Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

CCR pendinte: art. 8 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională
21.12.2016 | Mihaela MAZILU-BABEL, Cristina GRIGORAȘ


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Cristina Grigoraș

Cristina Grigoraș

Ȋn data de 19.12.2016, s-a constituit un nou dosar (3358D/2016) pe rolul Curții Constituționale, urmând a fi analizate dispozițiile art. 8 alin. (1), alin. (2) Legea 163/2015 privind standardizarea naţională (cauza Todoran Lucian).

Conform motorului de căutare de pe pagina Curții Constituționale, acesta este primul dosar în aceste dispoziții formează obiectul unui control de constituționalitate.

Instanța de trimitere este Tribunalul Cluj, alegând să nu suspende judecata și precizându-se că abia cu fondul se va putea ataca și decizia instanței de a nu suspenda cauza până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Pârât este Direcția de Sănătate Publică.

Dispozițiile criticate au următorul conținut normativ:

Art. 8 (extras)

(1)Standardele române, standardele europene, standardele internaţionale şi documentele de standardizare europeană şi internaţională, inclusiv proiectele lor, sunt considerate documentaţii ştiinţifice în sensul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt protejate prin drepturi de autor.
(2)Reproducerea integrală sau parţială şi difuzarea standardelor române, europene şi internaţionale şi a documentelor de standardizare europeană şi internaţională se admit numai dacă există în prealabil acordul scris al organismului naţional de standardizare.


Controlul de constituționalitate se va realiza în raport de prevederile art. 31 alin. (1) şi (2) din Constituţia României
:

Art. 31: Dreptul la informaţie (extras)

(1)Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2)Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

Cristina Grigoraş (text și selecție)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea din București

dr. Mihaela Mazilu-Babel (coordonator)

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “CCR pendinte: art. 8 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională”

  1. Darius MARCU spune:

    O excepție binevenită. La problema asta mă gândisem și eu.
    Sunt anumite probleme grave care ar trebui examinate.

    Prin O.G. nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare nationala s-a dispus înființarea unui ONG!! – Asociatia de Standardizare din Romania – ASRO, care a preluat patrimoniul, și atribuțiile fostului Institut Român de Standardizare.
    OG 19/1992 nu prevedea drepturi de proprietate intelectuală pentru ale IRS pentru standarde, ci doar taxe, tarife.
    Dacă nu existau drepturi de proprietate intelectuală ale IRS, cum s-au transmis juridic viitoarei ASRO?

    Multe standarde actuale reprezintă doar REVIZUIRI succesive ale unor ediții anterioare, unele ediții primare datând chiar și din anii 50. La elaborarea fiecarei revizuiri au participat diverși specialiști din institute de cercetare, facultăți, întreprinderi specializate, etc. Practic, acele ediții actuale nu reprezintă rodul muncii intelectuale exclusive ale autorilor actuali, ci conțin și munca intelectuală a unor autori anteriori.
    Cum se stabilește, în aceste condiții, cine, ce drept de proprietate intelectuală are?
    Cum poate pretinde ASRO drepturi pentru standarde elaborate anterior, de o altă entitate, prin alți specialiști?

    Unul din scopurile standardizării este protectia intereselor consumatorilor, conf. art. 3 lit e din Legea nr. 163/2015.
    Cât timp un drept fundamental al consumatorului este informarea corectă, completă și precisă, în ce măsură plata unor drepturi de proprietate intelectuală (standardele sunt destul de scumpe), încalcă dreptul consumatorului la a se informa despre caracteristicile produsul cumpărat, condițiile de utilizare corectă, etc?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate