Justiţia are doi miniştri

Mihai Pașca

Pentru valorificarea reglementativă expresă şi concretă a celor cuprinse şi evidenţiate în programul de guvernare făcut public şi motivat de faptul că decidenţii politici şi/sau guvernamentali, eligibili şi/sau numiţi, agreează, achiesează şi susţin faptul că :

–  PSD este un partid social-democrat modern, orientat spre viitor, de vocaţie europeană şi ancorat în realităţile naţionale, deschis spre modernizare şi dezvoltare socială, promotor ferm al democraţiei şi al reformei în toate componentele societăţii româneşti, cu un accent deosebit pe reforma economică.

– În Capitolul Justiţie din programul de guvernare, se arată neechivoc faptul că ,,justiţia este în slujba cetăţeanului, iar România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme”.

– Pentru că se doreşte, potrivit programului de guvernare, ,,ca statul român să facă cunoscută legea tuturor beneficiarilor săi, asigurând astfel înţelegerea normei ca prima premisă a aplicării corecte şi a prevenirii încălcării legii, încheierea de parteneriate cu toate profesiile juridice, urmând a juca un rol important în acest proces, iar justiţia reprezintă acea putere a statului chemată să realizeze un serviciu public, părţile având dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”: se impune înfiinţarea, prin voinţă dispozitivă expresă şi evident deplin justă şi necesară actului de justiţie, a tribunalelor/instanţelor specializate în materia litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale, a contenciosului social.

În  acelaşi program de guvernare se arată că ,,un sistem de justiţie modern, eficient, accesibil şi de calitate, adaptat cerinţelor societăţii contemporane (e-justice, reducerea duratei proceselor, jurisprudenţă unitară, specializare, integritate, transparenţă) şi capabil să răspundă provocărilor viitorului, reprezintă o importantă premisă pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării”.

Se precizează, de asemenea, inclusiv aspectul de netăgăduit că ,,justiţia se înfăptuieşte în numele legii, iar Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei, este chemat să asigure condiţiile de imparţialitate şi responsabilitate ale acestui serviciu public esenţial pentru democraţia din România, iar la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România are capacitatea de a contribui la crearea unui spaţiu juridic european bazat pe încredere reciprocă şi eficientă în faţa provocărilor viitorului, în condiţiile în care ,,începând cu 2017, vizăm modernizarea legislaţiei privind sistemului judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE”.

În consacrarea practică şi efectivă a măsurilor stabilite şi circumscrise politicii dialogului, inclusiv prin instituirea unor proceduri şi a unui mecanism de dialog permanent între reprezentanţii celor trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească, se impune, pentru a se trece de la nivelul limitativ declarativ şi aclamativ, deci pentru eficientizarea  certă inclusiv a formelor de lucru, dar şi a uzanţelor de ordin practic, se impune, prin forţa certă a realităţilor din sistem extrem de persuasive, încheierea unui parteneriat real şi profitabil actului de justiţie, între autorităţile statului decidente în sistemul jurisdicţional românesc, respectiv Ministerul Justiţiei şi Consiliul Suprem al Magistraturii şi profesia juridică a asistenților judiciari, organizată statutar şi deplin legal în Asociaţia Asistenţilor Judiciari din România, cu implicarea necesară şi obligatorie inclusiv a Consiliului Economic şi Social, dar şi a tuturor asociațiilor profesionale din sistem, toţi fiind interesaţi şi convinși de obligativitatea reformării sistemice și organizatorice.

Este astfel utilă şi necesară încheierea şi însuşirea prin semnare a unor protocoale de colaborare, care să genereze astfel implicarea şi consultarea AAJR ca entitate juridică reprezentativă, a condiţiilor de reorganizare judiciară, dar şi de lămuriri statutar-profesionale atât de aşteptate, inclusiv în sensul celor promovate şi susţinute prin prezentul script, asistenţii judiciari în mod cert au expertiza necesară şi toată disponibilitatea, buna-credinţă şi interesul în această materie.

Evident că este necesară și benefică atât asanarea legislativă, practica unitară, educația juridică, dar pentru accesul la justiție, pentru eficientizarea, specializarea și calitatea actului de justiție, cu consecința unei juste și mai bune administrări a justiției, susțin din nou necesitatea înfiinţării de tribunale/instanțe specializate în materia litigiilor de muncă și asigurărilor sociale.

În mod cert, prin dispunerea şi susţinerea înfiinţării în regim de instanţe-pilot în această materie extrem de importantă atât juridic, cât şi social, prin specializarea şi profesionalizarea efectivă a membrilor completelor de judecată, se determină cu siguranţă scăderea duratei proceselor prin diminuarea evidentă şi certă a timpului de soluţionare, calitatea actului de justiţie fiind dată inclusiv de regimul şi rigorile de celeritate procedurală, toate acestea fiind în beneficiul justiţiabililor, aceştia trebuind să-şi recapete încrederea în justiţie, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile şi întinderea termenelor de motivare şi de comunicare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate, aceste cerinţe şi condiţii trebuind a fi realizate într-un termen extrem de scurt şi rezonabil, pentru ca părţile litigante  şi interesate să procedeze în consecinţă, potrivit normelor procedurale incidente, cu limitarea şi desfiinţarea daunelor, a nemulţumirilor şi pierderilor posibile avute de către justiţiabili, posibil a fi pricinuite de întârzieri mai mult sau mai puţin obiective, culpabile şi/sau justificate.

Legat de toate aceste teme şi deziderate extrem de sensibile şi importante, am scris şi s-a publicat prin bunăvoinţa  celor care administrează acest portal juridic: Tribunale/instanţe specializate, în materia dreptului muncii şi asigurărilor sociale, precum şi Justiţia şi justiţiabilii increduli.

Concluzionând :

– în condiţiile în care actualul Guvern, prim-ministrul, dar şi coaliţia de guvernământ şi, implicit, ministrul Justiţiei şi ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale doresc, într-adevăr, modernizarea sistemului judiciar şi înţeleg să reformeze efectiv, în mod real şi benefic, structura şi organizarea jurisdicţională, pot şi trebuie a proceda după uzitarea procedurii de consultare şi dialog, la aprecierea pertinenţei şi utilităţii, pentru început, a trei tribunale specializate pilot, competente material, teritorial şi general în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale.

Asistent judiciar Mihai Paşca
Vicepreşedinte AAJR