LitigiiAchizitii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţii
Drept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silită
FiscalitateFuziuni & AchiziţiiHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăInternetJocuri de norocMedia & PublicitateMedierePiaţa de capital
Procedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiSocietăţiTelecomVaria
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
JURIDICE
2.837 citiri
2 comentarii | 
Print Friendly

Din nou despre art. 7 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

10 ianuarie 2017 | Valerian CIOCLEI

Ştiaţi că... puteţi urmări toate conferinţele şi dezbaterile JURIDICE.ro aproape gratuit?

Valerian Cioclei

Valerian Cioclei

Am formulat recent o opinie juridică în legătură cu o problemă de drept privind interpretarea art. 7 din Legea nr. 78/2000, în care am ajuns la concluzia că: în interpretarea și aplicarea variantei agravate a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (variantă în vigoare anterior anului 2014) nu este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor, ci reținerea variantei agravate este condiționată de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea ori sancționarea contravențiilor.

Am fost onorat să constat că punctul meu de vedere a trezit interes și chiar a născut o opinie contrară. Salut și respect această opinie și nu intenționez să intru într-o polemică pe subiectul cu pricina. Având însă în vedere că „miza” este foarte importantă, urmând a se pronunța o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea problemei de drept în discuție, vreau să fac doar două scurte precizări, pentru a mă asigura că am fost bine înțeles.

O primă precizare este aceea că, în opinia juridică menționată, m-am exprimat exclusiv cu privire la luarea de mită și la varianta agravată a acesteia, care se referă la atribuțiile de serviciu privind constatarea ori sancționarea contravențiilor. Am răspuns punctual la problema de drept ridicată, așa cum a fost formulată de instanța care a făcut sesizarea, respectiv: „Dacă în interpretarea și aplicarea formei agravante a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și  sancționarea faptelor de corupție ( formă în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor, indiferent dacă infracțiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea ori sancționarea contravențiilor, sau reținerea formei agravante este condiționată de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea ori sancționarea contravențiilor”. În sensul celor de mai sus este de precizat un aspect important, respectiv faptul că art. 7 din Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare anterior anului 2014, reglementa distinct ipoteza luării de mită, în alin. (1), față de cea a traficului de influență, în alin. (3).

Nu am analizat problema în raport cu infracțiunea de trafic de influență, la care se face o extrapolare nejustificată în opinia contrară menționată. Nici nu se putea face o astfel de analiză, având în vedere că, așa cum am precizat mai sus, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în forma la care se referă chestiunea de drept, privește exclusiv infracțiunea de luare de mită. În legătură cu infracțiunea de trafic de influență și cu aplicarea variantei agravate corespondente, analiza trebuie să fie una diferită, deoarece există o diferență de fond față de infracțiunea de luare de mită. Astfel, în timp ce luarea de mită este o infracțiune de serviciu și se raportează la atribuțiile de serviciu ale subiectului activ, traficul de influență este o infracțiune în legătură cu serviciul, la care subiectul activ nu este circumstanțiat și, ca atare, fapta nu se referă la vreo atribuție de serviciu a acestuia, ci are legătură cu atribuțiile de serviciu ale unui terț – funcționar/public ( distincția făcută în doctrină pe vechiul Cod penal, între infracțiunile de serviciu și cele în legătură cu serviciul se păstrează, chiar dacă noul Cod se referă la infracțiuni de corupție și, separat, de serviciu). Prin urmare, faptul că în cazul traficului de influență, varianta agravată ar putea fi reținută exclusiv în virtutea calității subiectului activ (este de discutat), reprezintă o altă analiză, irelevantă pentru ipoteza luării de mită.

O a doua precizare este aceea că, deși în opinia juridică menționată m-am referit cu precădere la situația existentă sub incidența legii vechi, așa cum o cerea problema de drept ridicată, am adăugat că soluția este valabilă și în forma actuală a legii, în ipoteza atribuțiilor de serviciu privind constatarea ori sancționarea contravențiilor, din aceleași raționamente. Am făcut această precizare pentru a preîntâmpina o nouă (falsă în opinia mea) problemă de drept, cu conținut identic, în raport cu textul actual al art. 7 din Legea nr. 78/2000.

Precizez cu acest prilej că, pentru infracțiunea de luare de mită (și nu discut decât despre această infracțiune), soluția propusă de mine în opinia juridică menționată este valabilă și în cazul celorlalte categorii de subiecți activi la care se referă art. 7 din Legea nr. 78/2000, în varianta actuală. Să luăm exemplul judecătorului, la care s-a referit și opinia contrară menționată, considerând că acesta va răspunde, în orice situație în care comite infracțiunea de luare de mită, în baza variantei agravate de la art. 7 lit. b), teza I din Legea nr. 78/2000. După părerea mea, judecătorul va răspunde pentru luare de mită în varianta agravată în discuție, doar în ipoteza în care fapta sa are legătură cu atribuțiile de judecător pe care le are. Ar fi cu totul nejustificat, ba chiar absurd aș putea spune, să se rețină varianta agravată, spre exemplu, în cazul judecătorului care comite infracțiunea de luare de mită, în legătură cu eventualele sale atribuții de cadru didactic, în cazul în care are astfel de atribuții…

Atrag atenția că luarea în calcul exclusiv a calității subiectului activ, indiferent de condițiile obiective ale infracțiunii, atunci când acestea există și au legătură cu respectiva calitate, ar putea conduce la soluții absurde și în cazul altor infracțiuni.
09.01.17

Prof. univ. dr. Valerian Cioclei
Facultatea de Drept, Universitatea din București, Departamentul de Drept penal


Aflaţi mai mult despre , ,

CONFERINŢE JURIDICE detalii aici

12-13 mai 2017: Conferinţa de drept civil: bunurile incorporale
15 mai 2017: RED BUSINESS CONFERENCE: Poprirea - între lege şi realitate. Ce-i de făcut?
16 mai 2017: Probleme dificile de dreptul sportului (ed. 1)
17 mai 2017: Probleme dificile de dreptul muncii (ed. 6). Răspunderea disciplinară. CONFERINŢA ION TRAIAN ŞTEFĂNESCU
18 mai 2017: Probleme dificile de drept fiscal (ed. 4). CONFERINŢA RADU BUFAN
19 mai 2017: Probleme dificile de drept penal şi procedura penală (ed. 4). CONFERINŢA NICOLAE VOLONCIU
16 iunie 2017: Dreptul Afacerilor 2017 (ed. 13)
20 octombrie 2017: Probleme dificile de drept civil (ed. 6). CONFERINŢA VALERIU STOICA
23 noiembrie 2017: Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). CONFERINŢA STANCIU CĂRPENARU
24 noiembrie 2017: Probleme dificile de dreptul internetului (ed. 2)

ATELIERE JURIDICE detalii aici

26 aprilie 2017: Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de drept penal şi drept procesual penal
9 mai 2017: Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă
10 mai 2017: Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii de prevenire
24 mai 2017: Expertiza contabilă în dosare penale. Studii de caz
5 iunie 2017: Camera preliminară. Examen teoretic şi jurisprudenţial al posibilităţilor şi rezultatelor
6 iunie 2017: Cum putem convinge şi impune instanţei naţionale să adreseze o trimitere preliminară Curţii de Justiţie a Uniunii Europene?
14 iunie 2017: Achiziţii publice de la teorie la practică
16 iunie 2017: Excepţiile de procedură penală. Examen de practică judiciară
21 iunie 2017: Contestaţia la executare între DA şi NU. Examen de practică judiciară
27 iunie 2017: Probleme şi soluţii juridice în SPORT

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Din nou despre art. 7 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”

  1. Bogdan VLĂDUȘEL spune:

    Sunt de acord cu opinia exprimată de dl. profesor Valerian Cioclei.
    Până la data de 31.01.2014, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 trimitea expres la art. 254 din Codul penal anterior, care – la alin. (1) – statua că elementul material al luării de mită se realizează „în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri” (sub imperiul Codului penal anterior infracțiunea presupunea sub aspect subiectiv intenția directă, calificată prin scop, deosebindu-se astfel de primirea de foloase necuvenite).
    Trimiterea la întregul art. 254, deci și la alin. (1), face neîndoielnică intenția legiuitorului de a menține condiția referitoare la săvârșirea faptei în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ale făptuitorului, inclusiv atunci când acestea vizează constatarea sau sancţionarea contravenţiilor; fapta este mai gravă nu în considerarea calității persoanei care o săvârșește, ci în considerarea atribuțiilor pentru a căror exercitare se pretind/se primesc sume de bani/alte foloase. În consecință, în cazul neîndeplinirii acestei condiții fapta va primi încadrarea de la art. 254 alin. (1) Cod penal anterior, care atribuie calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită „funcționarului”, indiferent de natura atribuțiilor pe care acesta le exercită.
    Apreciez că soluția se menține și după intrarea în vigoare a noului Cod penal, care în art. 289 alin. (1) condiționează existența infracțiunii de împrejurarea ca mita să fie pretinsă/primită nu în scopul îndeplinirii, ci în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale făptuitorului. Așadar, pentru a fi în prezența infracțiunii prevăzute de art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 (în forma actuală), este necesar ca fapta să fie săvârșită în legătură cu îndeplinirea/neîndeplinirea unui act ce ține de constatarea și sancționarea contravențiilor; dacă făptuitorul are și alte atribuții, și ia mită în legătură cu acestea, fapta se încadrează în varianta tip (art. 289 alin. (1) Cod penal), iar nu în cea agravată.

  2. Cristinel GHIGHECI spune:

    Cred ca interpretarea propusă de domnul profesor Valerian Cioclei ar fi mai aproape de raţiunea pentru care s-au instituit aceste variante agravate ale infracţiunii de luare de mită. Nu ar putea fi justificată în mod rezonabil pedepsirea mai aspră a unui funcţionar pentru luare de mită, dacă el nu ar comite fapta în legătură cu acele atribuţii specifice de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, ci în legătură cu alte atribuţii.
    Rămâne însă problema infracţiunii de trafic de influenţă, menţionată în text alături de luarea de mită. Cum ar trebui interpretat textul de la art. 7 din Legea nr. 78/2000 atunci când ar fi vorba de infracţiunea de trafic de influenţă? Se pare că legiuitorul nu şi-a pus problema că la traficul de influenţă subiectul activ nu este unul calificat, ci poate fi orice persoană. O posibilă interpretare cred că ar putea fi aceea că ar fi pedepsit mai aspru traficantul de influenţă dacă are o astfel de calitate specifică (de a constata şi sancţiona contravenţii) şi comite fapta chiar în legătură cu aceste atribuţii (de ex. promite că îşi va exercita influenţa asupra unui coleg de-al său). În felul acesta ar putea fi împăcată litera legii (care nu lasă loc de interpretări cu privire la calitatea specială a autorului infracţiunii de trafic de influenţă în cazul art. 7 din Legea nr. 78/2000) cu spiritul ei (care impune ca el să fie pedepsit mai aspru doar atunci când comite fapta în legătură cu aceste atribuţii.

Lasă un răspuns

Important
Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real şi care respectă Politica JURIDICE.ro si Condiţiile de publicare. Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.
Return to Top ▲Return to Top ▲