DNA-Ploiești. Luare de mită, folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Control judiciar
26 decembrie 2016 | Georgiana-Camelia LUCIU
Georgiana-Camelia Luciu
DNA-Ploiești. Luare de mită, folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Control judiciar.
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 888/VIII/3 din 24 iunie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului K. I., la data faptelor director delegat al Direcției Tehnologia Informației din cadrul Ministerului Justiției, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2012-2015, inculpatul K. I., în calitate de director delegat al Direcției Tehnologia Informației din cadrul Ministerului de Justiție, manager a două proiecte de informatizare finanțate din fonduri nerambursabile derulate de minister și președinte al comisiilor de evaluare și licitație, a pretins și a primit, prin intermediul a două persoane, de la reprezentanții unor firme de software, în tranșe, suma totală de 274.000 euro.
În același context, inculpatul a acceptat și promisiunea făcută de trei persoane privind sprijinul în obținerea unei funcții de conducere în cadrul unei instituții publice (titular al postului de director Direcție IT în cadrul Ministerului de Justiție).
Aceste foloase au fost pretinse și primite pentru ca inculpatul K. I., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să sprijine firmele respective în câștigarea licitațiilor pentru atribuirea și realizarea proiectelor de informatizare derulate de Ministerul Justiției, în valoare totală de 29.606.559 lei fără TVA.
Spre exemplu, cu câteva luni înainte de publicarea oficială, inculpatul K. I. a remis reprezentanților uneia dintre firmele de software caietul de sarcini ce urma să fie publicat de Ministerul Justiției. În același sens, inculpatul a mai conceput și redactat împreună cu reprezentanții firmei respective documentele aferente licitației, inserând în cuprinsul lor cerințe menite a-i favoriza pe aceștia din urmă.
De asemenea, pe parcursul derulării procedurilor, inculpatul K. I. a întocmit mai multe documente false, respectiv:
– rapoartele procedurilor pentru ambele proiecte,
– declarațiile de imparțialitate și confidențialitate pe propria răspundere (în care a declarat în mod nereal că nu are legătură cu niciunul dintre participanții la procedura de licitație, deși pretinsese și primise de la aceștia sume de bani cu titlu de mită),
– un proces verbal de recepție cantitativă și calitativă întocmit formal pentru crearea aparenței efectuării plății în condiții de legalitate, deoarece echipamentele hardware nu au fost livrate.
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului.
Dosarul a fost trimis, spre judecare, Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
În același dosar, procurorii anticorupție au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției având ca obiect recunoașterea comiterii faptelor de către inculpatul F. R., la data faptelor deputat în Parlamentul României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, în formă continuată și spălare a banilor, iar procesul penal a fost finalizat prin decizie definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate (detalii aici).
Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
:: sursa: www.pna.ro
