupție, efortul din zona educației, precum şi cu efortul de ridicare a nivelului de trai, sărăcia, ca şi lăcomia, fiind alte două resorturi moral-psihologice ale fenomenului corupţiei. Eradicarea corupţiei ține deci şi de formarea unei culturi a integrității, în special în funcții publice, precum şi de acțiunile de prevenție structurală practicată în toate instituțiile publice şi private.

Ministerul Justiției va continua să fie angajat în acest efort național, în limita competențelor sale legale.

***

Ministerul Public a transmis următorul comunicat de presă:

#anticorupție #integritate #etică #transparență #MinisterulPublic

Societatea contemporană şi-a definit ca prioritate globală combaterea corupției şi eradicarea acesteia, efectele pe termen lung ale corupției fiind practic incomensurabile: slăbirea democrației și a statului de drept, încălcări ale drepturilor omului, frânarea dezvoltării economice, scăderea calității vieții, erodarea instituțiilor statului. Diferenţa dintre politici şi rezultate practice este cea care interesează în mod imediat cetăţenii şi determină nivelul de percepţie asupra angajamentelor anticorupţie.

În vederea combaterii eficiente a fenomenului corupției, resursele Ministerului Public acționează pentru identificarea și investigarea faptelor circumscrise corupției, inclusiv prin activarea mecanismelor de cooperare interinstituțională interne și internaționale. Angajamentul și progresele instituțiilor judiciare din România au fost recunoscute constant de către organizațiile europene şi internaţionale cu atribuții în sfera justiției.

Eforturile procurorilor în acest domeniu sunt permanente și susținute, potrivit principiilor “Nimeni nu este mai presus de lege” și “Toleranță zero față de orice faptă de corupție”. Prin calitatea investigaţiilor, aşteptăm ca raportarea infracţiunilor de corupţie să crească, pentru a ajunge în final la practici administrative profesioniste şi echitabile, la servicii publice accesate cu încredere de cetăţeni. Eliminarea practicilor corupte serveşte şi performanţei sectorului economic privat, legea prevăzând măsuri care împiedică societăţile investigate să participe la achiziţii publice.

Procurorul general reafirmă, și cu acest prilej, preocuparea prioritară privind consolidarea instituțională a Ministerului Public, pentru că doar o structură eficientă este capabilă de o intervenție promptă și fermă în combaterea fenomenului corupției, intervenție de natură să asigure cetățenii de capacitatea statului de a le asigura protecția.

Din activitatea parchetelor cu competență generală în combaterea corupției, reținem pentru perioada ianuarie – octombrie 2021 următoarele rezultate:

-151 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (dintre care pentru dare de mită – 76, pentru luare de mită – 31, pentru trafic de influență – 28), privind 188 de inculpați;
-458 de cauze au fost formate prin sesizare din oficiu, reprezentând 35% din totalul cauzelor soluționate;
-categorii profesionale din care aparțin persoanele trimise în judecată: 2 primari, 1 secretar UAT, 3 medici, 3 asistenți medicali, 1 executor judecătoresc, 5 funcţionari publici, 1 inspector antifraudă, 1 poliţist local, 31 agenți poliţie, 2 agenți penitenciar, 1 funcţionar SPCLEP, 1 şef district Drumuri Naţionale, 2 inspectori Registrul Auto Român, 1 pădurar, 4 directori firmă, 3 instructori auto, 1 şef tură companie pază, 2 economiști, 3 personal CFR, 2 ingineri, 115 fără calitate specială;
-au fost condamnați definitiv 134 de inculpați, proveniți din următoarele categorii profesionale: 3 primari, 6 medici, 2 asistenți medicali, 9 agenţi de poliţie, 1 agent poliţie de frontieră, 1 poliţist local, 1 pădurar, 1 inspector de muncă, 1 funcționar Registrul Auto Român, 7 alți funcționari publici, 101 persoane fără calitate specială.

Ziua Internațională Anticorupție, marcată în fiecare an la 9 decembrie, a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) la data de 31 octombrie 2003.

***

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a transmis următorul mesaj:

Ziua de 9 Decembrie este Ziua Internațională Anticorupție.

Această zi ne aduce aminte de faptul că România are o obligație internațională, asumată ca stat democratic, să depună toate eforturile pentru a limita fenomenul corupției la nivelul societății.

În același timp, însă, această zi reprezintă mult mai mult pentru România, ca stat de drept membru al Uniunii Europene și al NATO.

Suntem o țară care a primit acum 30 de ani șansa de a lăsa în urmă un regim comunist criminal și de a se angaja pe drumul ireversibil al democrației occidentale.

Din acest motiv, lupta anticorupție în România nu este doar o obligație pe care trebuie să o îndeplinim, rezultată din angajamentele europene. Lupta anticorupție nu este doar un element al statului de drept, fără de care acesta nu ar putea exista. Lupta anticorupție nu este doar un ansamblu de legi și de instituții locale, naționale, regionale sau internaționale.

Lupta anticorupție este toate acestea și ceva în plus: o credință împărtășită la nivelul întregii societăți că drumul României nu poate exista în afara democrațiilor occidentale și a valorilor democratice europene și transatlantice.

Corupția este un fenomen complex, care afectează destinul și bunăstarea cetățenilor, activitatea companiilor, instituții și chiar state.

De aceea, lupta anticorupție trebuie să fie un răspuns colectiv, la care trebuie să participe întreaga societate, mediul de afaceri, organizațiile neguvernamentale, precum și toate instituțiile statului, în parteneriat cu organizațiile regionale și internaționale.

Guvernul României are rolul de a gestiona eficient mecanismele executive de răspuns la fenomenul corupției, în deplin acord cu valorile proeuropene și transatlantice ale unei democrații constituționale bazate pe statul de drept.

Astăzi sărbătorim, așadar, nu o obligație, ci un destin democratic pentru România, care nu se poate realiza decât prin accentuarea și consolidarea luptei anticorupție.

În calitate de prim-ministru al României, reafirm angajamentul Guvernului pentru o bună guvernare care să garanteze independența sistemului judiciar și să relanseze lupta anticorupție, pentru a nu compromite oportunitățile de dezvoltare ale comunităților noastre și a combate eficient sărăcia și dezechilibrele social-economice.

***

Pentru a marca Ziua Internațională anti-corupție, marcată în fiecare an la 9 decembrie, Președintele Grupului statelor împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO), Marin Mrčela, a transmis următoarea declarație:

În timp ce guvernele se confruntă cu valuri succesive ale pandemiei de COVID-19 și încă trebuie să reacționeze rapid, acestea recurg frecvent la măsuri extraordinare. În ciuda situației excepționale, este esențial ca guvernele să acționeze cu respectarea deplină a legii și să își bazeze toate acțiunile pe principiile transparenței, supravegherii și responsabilității. Riscurile de corupție legate de pandemie rămân ridicate, în special în sectorul sănătății și în acțiunile guvernelor de combatere a impactului economic al acesteia. Accesul publicului la informații continuă să fie esențial, la fel ca și sistemele eficiente de protecție a denunțătorilor.

În ceea ce privește combaterea corupției în sectorul public sau în cel privat, orientările pentru prevenirea riscurilor de corupție legate de pandemie emise în primele luni ale crizei sanitare rămân la fel de relevante ca la momentul respectiv. Domeniile de sensibilitate deosebită includ atribuirea contractelor de achiziții publice, conflictele de interese și activitățile de lobby. Până la sfârșitul anului 2021, GRECO va fi adoptat rapoarte de evaluare privind 23 din cele 50 de state membre ale sale în ceea ce privește prevenirea corupției în cadrul guvernelor centrale, inclusiv funcții executive de vârf, și aplicarea legii. Este esențial ca guvernele să pună pe deplin în aplicare recomandările GRECO pentru prevenirea și combaterea corupției. Obiectivul lor principal ar trebui să fie instituirea unui cadru juridic și instituțional care să reducă riscul de practici corupte înainte de a se dezvolta, iar acest lucru să se realizeze prin proceduri de drept penal oportune și echitabile, care să prevadă sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

Pe tot parcursul activității lor de prevenire și combatere a corupției, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită sensibilizării cu privire la riscurile și costurile corupției, precum și educării tinerilor și copiilor cu privire la principiile fundamentale ale integrității și responsabilității în viața publică.

***

Corupția afectează toate domeniile societății. Prevenirea corupției deblochează progresul către Obiectivele de dezvoltare durabilă, ajută la protejarea planetei noastre, creează locuri de muncă, realizează egalitatea de gen și asigură un acces mai larg la servicii esențiale, cum ar fi asistența medicală și educația.

Deși este dreptul fiecăruia să beneficieze de pe urma eforturilor puternice de combatere a corupției, comportamentul inadecvat și faptele greșite fură resurse valoroase într-un moment în care acestea sunt cele mai necesare pentru a răspunde și a ne recupera din criza COVID-19.

Ziua Internațională Anticorupție din 2021 urmărește să evidențieze drepturile și responsabilitățile tuturor- inclusiv ale statelor, ale oficialilor guvernamentali, ale funcționarilor publici, ale agențiilor de aplicare a legii, ale reprezentanților presei, ale sectorului privat, ale societății civile, ale mediul academic, ale publicului și ale tinerilor- în combaterea corupției .

Și totuși, nu numai țările trebuie să se unească și să facă față acestei probleme globale cu responsabilitate comună. Fiecare persoană– tânără sau bătrână– are un rol de jucat în prevenirea și combaterea corupției, pentru a promova reziliența și integritatea la toate nivelurile societății.

Pentru a realiza acest lucru, trebuie să existe politici, sisteme și măsuri pentru ca oamenii să poată vorbi și să spună nu corupției. Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției subliniază responsabilitatea guvernelor de a pune în aplicare o protecție eficientă a denunțătorilor pentru a asigura că persoanele care vorbesc sunt protejate împotriva represaliilor. Aceste măsuri contribuie la instituții eficiente, responsabile și transparente, la o cultură a integrității și echității.

O campanie de șase săptămâni care începe la începutul lunii noiembrie își propune să evidențieze rolul principalelor părților interesate și al indivizilor în prevenirea și combaterea corupției, în conformitate cu tema Dreptul tău, rolul tău: spune nu corupției. Fiecare săptămână se va concentra pe unul dintre aceste subiecte cheie: educație și tineret, sport, gen, sectorul privat, COVID-19, cooperarea internațională.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua internațională împotriva corupției este marcată, anual, la data de 9 decembrie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Ziua Internațională Anticorupție, instituită prin Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, reprezintă un prilej de a ne reaminti că eforturile noastre, ale tuturor, pentru o societate mai bună, în care integritatea este asumată la orice nivel, trebuie să continue într-un mod susținut.

Corupția este un fenomen complex, adânc înrădăcinat în practicile celor care urmăresc folosirea puterii publice în interes personal sau de grup. Într-un sens larg, corupția nu vizează doar luarea și darea de mită. Mituirea, nepotismul, abuzul de putere sunt toate forme ale acestui flagel care erodează, de fapt, dezvoltarea unei societăți.

Fie că vorbim despre corupție politică, financiară, administrativă sau academică, corupția din sistemul sanitar sau din educație, este absolut fundamental pentru sănătatea statului și a societății ca acest fenomen să fie combătut cu fermitate de instituțiile responsabile. Dimensiunea sancționatorie trebuie să fie, într-adevăr, de natură să descurajeze aceste comportamente nocive care fac mult rău societății și îi frânează progresul.

În același timp, fără un efort preventiv sistemic, axat pe construirea unei culturi a integrității, combaterea faptelor de corupție nu va fi suficientă. Sistemul de educație formează viitori cetățeni, iar asumarea unor valori comportamentale și interiorizarea lor se realizează încă din primele etape ale dezvoltării tinerilor. Este, așadar, nevoie să se discute mai mult despre valori și despre moralitate în școli, într-un mod practic, interactiv.

Progresele societății românești din ultimii ani în ceea ce privește lupta anticorupție sunt vizibile, dar efortul instituțiilor în această direcție trebuie să fie unul continuu și susținut, respectând întru totul principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. Este nevoie deopotrivă și de o atitudine fără echivoc a cetățenilor față de actele de corupție, care să se traducă prin toleranță zero față de cei care recurg la asemenea acte.

Profund atașat valorilor democratice și principiului statului de drept, am acționat și voi acționa în continuare pentru o construcție legislativă și instituțională care să se constituie într-un catalizator al unei Românii dezvoltate, construite pe integritate, onestitate și bun-simț.

***

Serviciului Judeţean Anticorupţie Satu Mare , reprezentantul Direcției Generale Anticorupție, a transmis următorul mesaj:

9 Decembrie reprezintă, în simbolistica Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Corupţiei, fenomen care, alături de terorism, traficul de droguri şi crima organizată, erodează sistematic eforturile întreprinse în direcţia estompării nocivităţii acestei forme de criminalitate. Corupţia, fie că se manifestă sub forma unor acte sistematizate şi profund elaborate, fie că se produce spontan, fără nicio pregătire prealabilă, rămâne acelaşi fenomen cu implicaţii grave, care afectează încrederea societăţii în instituţiile publice.

Această zi aniversară a fost stabilită prin Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei, semnată de România la data de 9 decembrie 2003 şi ratificată prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, Convenția fiind primul tratat cu vocaţie universală în domeniul combaterii corupţiei.

Ziua de 9 Decembrie marchează promovarea principiilor etice, legalitatea, integritatea, responsabilitatea și transparența asupra propriilor acțiuni în afacerile publice și private.

Potrivit forului internațional, Ziua Internațională Anticorupție ne reamintește, în fiecare an, problematica prevenirii și combaterii corupției, fiind astfel o dovadă a faptului că se conștientizează gradul ridicat de amenințare reprezentat de corupție la nivel internațional.

De la înfiinţare şi până în prezent, Direcţia Generală Anticorupţie, în colaborare cu celelalte instituţii de aplicare a legii, s-a angrenat într-un proces constant de prevenire şi combatere a corupţiei, proces ce trebuie continuat prin eforturi constante la care trebuie să-şi aducă contribuţia atât instituţiile statului, cât şi cetăţenii, în sensul de a lua atitudine şi de a sesiza de fiecare dată când iau cunoştinţă despre implicarea unui funcţionar public în fapte de corupţie.

Cu ocazia aniversării acestei zile, Direcția Generală Anticorupție se prezintă ca o instituție ce continuă să acționeze cu fermitate în domeniul prevenirii și combaterii corupției în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, dar și a celorlalte categorii de funcționari publici.

Cu prilejul Zilei Internaţionale Anticorupţie, Direcţia Generală Anticorupţie îşi reafirmă intoleranţa față de faptele de corupţie şi încurajează un comportament corect care să corespundă moto-ului nostru instituţional „Integritate pentru credibilitate”.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Gaja

2019: Ziua internațională împotriva corupției este marcată, anual, la data de 9 decembrie.

Ludovic Orban, premierul României, a transmis următorul mesaj: „Lupta împotriva corupției este dezideratul care a unit români de toate vârstele, din medii și cu preocupări diferite, și față de care și-au exprimat susținerea fără echivoc. Fie prin mijlocul democratic al votului, prin campanii publice și chiar prin proteste de stradă, cetățenii au luat atitudine de fiecare dată când combaterea corupției a fost slăbită sau pusă în pericol. Atitudinea civică fermă și mesajul răspicat exprimate de români dovedesc gradul înalt de conștientizare a efectelor acestui flagel: menținerea sărăciei, servicii sociale de slabă calitate, dezbinarea societății.

Pentru mine, ca prim-ministru, atitudinea curajoasă și implicată a societății reprezintă un sprijin important al acțiunii guvernamentale de combatere a corupției și de consolidare a independenței justiției, componentă esențială a acestui efort.

Astăzi, de Ziua internațională împotriva corupției, vreau să reiterez angajamentul și determinarea Guvernului pe care îl conduc de a susține neobosit această luptă.

Este dezideratul nostru să construim o Românie puternică, în care economia să se dezvolte fără bariera corupției, prin politici publice menite să stimuleze încredere investitorilor și competiția corectă.

Ne-am făcut un obiectiv din creșterea credibilității României în plan extern, fundamentată pe valori democratice și pe cele ale statului de drept.

Este un țel al Guvernului nostru să creștem performanța în educație și sănătate și să prosperăm prin muncă, creativitate, onestitate și bun simț.

Toate aceste lucruri le putem realiza împreună, fiind uniți în această luptă împotriva corupției!”

***

2018: Ziua internațională împotriva corupției este marcată, anual, la data de 9 decembrie.

În fiecare an, un miliard de dolari este plătit pentru mită, în timp ce o sumă estimată la 2,6 miliarde de dolari este sustrasă anual prin corupție – o sumă echivalentă cu mai mult de 5% din PIB-ul mondial. În țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, fondurile pierdute pentru corupție sunt estimate la de 10 ori mai mari decât asistența oficială pentru dezvoltare.

Corupția este o crimă gravă care poate submina dezvoltarea socială și economică în toate societățile. Nici o țară, regiune sau comunitate nu este imună. În acest an, UNODC și PNUD au dezvoltat o campanie globală comună, concentrându-se asupra modului în care corupția afectează educația, sănătatea, justiția, democrația, prosperitatea și dezvoltarea.

António Guterres, Secretarul General al ONU: „Corupția generează mai multă corupție și încurajează o cultură a impunității. Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției se numără printre principalele noastre instrumente de avansare a luptei cu acest fenomen.

Klaus Iohannis, președintele României, a transmis un mesaj cu ocazia acestei zile, potrivit unui comunicat: „Corupția este o boală care macină democrația și ține captivi milioane de oameni în sărăcie. Corupția înseamnă lipsa autostrăzilor, spitale insalubre, școli fără condiții, administrație blocată. România nu va putea progresa la adevărata sa capacitate până ce nu vom reuși să învingem acest flagel. Susțin continuarea luptei anticorupție pentru o Românie sănătoasă și rămân alături tuturor magistraților care duc această bătălie, cu mult curaj, zi de zi. Cinstea și integritatea trebuie reinstaurate la toate nivelurile societății noastre. Stă în puterea noastră! Un NU hotărât corupției trebuie să devină dintr-un slogan, un mod de a fi!

Augustin Lazăr, procurorul general, a transmis următorul mesaj: „Unul dintre obiectivele pivot ale Ministerului Public îl reprezintă în continuare combaterea cu profesionalism și imparțialitate a corupției și a infracțiunilor asimilate acesteia, fapte care au un impact semnificativ asupra resurselor publice și nivelului de trai al populației. În acest scop vom continua investigarea efectivă a cauzelor având ca obiect infracțiuni de corupție în domeniile ce prezintă risc major de corupție sistemică. De asemenea vor fi anchetate infracțiunile de mică corupție, pentru descurajarea și prevenirea corupției în domeniile prioritare. Să marcăm împreună această zi, amintindu-ne că fiecare dintre noi poate contribui la lupta împotriva corupției.

Victor Alistar şi Romeo Chelaru, membri CSM, reprezentanți ai societății civile, au transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat:

„Echilibrul și responsabilitatea sunt valorile așteptate de societate de la sistemul de justiție

În această perioadă de profunde frământări care se manifestă în cadrul societății românești dar și în interiorul magistraturii, este necesar mai mult ca oricând de echilibru, nepărtinire și aprecierea justei măsuri în discursul public și înfăptuirea justiției. Totodată, în aceste zile marcăm pe 8 decembrie Ziua Constituției, pe 9 decembrie Ziua Anticorupție iar astăzi, 10 decembrie, Ziua drepturilor omului prin adoptarea acum 70 de ani a Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Statul de drept se înfăptuiește numai în limitele ordinii constituționale de la care emană toate celelalte acte legislative și de asigurare a domniei legii. În aceste zile când sărbătorim „Ziua Constituției României”, adoptată în 8 decembrie 1991 de societatea românească prin referendum, se cere justiției să demonstreze că este unul dintre principalii contributori la consolidarea statului de drept în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie iar drepturile și libertățile cetățenilor sunt apărate și ocrotite în cadrul democrației constituționale. În acest sens prin comportamentul profesional și deciziile judiciare, magistrații sunt chemați să:
– asigure justa balanță care garantează cetățenilor echilibru societății în care trăim;
– respecte în toate cauzele civile și non civile dreptul efectiv deplin și util la apărare a părților din cauzele aflate pe rol;
– să respecte limitele puterii judecătorești și să dea dovadă de respectarea principiilor constituționale ale autonomiei și respectului reciproc cu celelalte puteri ale statului;
– să contribuie la consolidarea statutului lor (independență profesională, salarizare specială și acoperitor compensatorie, pensii vocaționale etc.) prin detașarea de orice activități sau mesaje de convergență cu ale forțelor politice și asumarea obligației corelative a rezervei, care garantează întregii societăți că justiția este nepartizană;
– loialitate față de valorile Constituției și aplicarea conformă a deciziilor definitive și general obligatorii ale Curții Constituționale;
– magistrații au datoria profesională de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil, având permanent în minte doar legea și faptul că au responsabilitatea vieții, demnității și respectării drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale unor oameni.

De asemenea pentru a răspunde profesional la principala temă a societății, și anume combaterea corupției, sistemul judiciar românesc trebuie să își asume aplicarea legislației anticorupție de o manieră neselectivă, corectă, bazată pe respectarea legii și care să fie în afara dubiului că s-a administrat un act de dreptate. Provocările sistemului judiciar la care trebuie găsite și aplicate soluții au fost legate de:
– nerespectarea legii în procedurile judiciare care au condus la achitarea persoanelor învinuite pentru încălcarea normelor de procedură;
– practici neconstituționale privind partajarea funcțiilor judiciare, ingerințe în independenţa justiției din partea instituțiilor de forță;
– decredibilizarea obiectivității luptei împotriva corupției prin practici juridico-mediatice nepermise de standardele unei justiții echitabile;
– mușamalizări de fapte de notorietate pentru opinia publică (tăierile ilegale de păduri, răspunderea companiilor mari pentru dare de mită în România, evaziune fiscală transfrontalieră finanțări nelegale a ultimei campanii electorale în care ancheta este stagnată etc.), care dau neîncredere cetățenilor privind onestitatea și eficacitatea luptei împotriva corupției;
– cauze păstrate în nelucrare care ulterior se (re)activează în raport de evenimentele din societate de natura deciziilor economice, politice sau sociale;
– coruperea pârghiilor proprii de autoritate pentru obținerea unor interese de carieră sau impunitate față de situații de încălcare a legii chiar în interiorul sistemului judiciar;
– asigurarea unei practici unitare de aplicare a normelor anticorupție privind modul de interpretare a faptelor similare și formulare a acuzațiilor, care să garanteze eliminarea dublei măsuri și a practicilor opuse (de impunitate sau din contră de cercetare abuzivă) raportat la aceleași tipuri de fapte.

În acest context, menționăm că societatea are nevoie de o luptă anticorupție necruțătoare, legală, obiectivă și neselectivă care să își atingă funcția de descurajare a faptelor penale în viitor, și nu de compromisuri între sistemul judiciar și făptuitori pentru schimburi nelegitime de favori și susțineri reciproce.

În materia drepturilor omului, justiția are obligația de a le da conținut concret pe două paliere, atât în respectarea standardelor procesului echitabil cât și în afirmarea cu fermitate prin practica judecătorească a drepturilor persoanelor statuate de legile acestei țări. De aceea, la 70 de ani de la adoptarea și proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948, trecând de festivism și în contextul realităților de astăzi justiția nu se poate desista de misiunea ei de bază privind asigurarea eficacității normelor de conviețuire și de aplicare previzibilă și predictibilă a normelor de drept și trebuie să dea un răspuns imediat și neechivoc următoarelor priorități ale societății:
– să își facă datoria de a reduce agresivitatea crescândă din societate prin sancționarea cu fermitate a oricăror derapaje care afectează dreptul nepatrimonial la imagine și demnitate prin garantarea aplicării legilor în vigoare care sancționează denigrarea, violenţa de limbaj sau găzduirea de mesaje discriminatorii;
– să își facă datoria față de a reduce starea de incertitudine juridică prin îndeplinirea obligației de asigurare a unei justiții unitare prin reducerea practicii diferite în situații similare (numai condițiile de certitudine a aplicării unitare a legii pot genera dezvoltare economică și socială);
– să își facă datoria de autoreglare în interesul societății și să renunțe la abordările protecționiste și sindicalizate în care critica societății ori este apreciată încălcarea independenței ori rămâne fără ecou sancționând fără ezitare derapajele interne;
– să își facă datoria de a proteja drepturile fundamentale și libertățile cetățenilor, libertatea de conștiință, libertatea de organizare și protecție a vieții private și de familie;
– să respecte dreptul societății la  bună administrare care se aplică prin obligații simetrice și serviciului public de justiție sens în care ar trebui introduse sisteme de evaluare a sistemului din partea publicului (este de reamintit că legitimitatea tuturor celor trei puteri vine de la societate și nu este un prerogativ propriu ce se opune societății);
– să își exercite atribuțiile pe baza standardelor procesului echitabil și a legii (ceea ce presupune tărie de caracter profesional de a renunță la preconcepții proprii, prejudecăți, prejudecarea cauzelor înaintea concluziilor fondului, aprecierea pe bază de afinitate sau antipatie față de părți sau apărători) prin acceptarea deficiențelor și îmbunătățirea conduitei socio-profesionale.

Așadar solicităm cu tărie în numele cetățenilor, a societății civile în ansamblul său, de la sistemul de justiție să asigure faptul că în România – stat de drept, democratic și social – demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sunt valori supreme, de natură perenă care sunt întotdeauna apărate și garantate în mod plenar.”

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja

***

2017: Ziua internațională împotriva corupției este marcată, anual, la data de 9 decembrie.

Temă pentru 2017: Uniţi împotriva corupţiei, pentru dezvoltare, pace şi securitate (United against corruption for development, peace and security), potrivit unui comunicat ONU.

ISO (International Organization for Standardization) a elaborat un standard internațional care a fost adoptat și ca standard român: SR ISO 37001: 2017, sistem de management anti-mită.

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Cristina Grigoraș

Cristina Grigoraș

2016Ziua internațională împotriva corupției (International Anti-Corruption Day) este marcată, anual, la data de 9 decembrie.

Temă pentru 2016: „Uniți împotriva corupției, pentru dezvoltare, pace și securitate (United against corruption for development, peace and security)”.

Astfel, Programul pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite și Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și au dezvoltat o campanie globală comună, al cărui focus este modul în care corupția afectează educația, sănătatea, justiția, democrație, prosperitatea și dezvoltarea.

Sediul materiei: A fost inițiată la 31 octombrie 2003 prin Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției.
Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției este primul tratat cu vocație universală în domeniul combaterii corupției. Această Convenție a fost semnată de România la 9 decembrie 2003, la Merida (Mexic) și ratificată prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004.

Potrivit ONU, corupția este un fenomen social, politic și economic complex care subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcări ale drepturilor omului, denaturează piețele, erodează calitatea vieții și permite crimei organizate, terorismului și a altor amenințări la adresa securității umane pentru a se dezvolta.

În România, Direcția Generală Anticorupție desfășoară, de la începutul acestei săptămâni, o suită de activități de informare și educație anticorupție, atât în București, cât și în toate județele țării.

Dintre acestea menționăm că, pe 8 decembrie, a avut loc Gala Integrității 2016, în cadrul căreia, printre altele, au fost premiați câștigătorii din proiectele Lideri pentru integritate” și „Etică și integritate instituțională în MAI”, proiecte al căror scop a constat în promovarea unui comportament etic și integru printre tineri – liceeni și studenți – și printre funcționarii MAI aflați la început de carieră.

De asemenea, pe 9 decembrie 2016, va avea loc Simpozionul „Prevenirea corupției în perioada 2016-2020 – Perspective instituționale” care va reuni profesioniști din domeniul luptei împotriva corupției și vor fi dezbătute aspecte privind bunele practici și activitățile ce urmează a fi dezvoltate în baza Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020.

:: Website-ul oficial aici

* Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Masterand Cristina Grigoraș, Facultatea de Drept, Universitatea din București

Cuvinte cheie: , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro