Litigii, achiziţii publice, arbitraj, banking, concurenţă, drept civil, drept penal, dreptul familiei, dreptul muncii, executare silită, fiscalitate, fuziuni & achiziţii, insolvenţă, Internet, procedură civilă, proprietate intelectuală, societăţi
Afaceri transfrontaliere, asigurări, construcţii, contencios administrativ, contravenţii, drept comercial, drept constituţional, dreptul sportului, dreptul UE, energie, health & pharma, infrastructură, jocuri de noroc, media & publicitate, mediere, piaţa de capital, protecţia consumatorilorprotecţia mediului, telecom, varia
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Mansardare cu depășirea limitelor de înălțime urbanistice, constatată prin excepție de nelegalitate. Considerațiuni asupra trăsăturilor și efectelor juridice ale excepției de nelegalitate

13 ianuarie 2017 | Marius-Cristian ISPAS

Drept comercial
Gratuit pentru membri

Marius-Cristian Ispas

Marius-Cristian Ispas

Curtea a constatat că, prin Decizia nr. 2818/18.05.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a, în dosarul nr. 3403/3/2013* a fost admis recursul Asociației Salvați Cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi, a fost casată în parte sentința nr. 6962/28.10.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în sensul că s-a admis cererea de sesizare a Tribunalului București cu soluționarea excepției de nelegalitate a Autorizației de Construire nr. 172/04.04.2013 (AC 172) emisă de Primarul General al Municipiului București (PG), reținându-se cererea principală pentru rejudecare în fond, cu suspendarea judecății până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate. În motivare s-a reținut irevocabil că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituia obligarea PG la emiterea și punerea în aplicare a deciziei de desființare a lucrărilor de construire efectuate la imobilul situat în București, str. J nr.56, sectorul 1, ce exced limitelor autorizației de construire nr. 669/24.09.2012 (AC 669), că excepția de nelegalitate a AC 172 ce urmărea transformarea podului în mansardă era admisibilă și trebuia judecată pe fond, vizând lucrări autorizate inițial prin AC 669, și că dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 50/1991, în forma în vigoare la data formulării cererii a cărei nesoluţionare legală se invocă nu presupun emiterea, în prealabil, a unui proces-verbal de contravenţie şi nici nu se opun emiterii unei dispoziţii de desfiinţare a construcţiei edificate nelegal, în cazurile la care se referă art. 3 lit. b) din Legea nr. 50/1991, întrucât o atare interpretare ar lăsa fără protecţie efectivă tocmai acele imobile la care se referă textul de lege menţionat (,,lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil – teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobateˮ), ceea ce ar fi ilogic, întrucât ar contraveni scopului ansamblului reglementării, de a asigura o protecţie chiar mai energică în cazul imobilelor monument istoric ori situate în zone protejate.

În soluționarea excepției de nelegalitate, prin Decizia nr. 2030/06.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a în dosarul nr. 32489/3/2015 a fost admis recursul ASB împotriva sentinţei civile nr. 6802/15.10.2015 pronunţată de Tribunalul București – Secţia a II-a CAF, s-a modificat sentinţa recurată, în sensul că s-a admis excepţia de nelegalitate, s-a constatat nelegalitatea AC 172, întrucât prin mansardare s-a depășit regimul maxim de înălțime din zonă. S-a apreciat că AC 172 a autorizat nelegal transformarea podului în mansardă la imobilul de locuit S+P+2E, deoarece prevederile Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Bucureşti, în Titlul II-L, referitor la zona de locuit, arătau că, în ceea ce priveşte înălţimea maximă a clădirilor în zona L2a+L2b (în care se situează construcția în litigiu), înălţimea maximă a clădirii măsurată de la nivelul terenului la cornişă va respecta înălţimea maximă prevăzută prin proiectul iniţial al lotizării; se admite mansardarea clădirilor existente având o şarpantă cu panta de 45 grade, cu o suprafaţă de maxim 60% din aria construită la sol a clădirii. Astfel, prin autorizarea transformării podului în mansardă, câtă vreme podul construit nu respecta autorizaţia iniţială prin depăşirea regimului de înălţime (fiind, în fapt, o mansardă construită fără autorizaţie) au fost încălcate prev. art. 10 din HCGMB nr. 269/2000. Cât timp prin procesul verbal de control nr. 3413 din 26.10.2012 întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcţii-Direcţia Regională în Construcţii Bucureşti-Ilfov se dispusese la punctul II.2 desfiinţarea lucrărilor executate cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei inițiale de construire nr. 669/1096222/24.09.2012 (respectiv mansarda edificată fără autorizaţie), autorizația ulterioară de permitere a transformării podului în mansardă nu corespunde prevederilor art. 56 indice 1 din Legea nr. 350/2001, care interzic iniţierea şi aprobarea de documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.

Din controlul de legalitate realizat pe cale principală (Decizia nr. 2818/18.05.2015, irevocabilă) a rezultat că AC 669 viza realizarea unei construcții imobil de locuit S+P+2E într-o zonă de protecție a monumentelor istorice (amplasament în Parcelarea protejată Bazilescu, înscrisă în Lista monumentelor istorice), pe ipoteza juridică a art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 referitor la lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) din Legea nr. 50/1991 în vigoare la data emiterii autorizației. Din controlul de legalitate realizat pe calea incidentală a excepției de nelegalitate a AC 172 (Decizia nr. 2030/06.04.2016, irevocabilă, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a în dosarul nr. 32489/3/2015) a rezultat că prin mansardare s-a depășit regimul maxim de înălțime din zonă și s-a apreciat că AC 172 a autorizat nelegal transformarea podului în mansardă la imobilul de locuit S+P+2E. Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

Prin urmare, un act administrativ cu caracter individual poate face oricând, în cadrul unui proces, obiectul excepţiei de nelegalitate, indiferent de data la care a fost emis. Efectul admiterii excepției de nelegalitate rezultă din interepretarea textului art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, care prevede că, „în cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată”. Așadar, caracterul imprescriptibil al controlului de legalitate pe calea incidentală a excepției de nelegalitate este însoțit de sancțiunea neluării în seamă a actului administrativ individual a cărui nelegalitate a fost constatată. Instanța în fața căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate este instanța învestită cu fondul litigiului aflat într-o legătură de dependență de actul administrativ individual față de care s-a invocat. Clarificarea legalității actului administrativ individual pe calea excepției de nelegalitate este în interesul soluționării litigiului de fond. Cel puțin una dintre chestiunile juridice esențiale ale litigiului de fond depinde de legalitatea/nelegalitatea actului administrativ individual atacat prin excepția de nelegalitate. Sub regimul noului Cod de procedură civilă, din interpretarea coroborată a art. 4 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004 cu art.4 30-431 NCPC privitoare la autoritatea lucrului judecat și efectele lucrului judecat, respectiv art. 435 NCPC referitoare la obligativitatea inter partes și la opozabilitatea erga omnes, a rezultat că excepția de nelegalitate are următoarele trăsături juridice: a. este un mijloc de apărare nesupus unor termene de prescripție sau decădere[1], o excepție invocată într-un proces de orice natură, deja început în sensul art. 4 alin. (1); b. stabilirea regimului juridic al excepției de nelegalitate se clarifică prin raportare la procesul în care a fost invocată: dacă procesul principal e început înainte de 15 februarie 2013, atunci se aplică art. 4 din Legea nr. 554/2004 în versiunea anterioară Legii nr. 76 din 24 mai 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (procesul principal e supus suspendării până la soluționarea excepției de nelegalitate); dacă procesul e început după data de 15 februarie 2013 inclusiv, se aplică art. 4 din Legea nr. 554/2004 modificat de Legea nr. 76/2012 (cu interdicția expresă asupra suspendării procesului de contencios administrativ sau penal, conform Legii nr. 202/2010 de accelerare a soluționării proceselor; nici instanțele de drept comun nu mai pot suspenda soluționarea acțiunii introductive, după apariția Legii nr. 76/2012); c. există interdicția expresă a atacării pe calea excepției de nelegalitate a actelor administrative normative pentru procesele supuse Legii nr. 76/2012 (art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004); pentru procesele începute anterior Legii nr. 76/2012 (anterior datei de 15.02.2013) s-a acceptat[2] că excepția de nelegalitate poate viza un act administrativ normativ, excepția de nelegalitate putând fi respinsă ca lipsită de obiect/interes, dacă exista o hotărâre  judecătorească definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte respectivul act administrativ cu caracter normativ, conform art. 23 din Legea nr. 554/2004 și Deciziei nr. 10/2015 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept[3]; d. competența soluționării excepției de nelegalitate aparține instanței (civile, penale, comerciale, de contencios administrativ sau de litigii de muncă) în fața căreia se invocă (pentru acțiuni declanșate după apariția Legii nr. 76/2012). Expresia “instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate” se interpretează în sensul că, dacă litigiul se află în faza apelului sau recursului, indiferent de natura litigiului (civil, comercial, penal etc.), excepția de nelegalitate poate fi invocată direct în aceste faze, deoarece instanța de apel rejudecă fondul în limitele stabilite prin cererea de apel și de cele stabilite de instanța de fond (art. 477-478 NCPC, art. 417 NCPP), iar instanța de recurs poate casa în tot sau în parte soluția instanței de fond (art. 496 NCPC), deci aceste instanțe de apel și recurs, în limitele legale, sunt învestite cu atribuții procesuale asupra fondului litigiului; e. efectul admiterii excepției de nelegalitate a fost același și înainte de Legea nr. 76/2012: sancțiunea neluării în seama de instanța în fața căreia a fost invocată a actului administrativ a cărui nelegalitate a fost constatată; din interpretarea art. 430, 435 NCPC a rezultat că excepția de nelegalitate ca incident procedural în urma căruia se tranșează chestiunea legalității actului administrativ normativ sau individual (în funcție de regimul aplicabil, raportat la Legea nr. 76/2012) are cel puțin 4 efecte juridice: un efect de neluare în seamă de către instanță a actului administrativ a cărui nelegalitate a fost constată (inexistență); un efect obligatoriu cu privire la chestiunea tranșată inter partes, inclusiv în litigiul ce vizează fondul acțiunii principale în punctele ce aparțin sferei chestiunii juridice tranșate deja (art. 431 NCPC; în dosarul ce a soluționat excepția de nelegalitate, chestiunea juridică tranșată a fost că prin mansardare s-a depășit regimul maxim de înălțime din zonă; ținând cont că dosarul privind excepția de nelegalitate a fost soluționat pe vechiul cod de procedură civilă – aplicabil acțiunii civile lato sensu, introduse înainte de Legea nr. 76/2012 – se poate vorbi  de efectul pozitiv al lucrului judecat); un efect de opozabilitate erga omnes față de orice terț, pe chestiunea juridică tranșată, până la proba contrară (din nou pentru litigii declanșate după Legea nr. 76/2012, art. 435 NCPC) și, în al patrulea rând, un efect negativ în litigiile principale declanșate anterior Legii nr. 76/2012: excepția de nelegalitate a actului administrativ normativ este lipsită de interes și nu poate fi utilizată în contra efectului pozitiv erga omnes al lucrului judecat în procesele de anulare a aceluiași act administrativ normativ, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004 (Decizia nr. 3.068 din 27 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal; Decizia nr. 10/2015 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

Astfel, instanța a făcut aplicarea art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991: decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, după caz, de instanţă. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii şi Cultelor. Raportat la conținutul autorizației de construire, la problemele juridice tranșate prin deciziile irevocabile menționate și la textele actelor administrative indicate, Curtea a constatat exclusiv că edificarea mansardei imobilului situat în Bucureşti, str. J, nr. 56, sector 1, excedează limitelor autorizației de construire nr. 669/2012. În cauză nu s-a probat nerespectarea autorizației de construire nr. 669/2012 în privința garajului și a suprafeței ocupate a terenului. Pentru aceste motive, după rejudecare în fond după casare, Curtea a admis cererea în parte, a obligat pârâtul Primarul Municipiului Bucureşti să emită decizie de desfiinţare a mansardei imobilului situat în Bucureşti, str. J, nr. 56, sector 1, în condiţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, prin obţinerea avizului Ministerului Culturii, precum şi punerea ei în executare, a obligat pârâtul Primarul Municipiului Bucureşti să facă demersurile necesare obţinerii avizului Ministerului Culturii și a respins, în rest, cererea, ca neîntemeiată.

Decizia nr. 4937/24.10.2016, dosar nr. 3403/3/2013*,  Curtea de Apel București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal


[1] A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, 2005, p. 677.
[2] G.V. Bîrsan, B. Georgescu, Excepția de nelegalitate în reglementarea Legii nr. 554/2004, Curierul Judiciar nr. 11/2007, pp. 57-67.
[3] Monitorul Oficial nr. 458 din 25 iunie 2015.


Judecător Marius-Cristian Ispas
Curtea de Apel Bucureşti


Aflaţi mai mult despre , , ,

Evenimente organizate de Societatea de Ştiinţe Juridice

dezbateri.juridice.ro
Gratuit pentru membri
Noutăţi în procedura fiscală25 septembrie 2017
Split TVA. Soluţii (dacă) există2 octombrie 2017
Cum delimităm evaziunea fiscală de optimizarea fiscală?4 octombrie 2017
conferinte.juridice.ro
Gratuit pentru membri
Unele aspecte privind executarea silită. Conferinţă rezervată membrilor JURIDICE.ro * Eveniment fără taxă de participare5 octombrie 2017
Probleme dificile de drept civil (ed. 6). Drepturile personalităţii şi protecţia datelor personale. CONFERINŢA VALERIU STOICA20 octombrie 2017
Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). Schimbarea stăpânului afacerii. CONFERINŢA STANCIU CĂRPENARU23 noiembrie 2017
ateliere.juridice.ro
Gratuit pentru membri
Executarea silită a contractului de leasing28 septembrie 2017
DATA PROTECTION. Regulamentul General privind Protecţia Datelor29 septembrie 2017
Achiziţii publice de la teorie la practică30 septembrie 2017
Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii3 octombrie 2017
Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă9 octombrie 2017
Contestaţia la executare între DA şi NU13 octombrie 2017
CYBERCRIME16 octombrie 2017
Arbitrajul comercial: noua procedură17 octombrie 2017
Dovedirea daunelor morale. Studii de caz18 octombrie 2017
Evaziunea fiscală. Aspecte controversate25 octombrie 2017
Probleme şi soluţii juridice în sport26 octombrie 2017
Cum folosim în mod eficient publicitatea mobiliară27 octombrie 2017
Ordine şi răspundere în dreptul muncii2 noiembrie 2017
Camera preliminară. Examen jurisprudenţial6 noiembrie 2017
Clauze abuzive în contractul de leasing7 noiembrie 2017
Expertiza contabilă în dosare penale8 noiembrie 2017
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei20 noiembrie 2017
Lawyers Real Life21 noiembrie 2017

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Mansardare cu depășirea limitelor de înălțime urbanistice, constatată prin excepție de nelegalitate. Considerațiuni asupra trăsăturilor și efectelor juridice ale excepției de nelegalitate”

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Return to Top ▲Return to Top ▲