Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Interzicerea exercitării profesiei pe timpul măsurii preventive a controlului judiciar. Constituționalitate
03.01.2017 | Bogdan GUBICI

Bogdan Gubici

Bogdan Gubici

În Monitorul Oficial al României nr. 1001 din data de 13 decembrie 2016 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 518 din 5 iulie 2016 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Silvian Ciupercă într-un dosar al  Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: […] e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; […]”.

Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la statul român, art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 120 alin. (1) cu privire la principiile de bază ale administraţiei publice locale.(…)

În ceea ce priveşte noţiunea de „activitate”, din cuprinsul textului criticat, Curtea reţine că legiuitorul a specificat, în mod expres, că este vorba despre ocupaţia în exercitarea căreia a fost săvârşită fapta. Totodată, din interpretarea teleologică a normei criticate, având în vedere referirea, la exercitarea profesiei sau a meseriei în exercitarea căreia a fost săvârşită fapta, plasată de legiuitor înaintea noţiunii de „activitate”, Curtea reţine că prin aceasta din urmă, în sensul dispoziţiilor art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, se înţelege orice altă formă de acţiune, ce poate fi realizată în afara practicării unei profesii sau a unei meserii, în realizarea căreia inculpatul a săvârşit fapta urmărită penal. Pentru aceste motive, Curtea constată că nu poate fi reţinută lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate.

Curtea constată, totodată, că norma procesual penală criticată nu prevede nicio excepţie cu privire la exercitarea mandatului de preşedinte al consiliului local, deţinută de autorul excepţiei. Aşa fiind, exercitarea acestuia poate face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, întrucât ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus.

Curtea reţine, de asemenea, că prin Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, a statuat că principiul autonomiei locale nu presupune totala independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci că acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale. Aşa fiind, dispunerea în sarcina preşedinţilor consiliilor judeţene a obligaţiei prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, ulterior alegerii şi numirii lor în funcţie, nu echivalează cu o încălcare de către autoritatea judecătorească a principiului autonomiei locale, ce constituie temei al funcţionării administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, principiu reglementat la art. 120 alin. (1) din Constituţie.

Curtea constată că nu poate fi reţinută nici încălcarea, prin textul criticat, a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. (…)Mandatul consilierilor locali care compun organele administraţiei publice locale, respectiv consiliul local, este obţinut prin votul majoritar al electoratului dintr-o anumită comunitate teritorială limitată, vot ce exprimă voinţa politică a cetăţenilor pentru constituirea autorităţilor locale. (…) Cu toate acestea, statutul consilierilor locali, respectiv al preşedintelui consiliului local, nu exclude posibilitatea ca persoanele care deţin aceste funcţii să fie supuse măsurilor preventive, în speţă, măsurii controlului judiciar, în scopul unei bune desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului sau a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. (…)

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 alin. (2), Curtea reţine că, prin Decizia nr. 452 din 16 iunie 2015 (…) a constatat că limitarea dreptului la muncă operată prin dispoziţiile art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, reprezintă o ingerinţă care vizează un drept fundamental, respectiv dreptul la muncă, este reglementată prin lege, are caracter temporar, are ca scop legitim desfăşurarea instrucţiei penale, precum şi împiedicarea săvârşirii de noi infracţiuni prin practicarea profesiei, a meseriei sau prin desfăşurarea activităţii în exercitarea căreia a fost săvârşită fapta, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, se impune, fiind adecvată şi necesară îndeplinirii scopului urmărit. De asemenea, ingerinţa analizată este proporţională cu cauza care a determinat-o, asigurând un just echilibru între interesul public şi cel individual.

Astfel, Curtea decide:

– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi constată că art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală sunt constituționale.

Bogdan Gubici


Aflaţi mai mult despre , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.