JURIDICE FLUX. Ultimele titluri
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
JURIDICE CORPORATE
JURIDICE
593 citiri
Print Friendly

Întâlnire asociațiile profesionale ale magistraților – ministrul Justiției

11 ianuarie 2017 | JURIDICE.ro

Ştiaţi că... puteţi urmări toate conferinţele şi dezbaterile JURIDICE.ro aproape gratuit?

Marți, 10 ianuarie 2017, asociațiile profesionale ale magistraților au avut o întâlnire cu Florin Iordache, noul ministru al Justiției, pentru a discuta subiecte de interes comun privind problemele curente cu care se confruntă sistemul judiciar și implementarea unor soluții pentru îmbunătățirea actului de justiție, potrivit unui comunicat al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) au sustinut necesitatea implementarii solutiilor enumerate in Memorandumul privind Justiția, document programatic ce prezinta o serie de solutii principale pentru imbunatatirea sistemului judiciar. Memorandumul a fost votat de majoritatea covarsitoare a adunarilor generale ale judecatorilor in perioada septembrie-octombrie 2016.

Un subiect asupra caruia s-a convenit a fost necesitatea aplicarii de indata a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ce obliga Ministerul Justitiei la eliminarea inechitatilor salariale din sistemul judiciar.

Participantii au agreat, de asemenea, reluarea discutiilor atat in ceea ce priveste modificarea Legilor Justitiei, cat si necesitatea aducerii unor corecturi Codului de procedura penala si Codului de procedura civila, magistratii urmand a trimite Ministerului Justitiei propuneri concrete in acest scop.

Un alt punct important in discutie a fost legat de gasirea de solutii practice pentru degrevarea instantelor de judecata, prin luarea unor masuri care sa aiba ca rezultat scaderea numarului de dosare.

UNJR a sustinut necesitatea reglementarii actiunilor colective, ca o masura ce ar avea un efect important atat in ceea ce priveste degrevarea instantelor, cat si eliminarea practicii neunitare, urmand a trimite Ministerului Justitiei o propunere legislativa cu acest obiect.

Un alt subiect pe agenda de discutii a tinut de raspunderea magistratilor. AMR si UNJR au sustinut ca orice discutie pe aceasta tema trebuie sa porneasca de la analizarea cadrului legal deja existent, premisa sustinuta in mod repetat in spatiul public, ca nu ar exista o raspundere a magistratilor, fiind nefondata.

AMR a subliniat ca, in ceea ce priveste raspunderea penala, magistratilor li se aplica acelasi Cod penal ca oricarui cetatean. Magistratii condamnati pentru coruptie au primit pedepse ridicate, fapt ce releva pe deplin ca magistratii raspund pentru faptele lor.

In ceea ce priveste raspunderea disciplinara a magistratilor, aceasta este pe larg reglementata in Legea privind statutul magistratilor, art. 99 din Legea 303/2004 prevazand nu mai putin de 21 de abateri disciplinare, intre care si exercitarea functiei cu rea credinta si grava neglijenta.

Raspunderea pentru erori judiciare este reglementata prin Constitutie, Legea 303/2004 si Codul civil, acesta fiind contextul legal in care sunt prevazute norme privind raspunderea civila (materiala) a magistratilor.

In acelasi context, judecatorii au subliniat ca folosirea raspunderii penale sub forma anchetarii judecatorilor pentru solutiile date, fara ca acestia sa fie acuzati si de fapte de coruptie, pune in pericol independenta judecatorilor, iar aceasta problema trebuie analizata cu atentie.

Referitor la necesitatea imbunatatirii activitatii Inspectiei Judiciare si a legislatiei in materie, inclusiv sub aspectul termenelor de prescriptie, subiectul urmeaza a fi discutat in cadrul dezbaterilor pe Legile Justitiei.

In cadrul intalnirii s-a mai discutat si despre o lege a amnistiei si gratierii. UNJR si AMR au subliniat ca amnistia si gratierea sunt doua institutii diferite, cu meniri diferite si efecte diferite.

Astfel, daca gratierea are ca efect “iertarea de pedeapsa” si este folosita, intr-adevar, si ca solutie in cazul suprapopularii penitenciarelor, pedeapsa aplicata nemaiexecutandu-se, in cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice.

Amnistia e o cauza de incetare a procesului penal si sterge consecintele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordandu-se, de regula, pentru anumite tipuri de infractiuni, la schimbarea unor regimuri politice cand noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor.

Ca atare, este evident ca justificarea aministiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals si folosit periculos in acest context, astfel incat asociatiile resping categoric o astfel de masura.

In ceea ce priveste o eventuala gratiere, insa, masura este justificata de supra-aglomerarea si conditiile inumane din penitenciare, lucru evidentiat de repetatele condamnari la CEDO.

In opinia UNJR si AMR, o eventuala lege de gratiere trebuie sa vizeze doar infractiuni cu un redus grad de pericol social si care sa excluda infractiunile de coruptie. In vederea gasirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a gratierii ar fi binevenita o dezbatere publica, purtata cu argumente factuale si rationale.

De asemenea, in cadrul intalnirii reprezentantii celor doua asociatii au subliniat eforturile si demersurile facute incepand cu 2015 pentru a se lamuri problema implicarii serviciilor secrete in justitie.

Punctual, in ceea ce priveste verificarile facute de CSAT a declaratiilor date pe proprie raspundere de magistrati ca nu sunt ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii, asociatiile au subliniat ca aceste verificari trebuie sa aiba loc efectiv, iar metodologia sa fie publica. In cazul in care CSAT nu poate oferi garantii cu privire la modul efectiv de verificare a declaratiilor magistratilor, se impune o modificare legislativa in acest domeniu.

La intalnirea cu ministrul justitiei, Florin Iordache, au participat, din partea magistratilor, judecator Andreea Ciuca – presedintele interimar al AMR –, judecator Mariana Croitoru – membru in Consiliul Director al AMR –, judecator Madalina Afrasinie, judecator Dana Girbovan – presedintele UNJR –, Iulia Craiu – membru in Consiliul Director al UNJR –, procuror Constantin Sima – presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania (APR).


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,

CONFERINŢE JURIDICE detalii aici

12-13 mai 2017: Conferinţa de drept civil: bunurile incorporale
15 mai 2017: RED BUSINESS CONFERENCE: Poprirea - între lege şi realitate. Ce-i de făcut?
16 mai 2017: Probleme dificile de dreptul sportului (ed. 1)
17 mai 2017: Probleme dificile de dreptul muncii (ed. 6). Răspunderea disciplinară. Conferinţa Ion Traiam Ştefănescu
18 mai 2017: Probleme dificile de drept fiscal (ed. 4). Conferinţa Radu Bufan
19 mai 2017: Probleme dificile de drept penal şi procedura penală (ed. 4). Conferinţa Nicolae Volonciu
16 iunie 2017: Dreptul Afacerilor 2017 (ed. 13)
20 octombrie 2017: Probleme dificile de drept civil (ed. 6). Conferinţa Valeriu Stoica
23 noiembrie 2017: Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). Conferinţa Stanciu Cărpenaru
24 noiembrie 2017: Probleme dificile de dreptul internetului (ed. 2)

ATELIERE JURIDICE detalii aici

9 mai 2017: Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă
10 mai 2017: Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii de prevenire
24 mai 2017: Expertiza contabilă în dosare penale. Studii de caz
5 iunie 2017: Camera preliminară. Examen teoretic şi jurisprudenţial al posibilităţilor şi rezultatelor
6 iunie 2017: Cum putem convinge şi impune instanţei naţionale să adreseze o trimitere preliminară Curţii de Justiţie a Uniunii Europene?
14 iunie 2017: Achiziţii publice de la teorie la practică
15 iunie 2017: CYBECRIME
16 iunie 2017: Excepţiile de procedură penală. Examen de practică judiciară
21 iunie 2017: Contestaţia la executare între DA şi NU. Examen de practică judiciară
27 iunie 2017: Probleme şi soluţii juridice în SPORT
28 iunie 2017: Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de drept penal şi drept procesual penal

Lasă un răspuns

Important
Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real şi care respectă Politica JURIDICE.ro si Condiţiile de publicare. Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.
Return to Top ▲Return to Top ▲