ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Republica Moldova, un stat la limita dintre liberalismul rudimentar si neoliberalism

05.01.2017 | Vlad BERCU
Abonare newsletter
Vlad Bercu

Vlad Bercu

Aristotel afirma „Orice stat are o sarcină de împlinit şi acela este mai mare care poate să împlinească mai bine sarcina sa.”, pentru ca scopul de progres să fie încontinuu împlinit – doar nu putem enunța că există o limită în sporirea bună stării într-un stat, ci mai degrabă procesul este țelul în sine – urmează ca națiunea, prin intermediul organelor puterii, să stabilească și să implementeze o ideologie economică, caracterizată printr-o serie de trăsături, repere de care se va conduce Parlamentul și Guvernul în ancorarea unei politici economice stabile.

Ab initio să definim aceste două curente economice: liberalismul clasic și neoliberalismul pe de altă parte, pentru a evolua în continuare conceptul formulat în titlul articolului.

Liberalismul clasic se evidenția prin:
– Principiul fundamental „laissez-faire, laissez-passe”, adică „lăsă să se facă, lasă să se treacă”;
– Rolul statului – statul polițienesc;
– „Guvernul cel mai bun, este cel care guvernează cel mai puțin”;
– Finanțele publice au rolul resurselor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind sarcinile de administrație care-i erau rezervate”;
– Impozit unic;
– Statul față de economia de piață are un caracter dezinteresat;
– Principalul scop: neexistența unui deficit bugetar;
– Concurența liberă, statul neimplicându-se absolut, existența monopolului.

Neoliberalismul pe de altă parte are ca trăsături distincte:
– Intervenția statului în cadrul liberei concurențe, prin stabilirea unui cadru juridic, a regulilor de joc pentru comercianți, pentru a preveni monopolul pe piață;
– Existența concurenței libere și perfecte;
– Economia organizată pe baza proprietății private;
– Impozitul progresiv;
– Existența unei economii sociale de piață, per exemplu – subvenții tinerelor întreprinderi;
– Stimularea ofertei și a producție, pentru scoaterea societății din continua dilemă inflație-șomaj;
– Viitorul rezervat sectorul privat și al micilor întreprinderi, ce vor garanta concurența pe piață;
– Stabilizarea prețurilor prin intermediul autorităților statale.

Pe perioada a două secole fiind supuși diferitor regimuri politice, economicul teritoriului din dreapta Prutului a cunoscut diverse orientări, ce în consecință au influențat ceea ce avem în prezent. Un scurt istoric al celor petrecute ar putea interesa cititorul pentru o mai bună înțelegere a desfășurării procesului de cauză-efect și a rezultatului propriu zis.

Anul 1812 – Basarabia a fost cedată Imperiului Rus de către Imperiul Otoman prin Tratatul de la București. Economia din acea perioadă cu siguranță nu era de natura curentului liberal, pentru că, în primul rând, Imperiul Rus a abrogat iobăgia abia în anul 1861 („Kрепостное право”), pe când în toată Europa circula curentul „liberte, fraternite, egalite” și nici nu a reușit să se instaureze bine burghezia clasică în Imperiu că a și venit peste ei revoluția roșie. Astfel, situația în acea perioadă era de natură mai mult medievală, care nicidecum nu favoriza interesele unor afaceri private.

1918-1940 După ce Imperiul Rus s-a destrămat, Basarabia a decis că este momentul prielnic pentru a se uni cu Țara Românească, astfel în 1918 în urma Marii Unirii, se creează un nou stat România. În toții anii în care Basarabia a făcut parte din România politica economică era într-o perioadă de tranziție de la liberală la keynesiană. În cadrul României interbelice sau implementându-se diverse subvenții pentru paturile social vulnerabile, Reforma agrară din 1921 ce a avut un efect direct asupra fiscalității, statul astfel implicându-se tot mai tare în stabilizarea raporturile economice din aceea perioadă.

Anul 1940, URSS anexează Basarabia, ce a fost cedat în urma a două ultimate din partea autorităților sovietice. Astfel, acest petic de pământ ajunge să fie întemnițat într-un stat totalitar, a cărei economie nu se conducea de niciuna din doctrine: liberale sau keynesiste. Politica sovieticilor se conduce pe principiile doctrinei socialiste, la baza căreia stăteau lucrările lui Marx și Engels, de altfel o formă „vulgară” a teoriilor acestor, Stalin folosind pentru ridicarea economică a unui stat ce suferea de pe urma I Război Mondial și a unei Revoluții sângeroase, munca neremunerată a milioane de oameni care erau deținuți în gulaguri, lagăre muncitorești. Piață economică nu exista, iar proprietatea privată se reducea la un număr exhaustiv de lucruri (spre ex., un țăran poate avea o vacă, un cal, 10 găini etc.). Sistem ce a început să cadă cu începutul anilor 80’ și finalizându-se cu venirea la putere a lui Gorbaciov în anul 1985, care, printr-o serie reforme a încercat să modernizeze, liberalizeze sistemul economic sovietic, totuși temelia acestuia fiind deja ruinată.

1991, 27 august o zi de redobândirea drepturilor fundamentale ale omului, umbrită totuși de anii ce urmau să vină, ani grei de criză. Precum în majoritatea statelor post-sovietice a urmat un deceniu întunecat, îl putem caracteriza prin dominarea banditismului, înflorirea pieții negre, stabilirea monopolurilor în diferite sectoare ale economiei naționale (metalurgie, alimentație, întreprinderile mari și mici etc.) de către grupări cu interese criminale, devalorizarea totală a monedei naționale și introducerea unei noi, lipsuri, ș.a.m.d. Statul era în imposibilitatea de a controla toate cele ce se întâmplau, totuși, prin anumite acțiuni, încet lucrurile au început a se stabiliza: legiferarea Legii cu privire la privatizarea, modificările Codului Civil din 1964, emisia noi monede naționale – Leul moldovenesc în 1992, adoptarea Codului Fiscal în 1997, apariția deci unui cadru normativ ce permitea funcționarea normală a unui stat. Totuși, până astăzi nu vedem o stabilitate europeană, chiar și după 25 de ani de la independență, inflație, sistem de guvernare oligarhic, monopol, atacuri raider ș.a.m.d.

Întorcându-ne la genericul articolului, vom argumenta denumirea acestuia prin comparația unor caracteristici definitorie ale economie Republicii Moldova.

Republica Moldova, ca stat neoliberal (partea plină a paharului)

a) Intervenția statului în cadrul liberei concurențe, prin stabilirea unui cadru juridic, a regulilor de joc pentru comercianți, pentru a preveni monopolul pe piață – legiferarea în anul 2012 a Legii concurenței. Legea stabilind următoarele puncte cardinale: interzicerea practicilor, înțelegerilor anticoncurențiale; abuzul de poziția dominantă; stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea agenților economici; interzicerea concurenței neloiale; reglementările cu privire la concentrările economice etc.

b) Impozitul progresiv – Codul Fiscal al RM desemnează așa noțiune ca impozitul pe venit, iar articolul 15 reglementează exhaustiv cotele de impozitare „Suma totală a impozitului pe venit se determină: a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de: – 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29640 (mdl); – 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640 (mdl); b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;  c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil; d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art. 225 şi 2251 – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.”

c) Existența unei economii sociale de piață – Proiecte ale antreprenoriatului social în RM, precum:
– Proiectului „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei”, PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) Moldova, 2004-2011 – Una dintre puţinele experienţe de succes în acest sens, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Astfel, începând cu anul 2007 şi până la finalizarea proiectului, au fost create 9 întreprinderi sociale fondate de ONG-urile partenere, prin intermediul cărora au fost finanţate 18 planuri de afaceri.
– Proiectul „Dezvoltare Economică Locală”, Centrul CONTACT, 2009-2011 – Scopul Proiectului DEL a fost dezvoltarea potenţialului economic local prin asigurarea accesului la servicii profesionale de consultanţă în afaceri şi susţinerea afacerilor cu impact social în comunităţile din Republica Moldova. 13 Întreprinderi/Asociaţii Obşteşti, în cadrul Concursului Planurilor de Afaceri, au beneficiat de granturi pentru iniţierea sau dezvoltarea afacerilor cu impact social şi domeniul de prestări servicii.
– Altele: Proiectul de asistență pentru dezvoltare sprijinit de Ambasada României; diverse proiecte în colaborare cu PNUD pentru dezvoltarea afacerilor în sectorul asistenței, ș.a.m.d.

d) Stabilizarea prețurilor prin intermediul autorităților statale – un exemplu elocvent ar fi: Cabinetul de Miniștri a aprobat în toamnă modificările în Legea privind piața produselor petroliere pentru scăderea prețului cu amănuntul la gaz lichefiat și învestirea cu acest drept de control și stabilizare a prețului Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică, proiectul urmează să fie adoptat de Parlamentul RM.

Republica Moldova, statul ce nu a depășit de facto economia liberală clasică (partea goală a paharului)
– Rolul statului – statul polițienesc, per ex. acele evenimente din data de 07.04.2009, când zeci de tineri a fost reținuți în mod ilegal în timpul nopții și torturați.
– Monopolul – în diferite sectoare ale economiei naționale deja de mult timp s-a cimentat monopolul, precum ar fi sectorul prelucrării metalelor feroase, dominația deținând-o o S. A. condusă de privați.
– Reglementările normative nu sunt implementate la standardele europene, să luăm cu titlu de exemplu Legea concurenței, care este în mod grav încălcat prin practicile neloiale ale agenților economici autohtoni: utilizarea panourilor publicitare sexiste, comercializarea produselor ce emit pretenții de o calitate superioară, pe când acestea ascund diverse vicii neobservabile la prima vedere de consumatori, însă mai apoi resimțite.

In finem, Republica Moldova de jure tinde să fie un stat cu o politică economică neoliberală, cu înclinații europene și aspirații democratice, totuși acesta nu se poate debarasa de caracteristicile liberalismului clasic, sălbatic aș zice eu, alimentat de o corupție cu care pare-se că ne luptăm ca Don Quijote cu morile da vânt. Totuși în lumina apariției unei noi generații de profesioniști, tind să cred că schimbările se vor produce încetul cu încetul spre modernizarea mentalității noastre colective, atunci când vom conștientiza că fiecare individ în parte va avea oportunitatea de a prospera (legal) atât timp cât societatea este în ascendență.

Vlad Bercu
Membru al echipei JMD

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week