« Flux noutăţi
Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesioniştiBarouriCovid-19 Legal ReactInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatExecutoriReviste juridiceSistemul judiciarUniversitariaCitate juridiceJURIDICE MOLDOVALaw Flaws ProjectLegal Soft SkillsNoul Cod comercial român
Internaţional (Juridice din lumea largă)
JURIDICE

Ziua internațională a drepturilor omului
10.12.2021 | Adelina DOBRE

Drept Timisoara
Secţiuni: Content, Drepturile omului, Internațional, Legal Days, VARIA (alte surse), VIDEO | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua internațională a drepturilor omului este marcată, anual, la data de 10 decembrie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată la data de 10 decembrie 1948 de către Organizația Națiunilor Unite, reprezintă un reper major în istoria umanității. Acest angajament global a stabilit pentru prima dată standarde comune de promovare și protecție a drepturilor omului la nivel internațional. Recunoașterea demnității umane, a drepturilor inalienabile și a importanței acestora reprezintă fundamentul libertății, justiției și păcii între popoarele lumii.

Cea de-a doua conflagrație mondială a arătat că, fără mecanisme universale clare de protecție, fără reguli agreate la nivel internațional, drepturile omului sunt vulnerabile, iar libertatea poate fi strivită în fața tiraniei.

Consacrarea drepturilor și libertăților în legi fundamentale și în numeroase tratate internaționale dă substanță acestui ideal, al protecției universale a drepturilor omului. Sunt eforturi permanente, o continuă dedicare pentru a face lumea un loc mai bun, în care demnitatea umană și libertățile cetățenilor să fie promovate, respectate, înțelese.

În ultimul an, marcat profund de pandemia de COVID-19, subiectul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor s-a aflat mai mult decât oricând pe buzele tuturor, pe agenda publică, în atenția decidenților politici, a instanțelor de judecată, a fiecărui cetățean. În această nouă realitate, statele au fost puse în situația de a găsi abordări echilibrate.

Protecția sănătății publice, a dreptului la viață, la integritate fizică, protejarea concomitentă a tuturor celorlalte drepturi și libertăți nu sunt deziderate facil de atins, mai ales când de acestea depind coeziunea socială, încrederea în instituții, eficacitatea acțiunii statului.

Nu este niciodată ușor pentru decidenți să adopte măsuri care restrâng exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale, chiar dacă acestea urmăresc scopuri legitime, sunt prevăzute de lege, sunt temporare și proporționale. Tocmai de aceea, doar printr-o responsabilitate asumată la nivel individual, putem depăși această perioadă și putem să ne bucurăm cu toții din nou de exercițiul deplin al drepturilor și libertăților noastre fundamentale, fiind, totodată, conștienți și de îndatoririle care decurg din statutul nostru de cetățeni ai României.

Idealurile consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului prind viață în realitatea noastră cotidiană odată cu valorile pe care ni le asumăm și pe care le promovăm, cu atitudinile și comportamentele noastre, în deplin respect față de demnitatea umană. Pentru a trăi armonios în societate, este nevoie de echilibru, iar această zi este un bun prilej de a ne cunoaște mai bine drepturile, libertățile, dar și îndatoririle, de a reflecta asupra lor și de a face tot ce stă în putința noastră pentru ca drepturile celorlalți să fie respectate și protejate.

***

Ministerul Afacerilor Externe a transmis următorul comunicat de presă:

Ministerul Afacerilor Externe salută marcarea în fiecare an, la 10 decembrie, a Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului şi se alătură tuturor celor care prețuiesc valorile reprezentate de această zi.

Tema aleasă de Organizația Națiunilor Unite pentru acest an, Reducerea inegalităților, promovarea drepturilor omului, este cu atât mai importantă în contextul crizei actuale, generată în egală măsură de efectele pandemiei de COVID-19, dar şi de provocările multiple cu care se confruntă omenirea, pe fondul recrudescenței populismului, rasismului, xenofobiei şi discursului incitator la ură.

Ziua de 10 decembrie reprezintă un moment de reflecție atât pentru instituțiile statului, cât şi pentru societatea civilă şi cetăţeni. Drepturile și libertățile fundamentale trebuie respectate indiferent de circumstanțe, iar încălcarea lor nu poate constitui o opțiune.

În acest context, MAE reafirmă angajamentul României pentru protejarea şi promovarea drepturilor omului şi consideră că orice tentativă de diminuare a principiilor universalității şi indivizibilității drepturilor omului nu poate fi acceptată. În acelaşi timp, MAE reaminteşte că, prin acţiunile şi demersurile sale de politică externă, România contribuie activ şi constant la eforturile comunității internaționale, atât în cadrul structurilor ONU, cât şi al altor organizații internaționale şi regionale, la promovarea şi respectarea drepturilor omului în întreaga lume.

Totodată, MAE subliniază contribuţia esenţială la îndeplinirea acestui deziderat al societăţii civile şi organizaţiilor non-guvernamentale, ale căror sprijin şi implicare în implementarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte sunt semnificative. Tocmai din aceste motive, inclusiv în exercitarea Preşedinţiei Comunităţii Democraţiilor și a participării la Summit-ul Democrațiilor la cel mai înalt nivel în perioada 9 – 10 decembrie 2021, România a militat pentru consolidarea rezilienţei democratice, printr-un efort comun al actorilor guvernamentali şi non-guvernamentali de a consolida protecţia şi promovarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Informaţii suplimentare:

În fiecare an, la 10 decembrie, în lumea întreagă este sărbătorită Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat la 10 decembrie 1948 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, completată ulterior cu alte documente adoptate: Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Politice şi Civile (1966), Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenţia Împotriva Torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheid-ului (1985), Convenţia Drepturilor Copilului (1989) etc.

La nivelul ONU, ca organism specializat în domeniul drepturilor omului, funcţionează Consiliul Drepturilor Omului (CDO), care a fost înfiinţat în baza rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 60/251 (adoptată la 15 martie 2006) şi a început să funcţioneze efectiv la data de 19 iunie 2006, înlocuind Comisia Drepturilor Omului, după 60 de ani de activitate.

România candidează pentru un nou mandat de membru în Consiliul Drepturilor Omului, pentru perioada 2023-2025. Consiliului Drepturilor Omului (CDO) este organismul ONU responsabil de consolidarea, promovarea și protejarea drepturilor omului la nivel global, având sediul la Geneva. România a mai fost membru al CDO între 2006-2008, respectiv 2011-2014 și a deținut președinția forului în perioada iunie 2007-iunie 2008.

***

Înalta Curte de Casație și Justiție a României a dat publicității următorul comunicat, semnat de jud. Corina-Alina Corbu, președinte ÎCCJ:

Ziua Drepturilor Omului este sărbătorită în fiecare an la data de 10 Decembrie, dată la care, în anul 1948, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Istoria a arătat însă că, pentru cetățean, nu este importantă doar consemnarea drepturilor sale fundamentale într-un instrument de drept internațional, fie el chiar universal, dar mai ales asigurarea caracterului efectiv al acestora, existența siguranței că libertățile fundamentale nu rămân doar cuvinte frumoase pe hârtie ci schimbă în concret, în bine, calitatea vieții sociale și personale a fiecărui cetățean în parte.

Sub acest ultim aspect, rolul sistemelor judiciare din fiecare stat în parte rămâne esențial. Justiția rămâne ultima linie de apărare împotriva arbitrariului și abuzului, precum și instrumentul prin care se asigură în concret supremația legii, egalitatea cetățenilor și, ca rezultat final, pacea socială.

Din această perspectivă, după peste 40 de ani în care drepturile fundamentale ale cetățenilor români au avut doar un caracter iluzoriu, schimbarea adusă în decembrie 1989 și materializată în Constituția din 1991 a marcat începutul drumului consolidării și apărării drepturilor fundamentale la nivel național, în toate domeniile vieții sociale, dar în special la nivel judiciar.

Nu a fost un parcurs lin și nu a fost lipsit de sincope și abateri, însă adăugarea la mecanismul național de protecție a acestor drepturi a celui stabilit prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, ulterior, a garanțiilor conferite de statutul de Stat Membru al Uniunii Europene, în special în contextul adoptării de către Uniune a Chartei drepturilor fundamentale, au consolidat definitiv regimul juridic al acestei categorii de drepturi indisolubil legate de demnitatea umană punându-le, din punct de vedere juridic, la baza oricărui raport socio-juridic stabilit între cetățean și Stat.

Ca instanță națională de ultim grad de jurisdicție, Înalta Curte rămâne ferm angajată în ceea ce privește recunoașterea și apărarea drepturilor fundamentale, care rămân o constantă a întregii sale jurisprudențe, prin raportare la principiile constituționale, precum și la cele stabilite de CEDO și dreptul Uniunii Europene.

***

Tema Zilei drepturilor omului din acest an se referă la egalitate și la articolul 1 al Declarației Universale a Drepturilor Omului– toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi.

Principiile egalității și nediscriminării se află în centrul drepturilor omului. Egalitatea este aliniată la Agenda 2030 și la abordarea ONU prevăzută în Documentul-cadru comun pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă: Egalitatea și nediscriminarea în centrul dezvoltării durabile. Aceasta include abordarea și găsirea de soluții pentru forme de discriminare adânc înrădăcinate care au afectat persoanele cele mai vulnerabile din cadrul societăților, inclusiv femei și fete, populațiile indigene, persoanele de origine africană, persoanele LGBTI, migranții și persoanele cu handicap, printre altele.

Egalitatea, incluziunea și nediscriminarea, cu alte cuvinte – o abordare bazată pe drepturile omului a dezvoltării – este cea mai bună modalitate de a reduce inegalitățile și de a ne relua drumul către realizarea Agendei 2030.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua internațională a drepturilor omului este marcată, anual, la data de 10 decembrie.

Tema Zilei Drepturilor Omului din acest an face referire la pandemia COVID-19 și se concentrează pe necesitatea de a reconstrui mai bine, asigurându-se că drepturile omului sunt esențiale pentru eforturile de redresare. Vom atinge obiectivele noastre globale comune numai dacă suntem capabili să creăm oportunități egale pentru toți, să remediem eșecurile expuse și exploatate de COVID-19 și să aplicăm standardele drepturilor omului pentru a aborda inegalitățile, excluderea și discriminarea consolidate, sistematice și intergeneraționale.

10 decembrie este o oportunitate pentru a reafirma importanța drepturilor omului în reconstruirea lumii pe care o dorim, necesitatea solidarității globale, precum și a interconectării și umanității noastre comune.

În cadrul apelului generic la acțiune al ONU pentru Drepturile Omului, „Ridică-te pentru drepturile omului”, ne propunem să angajăm publicul larg, partenerii noștri și familia ONU pentru a susține acțiunea transformatoare și a prezenta exemple practice și inspiraționale care pot contribui la recuperarea mai bună și la încurajarea societății rezistente și drepte.

***

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Piatră de temelie în evoluția protecției drepturilor fundamentale în lume, Declarația Universală a Drepturilor Omului ne reamintește astăzi atât de realizările umanității în apărarea unor cauze majore, cât și de restanțele care încă există, de nevoia reconectării voinței politice la acest deziderat, inclusiv prin mobilizarea resurselor și eforturilor în această direcție.

Cei peste 70 de ani care au trecut de la adoptarea acestui angajament global ne arată că e nevoie de un permanent efort pentru menținerea progreselor realizate. Victoriile obținute s-au realizat cu imense sacrificii din partea celor care au luptat împotriva discriminării și a abuzurilor, militând pentru implicarea statului în protejarea drepturilor, pentru acces la justiție, educație, sănătate sau oportunități de dezvoltare corespunzătoare. Datorăm un profund respect cetățenilor și entităților publice sau private angajate în lupta pentru apărarea drepturilor omului, cărora se cuvine să le mulțumim pentru efortul constant pe care îl depun în această direcție.

Ziua Internațională a Drepturilor Omului nu are doar o semnificație aniversară, ci este un prilej pentru ca fiecare dintre noi să reflecteze asupra rolului pe care îl poate avea în respectarea și protejarea drepturilor celui de lângă noi, în responsabilitatea pe care trebuie să o manifestăm față de semenii noștri.

România a făcut progrese importante în garantarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor săi, instituțiile statului dovedind, poate în acest an mai mult ca niciodată, cât de important este ca acțiunile lor să rămână permanent subsumate interesului public.

Este nevoie ca, în viitor, acțiunea statului să consolideze această direcție prin asigurarea unor standarde înalte de protecție a drepturilor și libertăților constituționale, prin legi clare și mai ales printr-o punere în aplicare eficientă și responsabilă a lor, toate acestea având ca efect modernizarea reală a țării noastre.

Când drepturile unui cetățean sunt încălcate, drepturile tuturor celorlalți sunt afectate. Tocmai de aceea, respectul pentru drepturile fundamentale rămâne parte din crezul meu, ca Președinte al României și ca cetățean al acestei țări, și din angajamentul ferm pentru un stat în care pacea socială, demnitatea umană și libera dezvoltare a personalității umane sunt valori asumate la cel mai înalt nivel.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Gaja

2019: Ziua internațională a drepturilor omului este marcată, anual, la data de 10 decembrie.

Temă pentru 2019: „Tinerii apără drepturile omului!”

Rasismul, discriminarea și intoleranța sunt comune în multe societăți din UE, după cum arată unele sondaje ale Agenției pentru Drepturile Fundamentale. Atacurile la libera exprimare continuă și societatea civilă se confruntă cu o serie de dificultăți în exercitarea drepturilor.

***

2018: Ziua internațională a drepturilor omului este marcată, anual, la data de 10 decembrie.

În 2018, se împlinesc 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Antonio Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, a arătat în mesajul său că „drepturile proclamate în Declaraţie se aplică tuturor – indiferent de rasă, credinţă, zonă geografică sau orice altă diferenţă. Drepturile omului sunt universale şi eterne. De asemenea, ele sunt indivizibile. Drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale reprezintă un tot unitar.”

Ziua drepturilor omului din 10 decembrie recunoaște activitatea apărătorilor drepturilor omului din întreaga lume care acționează pentru a pune capăt discriminării. Acționând singuri sau în grupuri din comunitățile lor, apărătorii drepturilor omului lucrează zilnic pentru a pune capăt discriminării prin campanii pentru legi echitabile și eficiente, raportarea și investigarea încălcărilor drepturilor omului și sprijinirea victimelor.

Victor Alistar şi Romeo Chelaru, membri CSM, reprezentanți ai societății civile, au transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat: „Echilibrul și responsabilitatea sunt valorile așteptate de societate de la sistemul de justiție

În această perioadă de profunde frământări care se manifestă în cadrul societății românești dar și în interiorul magistraturii, este necesar mai mult ca oricând de echilibru, nepărtinire și aprecierea justei măsuri în discursul public și înfăptuirea justiției. Totodată, în aceste zile marcăm pe 8 decembrie Ziua Constituției, pe 9 decembrie Ziua Anticorupție iar astăzi, 10 decembrie, Ziua drepturilor omului prin adoptarea acum 70 de ani a Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Statul de drept se înfăptuiește numai în limitele ordinii constituționale de la care emană toate celelalte acte legislative și de asigurare a domniei legii. În aceste zile când sărbătorim „Ziua Constituției României”, adoptată în 8 decembrie 1991 de societatea românească prin referendum, se cere justiției să demonstreze că este unul dintre principalii contributori la consolidarea statului de drept în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie iar drepturile și libertățile cetățenilor sunt apărate și ocrotite în cadrul democrației constituționale. În acest sens prin comportamentul profesional și deciziile judiciare, magistrații sunt chemați să:
– asigure justa balanță care garantează cetățenilor echilibru societății în care trăim;
– respecte în toate cauzele civile și non civile dreptul efectiv deplin și util la apărare a părților din cauzele aflate pe rol;
– să respecte limitele puterii judecătorești și să dea dovadă de respectarea principiilor constituționale ale autonomiei și respectului reciproc cu celelalte puteri ale statului;
– să contribuie la consolidarea statutului lor (independență profesională, salarizare specială și acoperitor compensatorie, pensii vocaționale etc.) prin detașarea de orice activități sau mesaje de convergență cu ale forțelor politice și asumarea obligației corelative a rezervei, care garantează întregii societăți că justiția este nepartizană;
– loialitate față de valorile Constituției și aplicarea conformă a deciziilor definitive și general obligatorii ale Curții Constituționale;
– magistrații au datoria profesională de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil, având permanent în minte doar legea și faptul că au responsabilitatea vieții, demnității și respectării drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale unor oameni.

De asemenea pentru a răspunde profesional la principala temă a societății, și anume combaterea corupției, sistemul judiciar românesc trebuie să își asume aplicarea legislației anticorupție de o manieră neselectivă, corectă, bazată pe respectarea legii și care să fie în afara dubiului că s-a administrat un act de dreptate. Provocările sistemului judiciar la care trebuie găsite și aplicate soluții au fost legate de:
– nerespectarea legii în procedurile judiciare care au condus la achitarea persoanelor învinuite pentru încălcarea normelor de procedură;
– practici neconstituționale privind partajarea funcțiilor judiciare, ingerințe în independenţa justiției din partea instituțiilor de forță;
– decredibilizarea obiectivității luptei împotriva corupției prin practici juridico-mediatice nepermise de standardele unei justiții echitabile;
– mușamalizări de fapte de notorietate pentru opinia publică (tăierile ilegale de păduri, răspunderea companiilor mari pentru dare de mită în România, evaziune fiscală transfrontalieră finanțări nelegale a ultimei campanii electorale în care ancheta este stagnată etc.), care dau neîncredere cetățenilor privind onestitatea și eficacitatea luptei împotriva corupției;
– cauze păstrate în nelucrare care ulterior se (re)activează în raport de evenimentele din societate de natura deciziilor economice, politice sau sociale;
– coruperea pârghiilor proprii de autoritate pentru obținerea unor interese de carieră sau impunitate față de situații de încălcare a legii chiar în interiorul sistemului judiciar;
– asigurarea unei practici unitare de aplicare a normelor anticorupție privind modul de interpretare a faptelor similare și formulare a acuzațiilor, care să garanteze eliminarea dublei măsuri și a practicilor opuse (de impunitate sau din contră de cercetare abuzivă) raportat la aceleași tipuri de fapte.

În acest context, menționăm că societatea are nevoie de o luptă anticorupție necruțătoare, legală, obiectivă și neselectivă care să își atingă funcția de descurajare a faptelor penale în viitor, și nu de compromisuri între sistemul judiciar și făptuitori pentru schimburi nelegitime de favori și susțineri reciproce.

În materia drepturilor omului, justiția are obligația de a le da conținut concret pe două paliere, atât în respectarea standardelor procesului echitabil cât și în afirmarea cu fermitate prin practica judecătorească a drepturilor persoanelor statuate de legile acestei țări. De aceea, la 70 de ani de la adoptarea și proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948, trecând de festivism și în contextul realităților de astăzi justiția nu se poate desista de misiunea ei de bază privind asigurarea eficacității normelor de conviețuire și de aplicare previzibilă și predictibilă a normelor de drept și trebuie să dea un răspuns imediat și neechivoc următoarelor priorități ale societății:
– să își facă datoria de a reduce agresivitatea crescândă din societate prin sancționarea cu fermitate a oricăror derapaje care afectează dreptul nepatrimonial la imagine și demnitate prin garantarea aplicării legilor în vigoare care sancționează denigrarea, violenţa de limbaj sau găzduirea de mesaje discriminatorii;
– să își facă datoria față de a reduce starea de incertitudine juridică prin îndeplinirea obligației de asigurare a unei justiții unitare prin reducerea practicii diferite în situații similare (numai condițiile de certitudine a aplicării unitare a legii pot genera dezvoltare economică și socială);
– să își facă datoria de autoreglare în interesul societății și să renunțe la abordările protecționiste și sindicalizate în care critica societății ori este apreciată încălcarea independenței ori rămâne fără ecou sancționând fără ezitare derapajele interne;
– să își facă datoria de a proteja drepturile fundamentale și libertățile cetățenilor, libertatea de conștiință, libertatea de organizare și protecție a vieții private și de familie;
– să respecte dreptul societății la  bună administrare care se aplică prin obligații simetrice și serviciului public de justiție sens în care ar trebui introduse sisteme de evaluare a sistemului din partea publicului (este de reamintit că legitimitatea tuturor celor trei puteri vine de la societate și nu este un prerogativ propriu ce se opune societății);
– să își exercite atribuțiile pe baza standardelor procesului echitabil și a legii (ceea ce presupune tărie de caracter profesional de a renunță la preconcepții proprii, prejudecăți, prejudecarea cauzelor înaintea concluziilor fondului, aprecierea pe bază de afinitate sau antipatie față de părți sau apărători) prin acceptarea deficiențelor și îmbunătățirea conduitei socio-profesionale.

Așadar solicităm cu tărie în numele cetățenilor, a societății civile în ansamblul său, de la sistemul de justiție să asigure faptul că în România – stat de drept, democratic și social – demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sunt valori supreme, de natură perenă care sunt întotdeauna apărate și garantate în mod plenar.”

Ministerul Afacerilor Externe a publicat un mesaj cu ocazia Zilei internaționale a drepturilor omului: „Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea, la 10 decembrie, a Zilei  Internaţionale a Drepturilor Omului, și se alătură tuturor celor care împărtășesc valorile pe care această zi le reprezintă.

În acest an în care aniversăm şi împlinirea a 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, 10 decembrie este o zi în care, cu atât mai mult, trebuie să conştientizăm că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului nu pot fi ignorate sau încălcate, fiind esenţial ca acestea să fie protejate la toate nivelurile de un sistem de drept, dar și de către toţi participanţii la viaţa publică.

Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe îşi reafirmă angajamentul faţă de promovarea şi protejarea tuturor drepturilor omului, indiferent de rasă, sex, stare socială sau credinţă religioasă şi condamnă orice încercare de diminuare a principilor de universalitate şi indivizibilitate a drepturilor omului.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că, în această perioadă marcată de provocări multiple pe fondul recrudescenţei rasismului, xenofobiei, discursului urii, este necesară identificarea unor răspunsuri eficiente, pe termen lung, la crizele existente, cum ar fi migraţia, precum și la încălcările normelor de drept internaţional.

În calitate de stat membru al ONU şi al altor organisme internaţionale şi regionale, acum, în prag de preluare a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, România se alătură eforturilor comunităţii internaţionale în vederea respectării drepturilor omului în întreaga lume. În îndeplinirea acestei sarcini, Ministerul Afacerilor Externe doreşte să sublinieze, o dată în plus, rolul important şi aportul organizaţiilor neguvernamentale.”

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja

***

2017: Ziua internațională a drepturilor omului este marcată, anual, pe 10 decembrie.

În acest an, Ziua internațională a drepturilor omului lansează o campanie pentru a marca aniversarea a 70 de ani de la înființarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, un document de referință care a proclamat drepturile inalienabile pe care toată lumea le are în mod inerent: dreptul de a fi, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, origine națională sau socială, proprietate, naștere sau alt statut. Este cel mai tradus document din lume, disponibil în mai mult de 500 de limbi.

În acest sens, Asociația “Liber la Educație, Cultură și Sport” București în parteneriat cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, Misiunea Permanentă a României la ONU, New York și Institutul Cultural Român din New York, organizează proiectul educativ-cultural „Drepturile Omului pentru toți” cu tema “Declarația Universală a Drepturilor Omului”, ce este structurat pe trei secțiuni: caligrafie, fotografie, artă plastică.

Românii de pretutindeni sunt invitați să participe cu lucrări. Proiectul se desfășoară în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2017. În urma jurizării, cele mai apreciate lucrări vor fi expuse la New York, la Institutul Cultural Român.

:: Regulamentul

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Cristina Grigoraș

Cristina Grigoraș

2016: Ziua internațională a drepturilor omului (Human Rights Day) este marcată, anual, la data de 10 decembrie.

Sediul materiei: Această dată a fost aleasă pentru a onora adoptarea și proclamarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, aceasta stipulând că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile, precum și cu libertăți fundamentale. Ulterior, Declarația a fost completată și cu alte intrumente internaționale care protejează drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Temă pentru 2016: „Apără drepturile cuiva astăzi! (Stand up for someone’s rights today!)

Astfel, Națiunile Unite și guvernele statelor membre organizează diferite manifestări dedicate acestei zile. Campania pornește de la faptul că nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului continuă să fie, încă, un fenomen larg răspândit în toate părțile globului, iar fiecare dintre noi, oriunde ne aflăm, putem face o diferență reală. În stradă, la școală, la locul de muncă, în mijloacele de transport public; în cabina de vot, ori pe rețelele de socializare

Cel mai potrivit moment pentru apăra drepturile unui refugiat sau migrant, ale unei persoane cu dizabilități, ale unei persoane LGBT, ale unei femei, ale unui copil, sau ale oricărei alte persoane cu risc de discriminare sau violență, este acum.

Instituirea oficială a acestei zile a avut loc pe 4 decembrie 1950, când Adunarea Generală a adoptat rezoluția 423 (V), prin care a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze și să asigure recunoașterea și respectarea efectivă a drepturilor și libertăților omului.

:: Website-ul oficial aici

* Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice.

Prof. univ. dr. Cristian JURA
Masterand Cristina Grigoraş, Facultatea de Drept, Universitatea din București

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.