achiziţii publice, afaceri transfrontaliere, arbitraj, asigurări, BANKING, concurenţă, construcţii, contencios administrativ, contravenţii, data protection, drept civil, drept comercial, drept constituţional, DREPT PENAL, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul sportului, dreptul UE, energie, executare silită, fiscalitate, fuziuni & achiziţii, health & pharma, infrastructură, INSOLVENŢĂ, internet, jocuri de noroc, LITIGII, media & publicitate, mediere, piaţa de capital, PROCEDURĂ CIVILĂ, proprietate intelectuală, protecţia consumatorilorprotecţia mediului, SOCIETĂŢI, telecom
 
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
Baroul Bucureşti - Societatea de Ştiinţe Juridice
Documentare juridică pentru avocaţi
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la sistemele de distribuție selectivă. UPDATE: hotărârea CJUE

7 decembrie 2017 | Mihaela MAZILU-BABEL
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

07 decembrie 2017: Curtea declară:

1) Articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că un sistem de distribuție selectivă de produse de lux care urmărește, cu titlu principal, să păstreze imaginea de lux a acestor produse este conform acestei dispoziții, în măsura în care alegerea revânzătorilor are loc în funcție de criterii obiective de natură calitativă, stabilite în mod uniform în raport cu toți revânzătorii potențiali și aplicate în mod nediscriminatoriu, iar criteriile definite nu depășesc ceea ce este necesar.

2) Articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune unei clauze contractuale precum cea în discuție în litigiul principal, care interzice distribuitorilor autorizați dintr‑un sistem de distribuție selectivă de produse de lux – care urmărește, cu titlu principal, să păstreze imaginea de lux a acestor produse – să recurgă în mod vizibil la platforme terțe pentru vânzarea produselor contractuale pe internet dacă această clauză urmărește să păstreze imaginea de lux a produselor menționate, este stabilită în mod uniform și aplicată în mod nediscriminatoriu și dacă este proporțională cu obiectivul urmărit, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

3) Articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene categoriilor de acorduri verticale și practici concertate trebuie să fie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, interdicția impusă membrilor unui sistem de distribuție selectivă de produse de lux, care acționează în calitate de distribuitori pe piață, de a recurge în mod vizibil la întreprinderi terțe pentru vânzările pe internet nu constituie o restrângere a numărului clienților, în sensul articolului 4 litera (b) din acest regulament, nici o restrângere a vânzărilor pasive către utilizatorii finali, în sensul articolului 4 litera (c) din regulamentul menționat. (s.n. – M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

31 iulie 2017: Avocatul general propune:

„1) Sistemele de distribuție selectivă referitoare la distribuirea produselor de lux și de prestigiu și privind în principal protejarea «imaginii de lux» a produselor respective constituie un element al concurenței conform articolului 101 alineatul (1) TFUE, în măsura în care revânzătorii sunt aleși pe baza unor criterii obiective de natură calitativă care sunt stabilite în mod uniform pentru toți și aplicate în mod nediscriminatoriu pentru toți revânzătorii potențiali, natura produsului în discuție, inclusiv imaginea de prestigiu, impune o distribuție selectivă pentru a menține calitatea și a asigura utilizarea corectă a acestuia și criteriile stabilite nu depășesc ceea ce este necesar.

2) Pentru a stabili dacă o clauză contractuală privind interdicția impusă distribuitorilor autorizați din cadrul unei rețele de distribuție de a recurge în mod vizibil la platformele unei părți terțe pentru vânzările online este sau nu este conformă cu articolul 101 alineatul (1) TFUE, revine instanței de trimitere sarcina de a examina dacă această clauză contractuală este condiționată de natura produsului, aceasta este stabilită în mod uniform și aplicată fără deosebire și nu depășește ceea ce este necesar.

3) Interdicția impusă membrilor unui sistem de distribuție selectivă, care acționează în calitate de comercianți cu amănuntul pe piață, de a recurge în mod vizibil la întreprinderi terțe pentru vânzările pe internet nu constituie o restrângere a clientelei comerciantului cu amănuntul în sensul articolului 4 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene categoriilor de acorduri verticale și practici concertate.

4) Interdicția impusă membrilor unui sistem de distribuție selectivă, care acționează în calitate de comercianți cu amănuntul pe piață, de a recurge în mod vizibil la întreprinderi terțe pentru vânzările pe internet nu constituie o restrângere a vânzărilor pasive către utilizatorii finali în sensul articolului 4 litera (c) din Regulamentul nr. 330/2010.” (s.n. – M. M. -B.)

:: concluzii AG

***

09 ianuarie 2017 Judecătorul german se întreabă cu privire la sistemele de distribuție selectivă a produselor de lux (C-230/16 Coty Germany)

Situația de fapt:
1. concurență, înțelegeri;
2. necesitatea de a afla dacă sistemele de distribuție selectivă:
2.1. care au ca obiect distribuirea produselor de lux și de prestigiu
2.2. și care urmăresc să creeze în primul rând „imaginea de lux” a mărfurilor
pot reprezenta un element al concurenței care să fie compatibil cu cerințele dreptului Uniunii primar;
3. necesitatea de a afla – în eventualitatea în care un atare sistem reprezintă un element al concurenței – dacă ar fi compatibilă cu dreptul Uniunii interdicția generală de recurge în mod vizibil la întreprinderi terțe pentru vânzările pe internet, aplicabilă membrilor unui sistem de distribuție selectivă care acționează pe piață în calitate de vânzători cu amănuntul;
4. necesitatea de a afla dacă într-o atare analiză nu ar trebui să se ia în considerare criteriul încălcării efective a cerințelor legitime privind calitatea, cerințe impuse de producător;
5. necesitatea de a mai afla dacă nu cumva interdicția de a recurge în mod vizibil la întreprinderi terțe pentru vânzările pe internet, impusă membrilor unei rețele de distribuție selectivă care acționează pe piață în calitate de vânzători cu amănuntul reprezintă:
5.1. restrângere prin obiect a clientelei comerciantului cu amănuntul;
și/sau
5.2. restrângere prin obiect a vânzărilor pasive către utilizatorii finali.

Dispoziții incidente:
1. articolul 101 alin. (1) TFUE

Articolul 101 (extras)
(ex-articolul 81 TCE)

(1) Sunt incompatibile cu piața internă și interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate care pot afecta comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne și, în special, cele care:
(a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare;
(b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;
(c)împart piețele sau sursele de aprovizionare;
(d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;
(e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

2. articolul 4 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 330/2010

Articolul 4 (extras)
Restricțiile care elimină beneficiul exceptării pe categorii – restricții grave

Exceptarea prevăzută la articolul 2 nu se aplică acordurilor verticale care, direct sau indirect, separat sau în combinație cu alți factori aflați sub controlul părților, au ca obiect:
(b) restrângerea teritoriului în care, ori a clienților cărora, un cumpărător parte la acord le poate vinde bunurile ori serviciile contractuale fără a aduce atingere unei restricții asupra locului în care este stabilit, cu excepția:
(i) restrângerii vânzărilor active în teritoriul exclusiv sau către un grup de clienți rezervat furnizorului sau alocat de furnizor altui cumpărător, atunci când o asemenea restricție nu limitează vânzările efectuate de clienții cumpărătorului,
(ii) restrângerii vânzărilor către utilizatorii finali de către un cumpărător care acționează pe piață în calitate de comerciant cu ridicata,
(iii) restrângerii vânzărilor de către membrii unui sistem de distribuție selectivă către distribuitori neagreați pe teritoriul rezervat de către furnizor pentru aplicarea acestui sistem și
(iv) restrângerii capacității cumpărătorului de a vinde componente, furnizate cu scopul de a fi asamblate, către clienții care le-ar utiliza la producerea acelorași tipuri de bunuri ca și cele produse de furnizor;

dr. Mihaela Mazilu-Babel


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.